"Este imperios necesar ca un cadru didactic debutant sa fie indrumat de catre un profesor mentor, pentru a invata aceasta arta de a ajunge un eficient cadru didactic. Pentru aceasta insa, trebuie ca mentorul sa beneficieze de o reducere a normei didactice de predare, pentru a se ocupa de cadrul didactic tanar, iar acest proiect de lege propune aceasta reducere a normei didactice de predare cu 2-4 ore, in functie de numarul de numarul de profesori stagiari", este mentionat in expunerea de motive.
Proiectul de lege depus in Parlament prevede mai multe modificari in Legea Educatiei, care vizeaza atat profesorii, cat si elevii, mai ales repartizarea acestora in clase. Pentru a fi adoptat, proiectul de lege trebuie sa primeasca vot favorabil de la Senat si Camera Deputatilor si apoi sa fie promulgat de presedintele tarii.
Va prezentam mai jos proiectul de lege integral:
Articolul I. Legea educatiei nationale nr. 1/2011, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificarile si
completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 23, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11),
cu urmatorul cuprins:
(1) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lt. a), la solicitarea expresa a
parintilor, in limita numarului de locuri, pot fi inscrisi in invatamantul prescolar copiii
cu varsta de minim 2 ani, asigurandu-se finantarea de baza corespunzatoare, de la
bugetul de stat, in baza costului standard per prescolar stabilit prin hotarare a
Guvernului.
2. La articolul 63, alineatele (1), (3) si (31) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
(1) in invatamantul preuniversitar, formatiunile de studiu cuprind grupe, clase
sau ani de studiu, dupa cum urmeaza:
a) educatia anteprescolara: grupa cuprinde in medie 6 copii, dar nu mai putin
de 3 si nu mai mult de 8;
b) invatamantul prescolar: grupa cuprinde in medie 12 prescolari, dar nu mai
putin de 6 si nu mai mult de 17;
c) invatamantul primar: clasa cuprinde in medie 17 elevi, dar nu mai putin de
10 si nu mai mult de 22;
d) invatamantul gimnazial: clasa cuprinde in medie 22 de elevi, dar nu mai
putin de 10 si nu mai mult de 26;
e) invatamantul liceal si profesional: clasa cuprinde in medie 22 de elevi, dar
nu mai putin de 12 si nu mai mult de 26;
e ) invatamantul dual: clasa cuprinde in medie 22 de elevi, dar nu mai putin de
12 si nu mai mult de 26;
e1) instruirea practica si pregatirea de specialitate se desfașoara pe grupe de
minimum 8 elevi si maximum 12 elevi;
e2) clasele din invatamantul dual pot fi constituite din maximum 3 grupe cu
calificari diferite;
f) invatamantul postliceal: clasa cuprinde in medie 22 de elevi, dar nu mai putin
de 12 si nu mai mult de 26;
g) invatamantul special pentru elevi cu deficiente usoare si/sau moderate: grupa
care cuprinde in medie 8 elevi, dar nu mai putin de 6 si nu mai mult de 10;
h) invatamantul special pentru elevi cu deficiente grave: grupa care cuprinde in
medie 4 elevi, dar nu mai putin de 3 si nu mai mult de 5.
(3) In situatii exceptionale, formatiunile de prescolari sau de elevi pot
functiona peste efectivul maxim, cu cel mult 2 prescolari/elevi, dupa caz, peste
numarul maxim prevazut la alin. (1), cu aprobarea consiliului de administratie al
inspectoratului scolar, pe baza unei justificari din partea consiliului de administratie al
unitatii de invatamant care solicita exceptarea de la prevederile alin. (1).
(3') Situatiile aprobate de inspectoratul scolar se comunica Ministerului
Educatiei si Cercetarii si autoritatilor locale pentru asigurarea finantarii.
Clasele in functiune la data intrarii in vigoare a prezentei legi raman cu acelasi numar
de elevi pana la finalizarea ciclului de invatamant.
