Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Cu sau fara cratima? In ce situatii folosim corect cratima

de portalInvatamant.ro la 19 Aug. 2019 Exclusiv
0 comentarii
Fii primul care comenteaza

Cu sau fara cratima? In ce situatii folosim corect cratima19Aug.2019

Cratima este semnul ortografic cu cele mai multe functii din limba romana, adesea mai dificil de inteles de catre elevi. Totusi, cu explicatii si exemple pe intelesul lor, copiii vor invata odata pentru totdeauna cum si cand se foloseste corect cratima, fapt care le va fi de folos intreaga viata.

 
 
Dictionarul nu trebuie sa lipseasca din nicio biblioteca, oferind elevilor cea mai usoara si placuta modalitate prin care invata cum sa foloseasca cratima corect. ...citit aici explicatiile autorilor specializati >>
 
 
CRATIMA
 
Cratima este semnul ortografic cu cele mai multe functii.
 
Utilizarile cratimei
 
1. Are caracter:
– permanent (da-l, s-a dus, ti-l da, du-o etc.)
– accidental (de-abia, de abia; n-am, nu am )
 
2. Se foloseste:
– intre cuvinte;
– in interiorul cuvintelor;
– in interiorul unor abrevieri.
 
3. Leaga:
– cuvinte pronuntate fara pauza;
– unele interjectii identice repetate accidental;
– anumite prefixe pe baza derivatului;
– prefixele: ne- si –re-, prep. de, de la baza cuvantului care incepe cu i-, atunci cand se produce caderea acestuia;
– componentele compuselor cu un grad mediu de sudura. Ale unor locutiuni si ale structurilor cu anumite substantive + adjective posesive;
– articolul hotarat enclitic sau desinenta de unele cuvinte greu flexionabile;
– formatul final al numerelor ordinale, fractionare, de numeralul cardinal corespunzator scris cu cifre;
– componentele unor abrevieri.
 
4. Desparte:
– silabele unui cuvant pronuntat sacadat;
– segmentele unui cuvant in cazul despartirii acestuia la capat de rand.
 
Cratima nu este precedata sau urmata de blanc [ ] 
 
"Uneori, una si aceeasi cratima poate cumula mai multe functii; de exemplu pe langa marcarea calitatii de compus poate nota si atasarea unui element gramatical sau/si producerea unor fenomene fonetice (la sfantu-asteapta, uciga-l-crucea)” (Precizari in DOOM 2, 2005, pag. XL).
 
Cratima se foloseste la:
 
a) scrierea cuvintelor compuse: drum-de-fier, floarea-soarelui, argint-viu, Gura-Humorului, Rosiorii-de-Vede
 
b) scrierea pronumelui personal forma neaccentuata: (ma, mi, te, ti, va, vi, -i, i-, le, li, ne, ni) cand se rosteste impreuna cu alta parte de vorbire (verb, substantiv, adjectiv, adverb etc.)
 
Acesta poate fi scris:
– inaintea unui cuvant: i-am dat, l-am vazut, te-ai dus, iata-ma etc.
– intercalat: datu-i-ati, ad-o-ncoace, dandu-mi-se, jucatu-v-ati etc.
– la sfarsitul unui cuvant: spune-mi, cheama-i, luand-o, aduceti-va aminte etc.
 
c) scrierea pronumelui reflexiv ale carui forme sunt identice cu cele ale pronumelui personal cu deosebirea ca actiunea verbului se rasfrange asupra subiectului: (mi (imi), ti (iti) ne, va, ma, te) si forme proprii accentuate: sie, siesi, sine, si ne ac centuate: si, isi, se. Exemple: du-te, incheie-ti, plangandu-si, s-a ivit, se-mpletesc, leganandu-se, ma-ntalnesc, s-aratat, sa-si termine etc.
 
d) scrierea formelor scurte ale verbului a fi :-s, s-, -i, i-. Exemple: totu-i alb, nu-s silitori, tare-s suparat, s-au dus, gandindu-s-au
 
e) scrierea formelor inversate ale timpurilor compuse: plecat-au de dimineata, pleca-vom toti, duce-m-as si eu
 
f) contopirea intr-o silaba a doua cuvinte dintre care:
– pronume personal + pronume personal: Ea-i spune mamei sale.
– pronume demonstrativ + pronume personal: Aceasta-mi place.
– pronume interogativ + pronume personal: Cine-mi spune adevarul?
– pronume nehotarat + verb: Toate-s corecte.
– adverb + pronume personal: Unde-l duc?
– Prepozitie + articol nehotarat: Amintirile de-o vara.
– conjunctie + pronume personal: Vino ca-ti voi da.
 
