Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Definitivat 2019. Modele de Teste Rezolvate la Limba si Literatura Romana, pentru examenul din 24 iulie

de portalInvatamant.ro la 10 Iun. 2019 Exclusiv
0 comentarii
Fii primul care comenteaza

Definitivat 2019. Modele de Teste Rezolvate la Limba si Literatura Romana, pentru examenul din 24 iulie10Iun.2019

Mai este aproximativ o luna si jumatate pana la examenul de Definitivat 2019! Va prezentam un model de test pentru examenul scris de Limba si Literatura Romana, impreuna cu rezolvarile aferente.

 
 
Va prezentam un model de test de Limba Romana pentru Definitivat 2019:
 
SUBIECTUL I (60 de puncte)
 
A. Redactati un eseu de 600-900 de cuvinte, in care sa motivati, formuland doua argumente, apartenenta la un curent cultural/literar sau la o orientare/miscare culturala/literara a unui text poetic apartinand lui Tudor Arghezi, valorificand doua referinte critice sau de istorie literara. 20 de puncte
 
B. Prezentati complementul circumstantial de loc. 20 de puncte
In elaborarea raspunsului veti avea in vedere:
– mentionarea unei trasaturi definitorii a complementului circumstantial de loc;
– ilustrarea, cu cate un exemplu, a patru parti de vorbire prin care poate fi exprimat complementul circumstantial
de loc/clase de substitutie ale complementului circumstantial de loc;
– exemplificarea, prin cate un enunt, a patru tipuri de regenti ai complementului circumstantial de loc;
– precizarea a doua aspecte legate de punctuatia complementului circumstantial de loc.
 
C. Cititi urmatorul text: 20 de puncte
 
“Bretan batranul, care abia depasise patruzeci de ani si parea de treizeci, cumparase cateva masini,
camioane de mare tonaj, pe care le inchiria si exploata, si angajase, cu luna, vreo duzina de insi care cutreierau pietele si-i aduceau informatii, faceau legaturi cu producatorii, intermediarii, dar si cu oamenii puterii, asa-zisii controlori si inspectori, si, cum unii dintre acestia erau inca dintre cei vechi, Bastian reusi destul de repede sa se imprieteneasca cu ei. Ca si in orasul de unde venea si unde-i ramasese casa si nevasta, restul familiei compus din mama si o matusa a sotiei, vaduva de razboi, care avusese brevet de a deschide un chiosc, Bretan, in cativa ani dupa razboi, de cand isi schimbase profesiunea pentru a deveni din fiscal, marunt, dar foarte dibaci antreprenor, industrias marunt, castigase sau isi descoperise un talent rar: acela de a sti sa discute cu numerosii si uneori teribilii inspectori si activisti de partid din zona comertului si industriei, reusind aproape de fiecare data sa-i corupa. Insi, unii dintre ei, care in acei ani purtau pistolul la sold si, mai ales, dispuneau de puteri faraminoase, putand aresta pe oricine fara motiv. Dupa o banuiala, denunt anonim sau interes al partidului: pentru o casa, o moara, un teren viran, intravilan, o fabrica dintre cele care scapasera la marea nationalizare, uneori pentru o simpla adversitate a unuia dintre membrii activului de partid sau securitate.
 
Si in Bucuresti el isi verifica aceasta abilitate, necesara oricand, dar, cum noul regim venea cu noi oameni, cu o noua, amestecata si uneori surprinzatoare tipologie care semana cu un cort tiganesc amplu, sclipind din toate culorile si materiile, talentul de a aborda si corupe a lui Bretan, spuneam, se verifica inca o data si cu destul succes. Avea bani, uneori multi bani pentru acei ani, imediat dupa marea stabilizare monetara, cand multi, in provincie mai ales, unde acest spectacol putea fi vizibil, aruncasera in rauri si in gropi marginale saci si saci cu bancnote scoase din uz. Toata lumea era redusa sau la minimele si universalele salarii sau la nevoia imperioasa de a vinde lucrurile care aveau cat de cat valoare intr-o casa.”
 
