Instrumentul de pregatire pe care vi-l propunem urmareste eficientizarea eforturilor dvs. de promovare cu brio a examenului de Titularizare, catedra de Educatie Sociala.
Elaborat de cadre didactice experimentate, conform programei Ministerului Educatiei in vigoare, se bazeaza pe recapitularea si fixarea materiei prin efectuarea unor teste similare examenului propriu-zis.
Model de subiect rezolvat pentru examenul de Titularizare EDUCATIE SOCIALA 2023
Testul nr. 1
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Constitutia Romaniei se fundamenteaza pe principii si valori solide.
A. Enumerati 4 principii si valori ale Constitutiei Romaniei.
B. Explicati doua dintre principiile si valorile Constitutiei Romaniei enumerate la punctul A.
C. Precizati intelesul termenului „referendum” si detaliati o situatie in care se poate organiza un referendum.
2. Elaborati, in aproximativ trei pagini, un eseu despre justitie, ca institutie de aparare si de infaptuire a dreptatii.
− detalierea principiului liberului acces la justitie si a egalitatii in fata legii.
− explicarea intelesului conceptelor prezumtie de nevinovatie si delincventa juvenila;
− expunerea succinta a ierarhiei instantelor de judecata;
Nota: Se puncteaza si utilizarea adecvata a limbajului de specialitate (1 punct) si incadrarea textului in limita de spatiu precizata (1 punct).
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pornind de la afirmatia O societate interculturala se fundamenteaza pe o mostenire culturala variata, pe dialog intercultural, pe respect reciproc si toleranta elaborati un eseu de trei-patru pagini cu titlul: Mostenirea culturala – izvor al diversitatii culturale.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:
− definirea conceptelor „diversitate culturala”, patrimoniu cultural;
− prezentarea a cel putin doua elemente ale mostenirii culturale imateriale;
− detalierea a doua principii ale societatii interculturale care contribuie la promovarea patrimoniului material;
− exprimarea unei opinii justificate prin minimum doua argumente in legatura cu influenta pe care o pot avea formele de exagerare a nationalismului in raport cu conservarea patrimoniului cultural.
Nota: Se puncteaza coerenta textului elaborat (1 punct) si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata (1 punct).
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Urmatoarea secventa face parte din programa scolara de educatie sociala:
Competente specifice
2.2. Identificarea, prin lucru in echipa, a unor masuri de interventie posibile pentru cazuri semnalate de incalcare a drepturilor copilului sau de promovare a acestora.
Continuturi
Modalitati de exercitare a drepturilor si de asumare a responsabilitatilor
− Copiii, promotori ai propriilor drepturi
− Scoala ca spatiu de exprimare/exercitare/asumare de catre copii a drepturilor si responsabilitatilor
Realizati un demers didactic pentru formarea competentei 2.2. din secventa data prin intermediul unei metode didactice moderne, prin valorificarea urmatoarelor repere:
– prezentarea metodei didactice selectate;
– precizarea a doua avantaje si a unei limitari a metodei didactice alese;
– prezentarea, in aproximativ o pagina, a continutului stiintific care vizeaza dezvoltarea competentei specifice date;
– mentionarea unei activitati de invatare adecvate pentru formarea competentei specifice date, precizand totodata resursele (de timp, de loc, forme de organizare a activitatii didactice, mijloace de invatamant) utilizate;
– exemplificarea modului de formare a competentei specifice date, utilizand metoda aleasa, prin activitatea de invatare mentionata.
Sugestie de rezolvare Test 1 la Educatie Sociala pentru Titularizare 2023
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1.
A. Printre valorile Constitutiei Romaniei se numara, libertatea, demnitatea umana, egalitatea in fata legii, dreptatea, toleranta, proprietatea, responsabilitatea, reprezentativitatea etc. Printre principiile Constitutiei se numara suprematia legii, separatia puterilor in stat, respectarea drepturilor omului si a libertatilor cetatenesti, pluralismul politic, caracterul unitar, suveran si indivizibil al statului, forma republicana de guvernamant etc.
B. Principiul separatiei puterilor in stat se refera la separarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca intr-un stat. Acest principiu este conceput pentru a asigura echilibrul puterilor si a preveni abuzurile. Puterea legislativa este responsabila de elaborarea legilor, puterea executiva este responsabila de aplicarea legilor si puterea judecatoreasca este responsabila de interpretarea legilor si de aplicarea justitiei in cazurile penale si civile. Aceste trei puteri sunt separate si independente una de cealalta. Principiul separatiei puterilor este important pentru mentinerea democratiei si a statului de drept, deoarece impiedica o singura entitate sa aiba prea multa putere si sa controleze toate aspectele guvernarii. In general, separarea puterilor asigura ca statul opereaza intr-un mod echilibrat si responsabil, cu respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor.