3. La articolul 63, dupa alineatul (31) se introduce un nou alineat, alin.
(33), cu urmatorul cuprins:
(3) Integrarea scolara individuala a copiilor/elevilor cu cerinte educationale
speciale in grupe/clase din invatamantul de masa se realizeaza doar la inceputul
anului scolar. Pentru fiecare prescolar/elev cu cu cerinte educationale speciale orientat
de catre centrul judetean de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiului
Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala pentru invatamantul de masa,
efectivele existente ale grupelor/claselor se diminueaza cu 2 prescolari/elevi.
4. La articolul 66, dupa alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alin.
(11) si (12), cu urmatorul cuprins:
(11) Pentru elevii care incep clasa pregatitoare, clasa a V-a si, respectiv, clasa a
IX-a in anul scolar 2024-2025, numarul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru
de invatamant este in medie de 20 de ore pe saptamana la invatamantul primar, in
medie de 25 de ore pe saptamana la invatamantul gimnazial si in medie de 30 de ore
pe saptamana la invatamantul liceal. Aceste ore sunt alocate atat pentru predare si
evaluare, cat si pentru invatarea in clasa, asistata de cadrul didactic, a continuturilor
predate. Prin exceptie de la numarul de ore prevazut la teza intai a prezentului
alineat, in cazul invatamantului primar, gimnazial și liceal cu program integrat si
suplimentar de arta/coregrafie, cu program sportiv integrat, a celui cu predare in
regim intensiv, respectiv bilingv, a unei limbi moderne de circulatie internationala si a
invatamantului: pentru minoritatile nationale, numarul de ore din planurile-cadru se
stabileste prin ordin de ministru.”
(12) Curriculumul va fi adaptat corespunzator incepand cu anul scolar
2020/2021.
5. La articolul 262, alineatele (1), (3) si (4) se modifica și vor avea
urmatorul cuprins:
(1) Activitatea personalului didactic de predare se realizeaza intr-un interval de
timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe saptamana, si cuprinde:
a) activitati didactice de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si
examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de invatamant, de
pregatire pentru evaluari/examene nationale și/sau pentru obtinerea performantei
educationale, precum și de invatare remediala;
b) activitati de pregatire metodico-stiintifica, de dezvoltare a curriculumului la
decizia școlii, in acord cu nevoile elevilor;
c) activitati de educatie, complementare procesului de invatamant: mentorat,
scoala dupa scoala, invatare pe tot parcursul vietii;
d) activitati de dirigentie;
e) activitati specifice scrierii, derularii si evaluarii proiectelor educationale.
(3) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de
evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa, in care pot fi incluse si activitati
de pregatire pentru evaluari/examene nationale si/sau pentru obtinerea performantei
educationale, precum si cele de invatare remediala, reprezinta numarul de ore
corespunzator activitatilor prevazute la alin.. (1) lit. a) si se stabileste dupa cum
urmeaza:
a) un post de educator/educatoare sau de institutor/institutoare ori de profesor
pentru invatamantul prescolar pentru fiecare grupa cu program normal, constituita in
educatia timpurie;
b) un post de invatator/invatatoare sau de institutor/institutoare ori de profesor
pentru invatamantul primar pentru fiecare clasa din invatamantul primar sau pentru
clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
c) 18 ore pe saptamana pentru profesorii din invatamantul secundar si tertiar
non-universitar, pentru profesorii din unitatile si clasele cu program integrat si
suplimentar de arta si sportiv, precum si din unitatile cu activitati extrascolare si din
centrele sau cabinetele de asistenta psihopedagogica;
d) 24 de ore pe saptamana pentru profesorii de instruire practica si maistrii-
instructori;
e) pentru personalul didactic din invatamantul special, norma didactica se
stabileste astfel: invatatori si profesori la predare - 16 ore pe saptamana; invatator-
educator, institutor-educator, profesor-educator, maistru-instructor si profesor pentru
instruire practica - 20 de ore pe saptamana;
f) un post pentru personalui didactic din invatamantul special integrat, pentru
cel din centrele logopedice interscolare, pentru personalul didactic itinerant si de
sprijin, pentru personalul didactic din invatamantul special prescolar, pentru profesori
care efectueaza terapiile specifice, profesori pentru cultura fizica medicala,
kinetoterapie, educatia psihomotrica si altele, in functie de tipul si gradul de
deficienta, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii;
g) un post de profesor documentarist in centrele de documentare si informare.