Nicolae Breban, Jocul si fuga
 
Scrieti raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.
 
1. Numiti o functie a comunicarii identificata in textul dat, prezentand rolul ei in fragment. 2 puncte
2. Transcrieti un cuvant care sa contina vocale in hiat si un cuvant care sa contina diftong din urmatoarea
secventa: Avea bani, uneori multi bani pentru acei ani, imediat dupa marea stabilizare monetara, cand
multi, in provincie mai ales, unde acest spectacol putea fi vizibil, aruncasera in rauri si in gropi marginale
saci si saci cu bancnote scoase din uz. 2 puncte
3. Explicati modul de formare a fiecaruia dintre urmatoarele cuvinte: cativa, oricine. 2 puncte
4. Motivati utilizarea virgulei in secventa: Ca si in orasul de unde venea si unde-i ramasese casa si nevasta,
restul familiei... 2 puncte
5. Precizati ce parte de vorbire este fiecare din cuvintele subliniate: Bretan batranul, care abia depasise
patruzeci de ani si parea de treizeci de ani. 2 puncte
6. Exemplificati prin enunturi alte doua valori morfologice ale cuvantului o, precizandu-le. 2 puncte
7. Mentionati functia sintactica a cuvintelor subliniate din secventa: cum noul regim venea cu noi oameni.
2 puncte
8. Prezentati, in 50-70 de cuvinte, rolul verbelor la modul indicativ, timpul imperfect in textul dat.
2 puncte
9. Transcrieti doua propozitii subordonate diferite din fraza urmatoare, precizand felul acestora: Ca si in
orasul de unde venea si unde-i ramasese casa si nevasta, restul familiei compus din mama si o matusa a sotiei, vaduva de razboi, care avusese brevet de a deschide un chiosc, Bretan, in cativa ani dupa razboi, de cand isi schimbase profesiunea pentru a deveni din fiscal, marunt, dar foarte dibaci antreprenor, industrias marunt, castigase sau isi descoperise un talent rar: acela de a sti sa discute cu numerosii si uneori teribilii inspectori si activisti de partid din zona comertului si industriei, reusind aproape de fiecare data sa-i corupa. 2 puncte
10. Comentati, in 60-100 de cuvinte, urmatoarea secventa din text: si in Bucuresti el isi verifica aceasta
abilitate, necesara oricand, dar, cum noul regim venea cu noi oameni, cu o noua, amestecata si uneori
surprinzatoare tipologie care semana cu un cort tiganesc amplu, sclipind din toate culorile si materiile,
talentul de a aborda si corupe a lui Bretan, spuneam, se verifica inca o data si cu destul succes.
2 puncte
 
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
 
Alegeti una dintre urmatoarele secvente din programele scolare in vigoare:
 
2. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje orale in situatii de comunicare monologata si dialogata
 
 
 
Programe scolare de limba si literatura romana pentru clasele a V-a – a VIII-a,
aprobate prin Ordin al ministrului nr. 5.097/09.09.2009, clasa a VII-a
 
1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si in producerea mesajelor in diferite situatii de comunicare
 
 
Programa scolara de limba si literatura romana pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, aprobata prin Ordin al ministrului nr. 5.099/09.09.2009
Prezentati, pe baza secventei alese, modul in care se formeaza/dezvolta competenta specifica.
in prezentarea demersului didactic veti avea in vedere urmatoarele aspecte:
– prezentarea unui element de continut asociat competentei specifice date; 4 puncte
– explicarea relatiei dintre competenta specifica data si elementul de continut ales; 4 puncte
– detalierea unei activitati de invatare, relevante pentru formarea/dezvoltarea competentei specifice
date; 4 puncte
– elaborarea a doi itemi de tip diferit (obiectivi/semiobiectivi/subiectivi) pentru evaluarea modului in
care s-a format/dezvoltat competenta specifica data. 4 puncte
 
Nota! Se acorda 14 puncte pentru redactare (utilizarea limbii literare si a limbajului de specialitate, organizarea ideilor in scris, ortografie, punctuatie).
 