Una dintre valorile in fata legii este egalitatea. Aceasta valoare prevede ca toti cetatenii, indiferent de rasa, gen, religie, orientare sexuala, apartenenta politica sau alta caracteristica, sunt tratati in mod egal in fata legii si trebuie sa fie supusi acelorasi norme juridice. Egalitatea in fata legii este esentiala pentru mentinerea unui sistem juridic corect si pentru a asigura ca toti cetatenii sunt protejati impotriva abuzurilor de putere si a discriminarii.
C. Referendumul este un proces de consultare publica prin care cetatenii sunt chemati sa voteze direct asupra unei propuneri de lege, a unei politici publice. Este un instrument de democratie directa prin care se permite cetatenilor sa-si exprime opinia si sa ia o decizie intr-o problema importanta.
O situatie in care se poate organiza un referendum este atunci cand se doreste schimbarea Constitutiei. De obicei, in majoritatea statelor democratice, dupa ce autoritatea legislativa cade de acord asupra textului de lege, populatia este chemata pentru a valida propunerea de modificare a Constitutiei.
2. Justitia este o institutie fundamentala a oricarui stat de drept, avand rolul de a asigura protectia drepturilor si libertatilor cetatenilor, de a garanta respectarea legii si de a aduce la indeplinire dreptatea in cadrul societatii. Aceasta reprezinta o forma de aparare si de infaptuire a dreptatii in cadrul societatii si poate fi realizata prin intermediul unui sistem juridic coerent si functional. O justitie corecta implica asigurarea unui proces echitabil si transparent, in care toti cetatenii sunt tratati in mod egal, indiferent de pozitia sociala, de avere sau de orice alt criteriu care ar putea genera discriminare in societate. Procesul de justitie se fundamenteaza pe cateva principii, cum ar fi egalitatea in fata legii, liberul acces la justitie, acordarea nediscriminatorie a prezumtiei de nevinovatie etc.
Principiul liberului acces la justitie este unul dintre principiile fundamentale ale sistemului judiciar, care garanteaza ca fiecare persoana are dreptul de a-si apara interesele si de a primi o justitie echitabila. Acest principiu se refera la faptul ca orice persoana, indiferent de statutul social, economic sau cultural, are dreptul de a avea acces la instantele de judecata si de a-si apara interesele in fata acestora. Liberul acces la justitie include dreptul la asistenta juridica gratuita in cazul in care persoana nu isi poate permite sa angajeze un avocat si/sau sa suporte costurile procesului. Aceasta asistenta juridica poate fi acordata in functie de anumite criterii, cum ar fi nivelul de venit al persoanei. In general, principiul liberului acces la justitie este considerat unul dintre elementele de baza ale unui sistem judiciar democratic si eficient. Egalitatea in fata legii prevede ca toti cetatenii, indiferent de rasa, gen, religie, orientare sexuala, apartenenta politica sau alta caracteristica, sunt tratati in mod egal in fata legii si trebuie sa fie supusi acelorasi legi.
Prezumtia de nevinovatie este un principiu juridic fundamental intr-o societate democratica care afirma ca un individ este considerat nevinovat pana cand este dovedita vinovatia sa printr-o decizie judecatoreasca definitiva. Aceasta inseamna ca persoana acuzata trebuie sa fie tratat ca fiind nevinovata pana cand proba contrara este prezentata in fata instantei de judecata. Aceasta prezumtie acompaniaza persoana acuzata pana la momentul dictarii sentintei judecatoresti. Prezumtia de nevinovatie reprezinta astfel un element esential al procesului de justitie, care protejeaza drepturile si libertatile individuale si asigura ca nicio persoana nu este considerata vinovata fara a fi judecata corect si cu respectarea drepturilor sale.
O ramura aparte a infaptuirii actului de justitie se concretizeaza in judecarea faptelor savarsite de persoane minore. Desi persoanele minore nu au capacitate de exercitiu (pana la 14 ani), iar dupa aceasta varsta pana la majorat se bucura de o capacitate restransa, acestia pot raspunde in fata legii pentru faptele pe comit, in anumite conditii. In cazul in care minorii, in special adolescentii se abat de la anumite norme juridice, acestia pot suferi consecinte grave. Delincventa juvenila este o problema sociala care se refera la comportamentul deviant sau infractional al adolescentilor cu varste mai mici de 18 ani. Aceasta include o gama larga de comportamente, de la incalcarea regulilor scolare si absenteism, pana la furturi, violenta, infractiuni legate de consumul substantelor interzise si alte activitati ilegale. Delincventa juvenila poate avea multiple cauze, inclusiv factori sociali, psihologici si economici, cum ar fi saracia, lipsa educatiei, abuzul de droguri si alcool, familii disfunctionale sau lipsa de supraveghere parentala. Pentru a aborda problema delincventei juvenile, autoritatile pot implementa o serie de strategii si politici, cum ar fi programe de prevenire si interventie timpurie, servicii de consiliere si terapie, masuri de reeducare si reabilitare si programe de reintegrare sociala. In acelasi timp, este important ca justitia sa ia in considerare faptul ca tinerii infractori sunt adesea vulnerabili si influentabili si sa incerce sa evite tratamentele dure si reprezentarea lor ca infractori periculosi si irecuperabili. De asemenea, procesul legal trebuie sa se desfasoare cu respectarea drepturilor si libertatilor lor, inclusiv prezumtia de nevinovatie si dreptul la un proces echitabil si transparent.