(4) Norma didactica de predare-invatare-evaluare prevazuta la alin. (3) lit. c) -
e) pentru personalul didactic de predare si de instruire practica cu o vechime in
invatamant de peste 25 de ani și cu gradul didactic I, se poate reduce cu doua ore
saptamanal, fara diminuarea salariului. Personalul didactic care desfasoara activitate
de mentorat beneficiaza de reducerea cu 2 - 4 ore/saptamana a normei didactice de
predare-invatare-evaluare, in functie de numarul de profesori - stagiari coordonati;
pentru personalul didactic incadrat pe post, care desfașoara activitate de mentorat,
orele de mentorat se remunereaza in sistem de plata cu ora.
6. La articolul 262, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin., cu urmatorul cuprins:
Pentru pregatirea remediala sau pentru pregatirea de performanta se pot
aloca in norma 2-3 ore.
7. La articolul 262, dupa alineatul (6) introduc doua noi alineate, alin. (7)
si (8), cu urmatorul cuprins:
(7) Norma didactica a consilierului scolar corespunde unui post de consilier
școlar in cabinetul de asistenta psihopedagogica, respectiv in cabinetul interscolar de
asistenta psihopedagogica si se stabileste prin raportare la un numar de 500 de elevi
sau de 300 de prescolari. Activitatile specifice normei didactice sunt stabilite prin
regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii.
(8) Ministerul Educatiei și Cercetarii emite, in termen de 60 de zile de la
intrarea in vigoare a prezentei legi, Norme metodologice privind desfasurarea orelor
de pregatire pentru evaluari/examene nationale si/sau pentru obtinerea performantei
educationale, precum si de invatare remediala și Norme privind reducerea normei
didactice de predare cu 2 - 4 ore/saptamana a profesorilor care desfasoara activitatea
de mentorat.
8. Alineatul (2) ai articolului 263 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(2) In norma didactica prevazuta la alin. (1), se pot include ore de la
disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul Educatiei si Cercetarii și
ore de pregatire pentru evaluari/examene nationale si/sau pentru obtinerea
performantei educationale, precum si ore de invatare remediala fara a depasi o
jumatate de norma de predare - invatare - evaluare, cu mentinerea drepturilor
salariale.
Articolul II.
(1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 septembrie 2020.
(2) incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga prevederile art. I
pct. 4 din Legea nr. 221/2019 pentru modificarea si completarea Legii
educatiei nationale nr. 1/2011.
EXPUNERE DE MOTIVE
La Propunerea legislativa pentru modificarea Legii educatiei nationale
nr.1/2011
In acest moment exista un numar mic de crese, de obicei in orașele
mari, in timp ce in marea majoritate a localitatilor ele sunt practic
inexistente. Sunt parinti care au copii cu varsta intre doi si trei ani, dar nu au
la cine sa apeleze pentru a supraveghea acesti copii, atunci cand sunt la
munca. in aceste conditii, parintii au fost nevoiti sa apeleze la gradinite si sa
accepte inscrierea copiilor in invatamantul prescolar, dar conform actualelor
prevederi ale Legii educatiei nationale (LEN), pentru acesti copii nu se
asigura si finantarea pentru ca nu au implinit varsta de trei ani. Prin acest
proiect de lege se propune sa se asigure finantarea de baza corespunzatoare,
de la bugetul de stat, in baza costului standad per prescolar stabilit prin
hotarare a Guvernului. Conform datelor Ministerului Educatiei si Cercetarii
numarul acestor copii este destul de mic, iar impactul bugetar este
nesemnificativ, putandu-se acoperi sumele necesare din actualul buget al
MEC.