Rezolvari model de test definitivat 2019
 
SUBIECTUL I
 
Modernismul este curentul literar care s-a manifestat cu predilectie in perioada interbelica. Trasaturile
lui au fost teoretizate de Eugen Lovinescu si promovate in cadrul cenaclului si al revistei „Sburatorul”.
Modernismul promoveaza o innoire a literaturii, dorindu-se implicit desprinderea de trecut si, totodata,
crearea unei modalitati inovatoare de exprimare. Poezia moderna impune crearea unui lirism subiectiv,
ca expresie a profunzimilor sufletesti si inlaturarea totala a obiectivitatii, ambiguitatea limbajului, utilizarea
metaforei, inovatia formala, prin renuntarea la prozodia traditionala.
 
Tudor Arghezi este, alaturi de Lucian Blaga si Ion Barbu, un poet modernist si apartine perioadei interbelice
a literaturii. Opera lui prezinta atat trasaturile modernismului, cat si pe cele ale traditionalismului.
Cea mai mare realizare a lui este data de revolutionarea limbajului poetic, astfel incat, asa cum
el insusi afirma, „o idee sa nasca alte sute”. Dupa modelul lui Charles Baudelaire din literatura franceza,
Tudor Argezi intemeiaza, in literatura romana, „estetica uratului”. Dupa parerea lui George Calinescu,
cea mai importanta trasatura a liricii sale este data de folosirea unei dimensiuni inconfundabile a limbajului:
„surprinderea suavitatii sub expresia de mahala”.
 
Poezia „Testament” de Tudor Arghezi este asezata la inceputul volumului „Cuvinte potrivite” (1927)
si este o arta poetica moderna a literaturii romane din perioada interbelica.
 
„Testament” este o arta poetica, deoarece autorul isi exprima convingerile despre arta literara, despre
menirea literaturii, dar si despre rolul artistului in societate.
 
Procedeele moderniste care apar in aceasta arta poetica sunt: exprimarea relatiei dintre creator si univers,
ambiguitatea limbajului realizata prin frecventa metaforei, adancirea lirismului in subiectiv, sincronizarea
cu modele din literatura universala, exploatarea esteticii moderne a uratului si utilizarea unui
limbaj inedit obtinut prin exploatarea cuvintelor provenite din registre stilistice diferite.
 
Titlul poeziei este o metafora, el este folosit atat cu sens denotativ, cat si cu sens conotativ. Sensul
denotativ trimite la actul juridic unilateral prin care o persoana isi exprima dorintele ce urmeaza a-i fi
indeplinite dupa moarte, in special cele care au legatura cu incredintarea bunurilor materiale. in sens
conotativ, insa, titlul se refera la averea spirituala lasata generatiilor viitoare.
 
Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug, creatie lasata ca mostenire unui
fiu spiritual, adica posteritatii. Poezia ilustreaza conceptia lui Arghezi despre creatie, atitudinea sa de
poet responsabil pentru mesajul si valoarea estetica a operei sale, pe care le prezinta urmasilor cititori.
Poetul isi transfigureaza in arta suferintele recurgand astfel la estetica uratului: „Din bube, mucegaiuri
si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi”. Creatorul devine astfel un poet mestesugar, care slefuieste
cuvintele: „Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite”.
 
Organizarea textului poetic se face in jurul motivului central, metafora „carte”, cu sensul de bun spiritual
care asigura legatura dintre generatii reusind sa ofere urmasilor o identitate deoarece este „hrisovul
cel dintai”. Ca element de recurenta, cuvantul carte are o bogata serie sinonimica in text: „testament”,
„hrisov”, „cuvinte potrivite”, „slova de foc si slova faurita”.

Din punct de vedere compozitional, poezia este structurata in cinci unitati strofice inegale care sunt
organizate in patru secvente poetice.
 