 
Cratima leaga:
 
a) adjective posesive de substantive determinand grade de rudenie sau de relatie sociala: maica-mea, vecina-ta, bunica-mii, taica-tau, maica-mii, batranu-sau, nevesti-mii;
 
b) se pune cratima intre conjunctia si si cuvintele care incep cu: a, i, o, u (se pierde astfel o silaba):
Exemple: Am un caiet si o carte.
Si-mprejur se auzeau zgomote.
Si-atunci au pornit la drum.
A fost in excursie si-un prieten. 
Si-ncepe sa cante.
 
c) intre cuvantul nu (pronume negativ) si cuvinte cu care se rosteste impreuna:
Exemple: n-aud / nu aud
nu-i trebuie / nu ii trebuie
nu-ncepe / nu incepe
n-ati citit / nu ati citit
n-are / nu are
n-am / nu am
n-ai / nu ai
n-aveti / nu aveti
 
d) Intre cuvantul ca si alte cuvinte cu care se rosteste impreuna sau cuvinte ca pronumele: iti, isi, imi:
Exemple: c-am ajuns / Spune-i ca am ajuns.
c-as incerca / Poate ca as incerca.
ca-ti arata / Crezi ca iti arata?
ca-mi trebuie / Spune-i ca imi trebuie.
ca-si aminteste / Auzi ca isi aminteste.
 
e) Intre cuvantul sa si alt cuvant din care s-a omis vocala e sau a din sa:
Exemple: sa-l pacaleasca / Vrea sa-l pacaleasca.
s-ajungi / Vrei sa ajungi acasa?
sa-mparti / Vrei sa imparti cu el?
s-o vad / Doresc sa o vad.
 
f) cuvinte care incep cu i sau cu prepozitia in si se rostesc impreuna cu cuvantul precedat:
Exemple: A fost odata ca-n povesti.
Mircea insusi mana-n lupta.
Vijelia-ngrozitoare. (M. Eminescu, Scrisoarea III)
 
Cratima se mai foloseste:
 
1. In propozitie, cand un cuvant repetat formeaza o unitate.
Exemple: Ganduri-ganduri trec prin mintea mea.
Incet-incet a parasit sedinta.
Cete-cete de copii au plecat cu colinda.
 
2. In interorul unor expresii formate din doua cuvinte.
Exemple: in padure se auzi dintr-o data trosc-pleosc!
Ici-acolo se zareste un ochi de pamant.
Nitam-nisam s-a suparat pe mine.
 
3. Intre doua numerale care arata un numar aproximativ.
Exemple: Am asteptat trenu-n gara doua-trei ore.
I-am oferit mamei trei-patru panselute.
Suntem in grup vreo patru-cinci copii.
 
4. In cuvinte care arata limitele unei distante.
Exemple: soseaua Ramnicu Valcea-Pitesti este asfaltata.
Pe distanta Craiova-Timisoara circula tren electric.
 
5. In cuvinte care arata un interval de timp.
Exemple: Vacanta mare este in perioada 15 iunie-15 septembrie.
In perioada 1 iulie-1 august sunt plecata in strainatate.

Observatie! Fac exceptie expresiile: intre orele 14 si 15, 12 si 13. Formularea 14-15, 12-13 este gresita.
 
6. Legarea unor cuvinte care se repeta identic sau cu unele modificari: doar-doar, incet-incet, prea-prea, poate-poate, incet-incetisor, singur-singurel.
 
7. Atasarea unor prefixe sau sufixe: ex-ministru,
ex-prim-ministru, ex-presedinte.
 
8. La scrierea cuvintelor: x-ul,x-urile, al XI-lea, a 11-a, lt-major, N-V, S-E, locotenent-major, nord-vest, sud-vest, cel de-al X-lea Congres, cea de-a zecea, ne-voie (absenta vointei), pre-text (ceea ce preceda un text), a re-crea (a crea din nou).
 