Unul dintre factorii care influenteaza calitatea actului educational este
numarul de elevi la clasa. Nu se poate realiza un proces didactic de calitate
intr-o clasa cu peste 32 - 36 de elevi, intrucat nu exista timpul necesar pentru
a face fixarea cunoștintelor cu toti elevii. Din datele OECD reise ca in
majoritatea tarilor unde invatamantul este performant, numarul mediu de
elevi este intre 22 și 24 intr-o clasa. Conform prevederilor LEN, numarul
maxim de prescolari la o grupa este de 20 de copii, iar numarul maxim de
elevi la clasa este de 25 pentru invatamantul primar si de 30 pentru
invatamantul gimnazial si liceal. Realitatea ne arata ca in foarte multe cazuri
acest numar maxim este cu mult depașit, pentru ca in LEN exista o exceptie,
care a devenit regula, conform careia se poate depasi numarul maxim de
preșcolari si elevi de la grupa/ clasa. Asa s-a ajuns sa fie grupe / clase cu
peste 35 de copii/elevi, situatie in care munca cu un numar atat de mare de
copii sau elevi fiind foarte dificila, iar calitatea actului educational are serios
de suferit. Prin acest proiect de act normativ se propune reducerea
numarului de copii si elevi care trebuie sa fie intr-o grupa/ clasa,
corespunzator mediei prezentate in datele statistice ale OECD.
O alta problema importanta cu care se confrunta invatamantul este
aceea ca exista un numar mare de elevi cu cerinte educationale speciale
(CES) sunt intergrati in invatamantul de masa, fara sa fie respectate anumite
conditii care sa vina atat in sprijinul copiilor cu CES, cat si in sprijinul
celorlalti copii si a cadrelor didactice. in majoritatea tarilor cu un invatamant
de calitate , acesti copii cu CES sunt insotiti la clasa de catre profesori de
sprijin, care urmaresc indeaproape activitatea acestor copii, venind astfel in
sprijinul cadrelor didactice care iși pot aloca timp corespunzator fiecarui
copil/elev din grupa/ clasa. Un astfel de profesor de sprijin are in grija 2-3
copii. Conform datelor MEC, in Romania sunt in prezent aproximativ
38.000 de copii cu CES, iar numarul profesorilor de sprijin este de
aproximativ 1400 ( 27 de copii/profesor de sprijin), ceea ce inseamna ca sunt
putini copiii care beneficiaza de ajutorul acestor cadre didactice. In anul
scolar 2019-2020, MEC a emis o recomadare catre ISJ/ISMB pentru
acceptarea in timpul orelor de curs a parintilor insotitori fara a se face
referire la pregatirea de specialitate a acestora, a gradului de implicare in
activitatea copilului/ elevului si a sarcinilor de lucru pe care si le poate
asuma in legatura cu copilul insotit. Sarcina unui profesor de sprijin este
tocmai sprijinul educational pe care il poate acorda copiilor cu CES carora li
se recomanda, prin certificatul de orientare scolara si profesionala, de catre
CJRAE/CMBRAE, prezenta profesorului insotitor. Prin acest proiect de lege
se propune ca pentru fiecare prescolar/elev cu cerinte educationale speciale,
efectivele grupelor/claselor sa se diminueze cu 2 prescolari/elevi, acesta -
fiind un mic pas pentru a veni in sprijinul copiilor cu CES, a celorlalti copii
si a cadrelor didactice, asigurandu-se in acest mod sanse egale de acces la
educatie pentru toti copiiii/ elevii din grupa/clasa care integreaza copii cu
CES.