In prima secventa eul se adreseaza direct unui fiu imaginar caruia ii lasa drept mostenire averea sa
spirituala: „Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte,/Decat un nume adunat pe-o carte”. Creatia este
rodul unui deschizator de drumuri si este in acelasi timp „o treapta” indispensabila pe drumul anevoios
al cunoasterii.
 
A doua strofa se axeaza pe metafora „hrisov” care, in sens denotativ, desemneaza un act domnesc al
Evului Mediu prin care sunt atestate anumite drepturi de proprietate sau nobiliare persoanei care il
poseda, iar in sens conotativ, termenul trimite la „creatie”. Creatia este comparata aici cu cartea sfanta,
cu Biblia. in acest sens, metafora „osemintele varsate in mine” subliniaza profunda comuniune dintre
creator si generatiile viitoare.

A doua secventa poetica defineste rolul artistului si accentueaza importanta muncii lui. Se realizeaza
o paralela intre munca bruta a strabunilor si munca intelectuala: „sapa” devine „condei”, iar „brazda”
devine „calimara”. Artistul trudeste pentru a supune cuvantul la fel cum taranul se apleaca asupra gliei.
Capodopera artistului se naste astfel din prelucrarea unui limbaj rudimentar: „Din graiul lor
cu-ndemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite”. Arta are un rol estetic pentru ca ea transfigureaza
uratul din realitate, transformand „zdrentele”, obiecte nefolositoare, in „muguri si coroane”, metafore-
simbol pentru viata si perfectiune. in plus, arta are si un rol social, de factura traditionalista pentru
ca ea stigmatizeaza tot ce este rau: „Veninul strans l-am preschimbat in miere,/Lasand intreaga dulcea
lui putere/Am luat ocara, si torcand usure/Am pus-o cand sa-mbie, cand sa-njure.” Metafora „cenusa
mortilor din vatra” desemneaza matricea spiritualitatii neamului.

Cea de-a treia secventa poetica exprima revolta unui reprezentant de seama al poporului, cu care eul
liric se identifica. El se declara partas la suferinta neamului sau si reuseste sa-i dea glas prin intermediul
artei, prin metafora „vioara”: „Durerea noastra surda si amara/O gramadii pe-o singura vioara”. Stapanul
apare in postura de „tap injunghiat” si se arata fascinat de cantec fara sa realizeze ca acesta este o forma
de protest chiar impotriva lui. Creatorul reuseste sa schimbe formele de manifestare a uratului, „bube,
mucegaiuri si noroi”, roade maligne, in „frumuseti si preturi noi”, capabile sa impresioneze.
 
Ultima secventa alatura stapanului alte doua ipostaze ale asupririi: „domnul” si „domnita” care traiesc
in huzur si nu sunt capabili sa perceapa suferintele robilor. Reprezentantul robilor, creatorul, are menirea
de a lumina spiritele printr-o carte a revoltei impotriva nedreptatii de orice fel.
 
Finalul poeziei este specific arghezian. „Slova de foc”, inspiratia de factura divina, si „slova faurita”,
cuvintele mestesugite, se unesc „ca fierul cald imbratisat in cleste”.

Prozodia poate fi situata intre traditie si modernitate. Poezia este alcatuita din strofe inegale si are un
ritm variabil, o masura de 9-11 silabe si o rima imperecheata.
Asadar, poezia „Testament” de Tudor Arghezi este o arta poetica situata intre traditionalism si modernism.

Referitor la importanta pe care o are limbajul poetic arghezian, serban Cioculescu spunea ca
„Slova de foc este cuvantul spontan, fierbinte de viata, expresia directa a sensibilitatii, prin slova faurita,
cata sa intelegem expresia elaborata, cautata, migalita.”