Observatie!
 
Se scriu intr-un cuvant: nevoie (necesitate), pretext (pretins motiv), a recrea (a se destinde).
Se scrie separat: mai-mult-ca-perfectul (notiune gramaticala).
 
Se mai scriu cu cratima:
 
1. Adjectiv + adjectiv: bun-platnic, instructiv-educativ, lite -
rar-artistic, rau-platnic, albi-argintii (globuri), dulci-acri -
soare (mere), alb-negru (televizoare), galben-inchis.
 
2. Adjectiv + vocala de legatura ,,o” + adjectiv: economico-financiar, greco-catolic, romano-american, ruso-roman.
 
3. Adverb + adjectiv: bine-crescut (cuviincios), bine-cunoscut (celebru), bine-venit (oportun, agreat), nou-nascut, propriu-zis, sus-numit, asa-zis, sus-pus, asa-numit.
 
4. Substantiv denumind un punct cardinal + adjectiv: est-european, nord-american, nord-vestic, sud-dunarean.
 
5. Adverbe compuse: azi-maine, azi-noapte, asta-iarna, alalteieri-dimineata, dis-de-dimineata, dintr-adins, dintr-acolo, dintr-odata, dupa-amiaza, dupa-masa, intr-adins, intr-adevar,
intr-acolo.
 
6. Interjectiile compuse: cioc-boc, haida-de, hodoronc-tronc, tranca-fleanca, hop-asa, hopa-topa, tura-vura, tic-tac.
 
7. Prepozitia compusa ,,de-a” din locutiunile: de-a berbeleaca, de-a baba-oarba, de-a latul.
 
8. Adjectiv + substantiv: buna-credinta (onestitate), buna-cuviinta (politete), bun-gust (simt estetic), bun-plac, bun-ramas (adio), bun-simt (decenta), rea-credinta, rea-vointa, dublu-casetofon, triplu-sec, dublu-decalitru, triplu-voal.
 
Observatie!
Se scrie intr-un cuvant: bunastare (prosperitate).
Se scrie separat: buna crestere (buna dezvoltare).
Se scrie sudat: triplusalt.
Se scrie separat: dublu ve, triplu exemplar.
 
9. Pronume + substantiv: prim-balerin, prim-ministru, prim-plan, prim-procuror, prim-secretar, prim-solist, prim-viceprim-ministru.
 
Observatie! Se scriu separat: primul nostru ministru, primul nostru procuror.
 
10. Substantiv + adjectiv: argint-viu (mercur), coate-goale (persoana saraca), fat-frumos (tanar frumos), gura-sparta (persoana care vorbeste mult), mama-mare (bunica), sange-rece
(calm), vorba-lunga (persoana care vorbeste mult).
 
11. Prepozitia ,,dupa” + substantiv: dupa-masa, dupa-amiaza.
 
12. Substantiv + prepozitie + substantiv: arbore-de-cacao, caine-de-mare, drum-de-fier, floare-de-colt, piatra-de-var.
 
13. Substantiv + substantiv in nominativ: an-lumina (unitate de lungime), bloc-turn, cal-putere (unitate de masura), caine-lup, contabil-sef, cuvant-cheie, masina-capcana,
pasare-musca, zi-munca, zi-lumina.
 
14. Substantiv articulat + substantiv in genitiv: calul-dracului (libelula), ciubotica-cucului (planta), ochiul-boului (planta), raza-vanturilor (reprezentare grafica), floarea-soarelui (planta), cerul-gurii (palatul bucal).
 
15. Izolari de propozitii, majoritatea epitete: gura-casca (persoana distrata), duca-se-pe-pustii (dracul), fie-iertatul (raposatul), fluiera-vant (haimana), papa-lapte (natafleata), soare-apune (punct cardinal), soare-rasare (punct cardinal), uciga-l crucea (dracul), uciga-l toaca (dracul), zgarie-branza (persoana zgarcita), zgarie-nori (constructie foarte inalta).
 
16. Tipuri izolate: ca-la-Breaza (dans), cuvant-inainte (prefata), mai-mult-ca-perfect (timp verbal), terchea-berchea (persoana de nimic) etc.
 
 

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 5 din 1 voturi

x

Lasa un raspuns




37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
eNews Portal INVATAMANT
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020


37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!