Legea nr. 221/ 2019 prin care s-a modificat art. 66 din LEN referitor
la numarul de ore din planurile cadru prezinta anumite lacune. Conform
acestui act normativ, numarul de ore alocat disciplinelor din planurile -
cadm de invatamant este in medie de 20 de ore pe saptamana la
invatamantul primar, in medie de 25 de ore pe saptamana la invatamantul
gimnazial si in medie de 30 de ore pe saptamana la invatamantul liceal.
Aceste ore sunt alocate atat pentru predare si evaluare, cat si pentru invatarea
in clasa, asistata de cadrul didactic, a continuturilor predate. Aceasta
prevedere ar urma sa intre in vigoare la data de | septembrie 2020. Daca se
compara cu actualele planuri cadru, numarul de ore ar urma sa se diminueze |
cu 2 pentru clasa a V-a, cu 4 pentru clasa a VI-a si cu 7 pentru clasele a VII-
a si a Villa, ceea ce va conduce la intrarea in șomaj a aproximativ 20.000
de cadre didactice cu studii superioare, o adevarata bomba sociala. Ceea ce
nu s-a avut in vedere de catre cei care au propus modificarea art. 66 din LEN
este efectul negativ asupra invatamantului primar, gimnazial si liceal cu
program integrat și suplimentar de arta/ coregrafie, cu program sportiv
integrat, a celui cu predare in regim intensiv, respectiv bilingv, predare a
unei limbi moderne de circulatie internationala si a invatamantului pentru
minoritatile nationale. Practic, aceste forme de invatamant risca sa fie
desfiintate prin impunerea numarului prevazut de Legea nr. 221/ 2019. De
aceea, numarul de ore pentru invatamantul primar, gimnazial și liceal cu
program integrat și suplimentar de arta/ coregrafie, cu program sportiv
integrat, a celui cu predare in regim intensiv, respectiv bilingv, a unei limbi
moderne de circulatie internationala si a invatamantului pentru minoritatile
nationale trebuie stabilit prin ordin de ministru. Reducerea unui numar atat
de mare de ore implica o analiza temeinica pe care trebuie sa o faca
specialistii. Trebuie luate anumite masuri care sa vina in sprijinul efectelor
negative ale modificarilor facute art. 66 din LEN, prin Legea nr. 221/ 2019,
unele fiind propuse chiar prin acest proiect de lege. Este adevarat ca elevii
din invatamantul gimnazial stau la scoala peste 30 de ore pe saptamana, dar
problema de fond este ca nu numarul mare de ore pe care elevii le petrec la
școala ii deranjeaza, ci ceea ce fac in aceste ore si asta din cauza
programelor supraincarcate. Dupa ce se va gasi o solutie in ceea ce priveste
structura noilor planuri cadru, se va impune obligatoriu si modificarea
programelor scolare, masura care necesita o anumita perioada de timp. De
aceea, aplicarea prevederilor Legii nr. 221/ 2019 trebuie sa se faca gradual,
ceea ce presupune o prorogare a termenului de aplicare a acestei legi. Altfel
vor avea de suferit atat elevii, cat si un numar apreciabil de cadre didactice.
Trebuie sa se inteleaga ca, de modul cum vor arata aceste noi planuri cadru
depinde cat de util va fi invatamantul pentru urmatoarele generatii de elevi.
Conform actualelor prevederi ale Legii educatiei nationale, norma didactica
a consilierului școlar se stabileste prin raportare la un numar de 800 de elevi
sau de 400 de prescolari. in realitate, se constata ca sunt situatii in care unui
consilier scolar ii revin si peste 1500 de elevi, iar in mediul rural consilierii
scolari sunt inexistenti, deoarece nu exista unitati de invatamant cu
personalitate juridica cu 800 de elevi astfel incat sa normeze un consilier.
Șansele unui copil din mediul rural de a beneficia de servicii de consiliere
scolara tind spre 0. Copiii/ elevii din mediul rural nu au șansa de a beneficia
de consiliere psiho-educationala adecvata, de cele mai multe ori constatam
insuccesul scolar si abateri comportamentale grave atunci cand este mult
prea tarziu sa se intervina pentru remediere. 'Toate aceste lucruri au efecte
negative asupra bunului mers al actului didactic, cei care au de suferit fiind
elevii.
