"Aspiratiile Romaniei de a imbunatati rezultatele procesului educational si de a dezvolta o abordare axata pe competente si centrata pe elevi depind, intr-o mare masura, de cadrele didactice.
Imbunatatirea calitatii predarii si a invatarii este deosebit de importanta in Romania, avand in vedere procentul ridicat de elevi care nu indeplinesc standardele de baza in ceea ce priveste alfabetizarea functionala si competentele numerice (OCDE, 2016).
Pentru cresterea atractivitatii si a performantei carierei didactice, Proiectul "Romania Educata" a prezentat o serie de obiective si masuri.
Pornind de la acestea, documentul de politica publica, bazat inclusiv pe modele internationale, propune urmatoarele:
Obiectivul 1: Dezvoltarea unor profiluri sau standarde de competente pentru cadrele didactice
• Identificarea de noi profiluri de competente impreuna cu actorii din educatie, in special cu cadrele didactice (exemplu: cunostinte specifice de continut, cunostinte pedagogice, valori profesionale, conduita etica, etc).
• Stabilirea unor standarde diferentiate in functie de nivel sau de stadiul/profilul carierei.
• Asigurarea faptului ca formarea initiala, evolutia profesionala si evaluarea cadrelor didactice sunt aliniate la noile standarde.
Obiectivul 2: Punerea in aplicare a unui nou sistem de formare initiala a cadrelor didactice, cu accent pe nevoia de a oferi o baza mai solida in ceea ce priveste aptitudinile practice
• Dezvoltarea unor standarde de formare initiala a cadrelor didactice bazata pe noile competente identificate (conform Obiectivului 1).
• Cresterea duratei stagiilor de practica, in conformitate cu normele europene si cu practicile OCDE. De exemplu, viitorii profesori din invatamantul liceal din Romania beneficiaza de 120 de ore de practica in comparatie cu 1.065 de ore in alte tari europene (Comisia Europeana/EACEA/Eurydice, 2013).
• Dezvoltarea unor parteneriate solide intre scoli si universitati, inclusiv din perspectiva practicii didactice. Programele de formare initiala trebuie supuse acreditarii, care sa asigure corespondenta intre continuturile programelor si noile standarde de formare.
• Transformarea definitivatului intr-un examen de licentiere la finalul formarii initiale pentru cariera didactica. Corelarea lui cu standardele profesionale si revizuirea evaluarii pe parcursul perioadei de proba.
Obiectivul 3: Dezvoltarea programelor de dezvoltare profesionala continua
• Utilizarea datelor pentru a cartografia nivelul competentelor din sistem, nevoile si directia dezvoltarii profesionale continue a cadrelor didactice. Astfel de date pot proveni, de exemplu, din rezultatele examenelor de definitivat, grad I sau II, precum si alte tipuri de evaluari ale cadrelor didactice (cum este si TALIS). Se recomanda, totodata, un studiu national pentru a diagnostica disparitatea dintre actualele cunostinte si aptitudini ale cadrelor didactice si cele cerute de noile profiluri de competente si de noile programe de formare.
• Introducerea unor cerinte de acreditare mai specifice pentru programele de formare continua. De exemplu, acreditarea generica a furnizorilor poate fi inlocuita cu o acreditare individuala a programelor, pentru un control mai eficient al calitatii acestora.
• Autoritatile trebuie sa se asigure ca exista finantari suficiente si adecvate pentru a crea un catalog de programe de dezvoltare profesionala continua relevante, dar si sa faciliteze accesul cadrelor didactice la aceste programe.
• Incurajarea unei mai bune colaborari intre cadrele didactice din interiorul scolii. Studiile au demonstrat ca dezvoltarea profesionala prin colaborare la nivelul unitatii de invatamant, direct legata de activitatea zilnica la clasa, este printre cele mai eficace. in acest sens, se poate asigura o linie de finantare specifica, la dispozitia fiecarei unitati de invatamant, pentru contractarea unor programe de formare aflate in acord cu specificul comunitatii educationale si derulate in scoala.
• Conectarea scolilor in grupuri sau retele profesionale, pentru care este necesar un stimulent sau sprijin extern.
Obiectivul 4: Dezvoltarea unui sistem flexibil de management al carierei, pentru a permite trasee diferentiate de cariera si a incuraja atragerea si pastrarea cadrelor didactice talentate.
• Centrarea evaluarilor in vederea promovarii pe dovezi autentice ale activitatii didactice. Din aceasta perspectiva, stimularea cadrelor didactice pentru a-si actualiza practicile in conformitate cu schimbarile programei de invatamant si cu noile tehnici de predare este importanta.
• Evaluarea profesorilor in baza noilor standarde profesionale si formarea evaluatorilor astfel incat sa poata realiza o apreciere a performantei didactice in conformitate cu noile competente. Evaluatorii ar trebui, de asemenea, sa primeasca consiliere si indrumare privind modul de oferire a unui feedback clar si constructiv.
• Imbunatatirea mediului profesional asociat carierei didactice in Romania si dezvoltarea de rute alternative de acces pentru profesionisti din afara sectorului educational.
La finalul propunerii de politica publica se regaseste o schema a etapelor propuse pentru implementarea masurilor de reformare a carierei didactice”, este mesajul publicat pe site-ul
romaniaeducata.eu.
Presedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la conferinta "Romania Educata - politici publice si coordonarea surselor de finantare", ca avem nevoie de noi abordari in selectia cadrelor didactice si ca este necesara reducerea inechitatii inca din primii ani petrecuti in sistemul de invatamant.