B.
lComplementul circumstantial de loc este partea secundara de propozitie care arata locul in care se
desfasoara o actiune sau se manifesta o insusire, limitele spatiale si directia actiunii.
l Complementul circumstantial de loc se poate exprima prin:
– Substantiv comun in cazul genitiv: S-a oprit in fata casei.
– Pronume personal in cazul acuzativ: S-a asezat langa ea.
– Adverb de loc cu prepozitie: Pleaca de acolo!
– Numeral cu valoare substantivala in cazul acuzativ: S-a indreptat catre cei doi.
l Complementul circumstantial de loc determina:
– Un verb: Merge la Bucuresti.
– O locutiune verbala: A luat-o la fuga spre gara centrala.
– O interjectie predicativa: Haide acasa.
– Un adjectiv: Echipa castigatoare pe scena a fost aplaudata.
 
l Complementul circumstantial de loc asezat la inceputul propozitiei se desparte prin virgula numai
daca nu se insista in mod special asupra lui.
Ex. Acolo (,) vezi tot ce vrei.
l Complementul circumstantial de loc cu sau fara determinari, asezat intre subiect si predicat, se
izoleaza intre virgule daca subiectul este asezat inainte de predicat.
Ex. Tinerii (,) aici (,) se simt foarte bine.
C.
1. Una dintre functiile comunicarii care poate fi identificata in textul dat este functia referentiala, ea
axandu-se intotdeauna pe context, pe referent. Fragmentul extras din opera Jocul si fuga, de Nicolae
Breban, este unul epic si astfel putem identifica prezenta persoanei a III-a, el/ea (referentul): el isi verifica
aceasta abilitate, Avea bani, uneori multi bani.
2. Provincie – vocale in hiat; avea – diftong.
3. Cativa s-a format prin schimbarea valorii gramaticale, de la pronumele nehotarat cativa la adjectivul
pronominal nehotarat.
Oricine s-a format prin compunere, prin sudarea termenilor ori si cine.
4. Virgula desparte in secventa indicata termenii unei enumeratii.
5. care – pronume relativ; parea – verb copulativ
6. in text o este articol nehotarat.
Alte doua valori morfologice pe care le poate avea sunt:
– Interjectie: – O, ce frumos este tabloul!
– Pronume personal: Am vazut-o ieri la film.
7. noul – atribut adjectival; cu oameni – complement indirect
8. Indicativul exprima o actiune reala, sigura si confera impresia de autenticitate. Verbele din text
folosite la modul indicativ, timpul imperfect exprima o actiune trecuta, cu aspect durativ, al carei final
nu este clar marcat (ex. venea, avea, era).
9. de exemplu: de unde venea – propozitie subordonata atributiva; sa-i corupa – propozitie subordonata
completiva directa.
10. Personajul Bretan isi cunoaste foarte bine aptitudinile si, de aceea, puterea lui de a se adapta in
orice situatie, in orice conditii este redata foarte clar in secventa indicata. El reuseste sa identifice tipologiile
oamenilor noi care-i apar in cale si poate, totodata, sa-i abordeze si sa-i convinga cu succes: talentul
de a aborda si corupe a lui Bretan, spuneam, se verifica inca o data si cu destul succes. Datorita
acestor calitati, el reuseste sa obtina intotdeauna tot ce isi propune.

SUBIECTUL al II-lea

Sugestii de rezolvare:
1. Pentru secventa din „Programe scolare de limba si literatura romana pentru clasele a V-a – a VIIIa”,
aprobate prin Ordin al ministrului nr. 5.097/09.09.2009, clasa a VII-a, se poate alege continutul:
„Folosirea corecta a accentului”, lectia „Omonime. Cuvintele polisemantice”.
2. Pentru secventa din Programa scolara de limba si literatura romana pentru clasa a X-a, ciclul inferior
al liceului, aprobata prin Ordin al ministrului nr. 5.099/09.09.2009, se poate alege continutul:
„Eseu structurat – relatia dintre doua personaje dintr-un roman studiat”, „Ion”, de Liviu Rebreanu”.
 

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 4.9 din 5 voturi

x

Lasa un raspuns




37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
eNews Portal INVATAMANT
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit



37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Va oferim GRATUIT Raportul Special
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020


Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020

 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!