Este o realitate faptul ca marea majoritate a cadrelor didactice
debutante intampina greutati in momentul in care vin in contact cu clasa de
elevi, asta pentru ca, din pacate, formarea initiala in facultate prezinta grave
lacune. Pregatirea metodica și practica pedagogica aproape ca au disparut
din planurile cadru ale facultatilor care pregatesc viitoarele cadre didactice,
iar consecintele se vad in prestatia tinerelor cadre didactice. De aceea, este
imperios necesar ca un cadru didactic debutant sa fie indrumat de catre un
profesor mentor, pentru a invata aceasta arta de a ajunge un eficient cadru
didactic. Pentru aceasta insa, trebuie ca mentorul sa beneficieze de o
reducere a normei didactice de predare, pentru a se ocupa de cadrul didactic
tanar, iar acest proiect de lege propune aceasta reducere a normei didactice
de predare cu 2-4 ore, in functie de numarul de numarul de profesori-
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 6 minute
Tu 26 Mar. 2020 15:22:03
Raspunsul lui EU are dreptate. E buna ideea , dar trebuia in 1990. Noi nu avem capete nici dupa 30 ani, daramite la criza medicala. TREBUIE ADUS ANDREI MARGA DIN NOU LA MEC.Numai ca mentoratul se face plata cu ora si nu convine. Apoi se vor naste amanterii intre mentor si studente sau licentiate, intre mentorite si studenti-licentiati. Ca mentor cu plata cu ora nu trebuie bosorogi PSDisti, ci profesori activi cu grade did 2, care au vechime cel putin 10 ani in educatie ?i nu au serviciu la catedra datorita spagii bosorogilor la cadristi-directori etc.ca sa ocupe catedre. Dup? Virus vor fi catedre liberate de bosororogi, dar Educatia nu va mai avea profesori activi si nici bosorogi. Vor fi anunturi pe portile scolilor: CAUTAM PROFESORI, MENTORI, ORE VACANTE, FARA EXAMENE DE ANGAJARE. Degeaba cu asa ISMB ?i ministri!Adriana 26 Mar. 2020 06:57:16
Oare este corelat numarul de elevi la clasa cu costul standard per pre?colar/elev? Sau doar facem propuneri frumoase pe hartie, ca sa fie nevoie sa le incalcam dupa ce se legalizeaza ca altfel nu avem bani de salarii etc???!!!Iar an ceea ce priveste integrarea copiilor cu CES in invatamantul de masa, cate gradinite beneficiaz? de un psiholog???
Au fost f?cute niste studii/ corela?ii antre nr de copii ?i norme necesare, exist? infrastructura necesar? integr?rii tuturor copiilor an gr?dini?e, exist? posturi suficiente pentru psihologi/ profesori de sprijin etc???
Eu 25 Mar. 2020 19:27:46
Asta este practica pe care trebuia sa o fac? an facultate ca de aceea a luat licen??... Atata timp cat ia salariu cat un angajat TOT CU STUDII SUPERIOARE ?i vechime de 30 de ani I munca TREBUIE SA ?TIE MESERIE.. iar cei cu vechime sa a?i fac? norma antreaga ca oricum muncesc doar 16 ore pe s?pt?man?... Mai l?sa?i atatea favoruri pt ei... Au sporuri peste sporuri, grada?ii de merit, concedii f?r? num?r... NE JIGNIT PE NOI CEILAL?I CARE AVEM STUDII SUPERIOARE,, PE BUNE,, NU CA EI LA SPIRU HARET CU EXAMENE DATE PE GENUNCHI CU X ?I I... RU?INE SA VA FIE.. NU SUNTE?I MAI DEOSEBI?I DECAT NOI RESTUL CU STUDII SUPERIOARE!!!!