Infaptuirea justitiei se realizeaza prin intermediul instantelor de judecata. In Romania, oamenii nu-si pot face dreptate singuri. In Romania, rolul de instanta suprema de judecata il indeplineste Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) fiind responsabila, printre altele, cu asigurarea interpretarii uniforme a legii judecarea cazurilor care implica coruptia si infractiunile grave impotriva statului, cum ar fi tradarea, spionajul, faptele de inalta coruptie sau terorismul.
La nivel regional, functioneaza Curtile de Apel, la nivel judetean Tribunalele, iar aflate mai jos pe scara ierarhica se afla Judecatoriile. Acestea din urma se ocupa de solutionarea cazurilor civile si penale de importanta mica, cum ar fi infractiuni minore, conflicte de munca si anumite probleme de proprietate. Tribunalele judeca, printre altele, cererile privind exproprierile, adoptiile, dar si cererile privind proprietatea intelectuala. La Curtea de Apel se judeca procesele si cererile in materie de contencios administrativ si fiscal, aceasta curte nejudecand in prima instanta in materie civila.
Este demn de mentionat si faptul ca un cetatean are dreptul de a contesta hotararea primei instantei cu apel sau recurs, dupa caz si a se adresa instantei imediat superioare pentru competenta solutionare.
Aceste institutii functioneaza intr-un sistem de control reciproc si asigura protectia drepturilor si libertatilor individuale prin aplicarea legii si a principiilor de justitie, prin solutionarea litigiilor si prin aducerea la raspundere a celor care incalca legile si regulamentele.
In concluzie, justitia este esentiala pentru mentinerea unui sistem democratic si de drept, asigurand protectia drepturilor si libertatilor cetatenilor si impartind dreptatea in cadrul societatii. Este important ca institutiile de justitie sa functioneze intr-un mod transparent, impartial si echitabil, asigurand respectarea legii si a principiilor constitutionale pentru toti cetatenii.
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Diversitatea culturala se refera la varietatea de practici, traditii, obiceiuri, limbi, religii si alte aspecte culturale ale diferitelor comunitati umane din intreaga lume. Aceasta diversitate reflecta faptul ca oamenii au dezvoltat culturi unice in functie de mediul si istoria lor, si ca aceste culturi sunt valoroase si ar trebui respectate si apreciate. Patrimoniul cultural se refera la mostenirea culturala a unei comunitati sau a unei natiuni, care poate include monumente, obiecte, documente si alte artefacte, precum si practici si traditii culturale. Aceste elemente ale patrimoniului cultural sunt considerate importante pentru identitatea culturala a unei comunitati si pentru transmiterea istoriei si valorilor acesteia catre generatiile viitoare.
Mostenirea culturala este unul dintre cele mai importante izvoare ale diversitatii culturale din lume. O societate interculturala se bazeaza pe o mostenire culturala variata, care aduce cu sine o multime de traditii, obiceiuri si valori culturale diferite. Acestea trebuie sa fie respectate, valorizate si promovate in cadrul societatii pentru a asigura o convietuire pasnica intre grupurile culturale diverse.
Mostenirea culturala poate fi clasificata in mostenire culturala materiala (care include statui, cladiri, podoabe, monede etc.) si mostenire culturala imateriala (care cuprinde traditii, obiceiuri, mestesuguri). Acestea sunt elemente importante ale culturii umane care au fost dezvoltate si transmise de la o generatie la alta. Acestea sunt adesea legate de istoria si geografia unei anumite zone sau comunitati.
Traditiile sunt obiceiuri sau practici care sunt transmise de la o generatie la alta, in general intro maniera orala. Acestea pot include ritualuri religioase, sarbatori, dansuri, muzica, mituri sau alte forme de expresie culturala. Aceste traditii pot fi un mijloc important de pastrare a identitatii culturale si de transmitere a valorilor si istoriei comunitatii.
Obiceiurile sunt reguli sau comportamente sociale care sunt larg acceptate si respectate intr-o anumita comunitate. Acestea pot include modul de imbracare, manierele la masa, saluturile sau alte comportamente sociale. Obiceiurile sunt de obicei considerate a fi importante pentru mentinerea armoniei si a respectului intr-o comunitate. Ele pot marca evenimente importante din viata oamenilor si pot fi legate de situatii unice (nastere, botez, moarte) sau anuale (sarbatori religioase, zile libere).
Mestesugurile sunt tehnici sau practici traditionale folosite pentru a produce obiecte sau alimente. Acestea includ diverse tipuri de prelucrare a materialelor sau de realizare a unor obiecte cu scop utilitar sau decorativ. Exemple de mestesuguri sunt tesutul, olaritul, prelucrarea metalelor.
Dialogul intercultural este esential in promovarea diversitatii culturale. Intr-o societate interculturala, trebuie sa existe o comunicare constanta intre grupurile culturale diferite pentru a intelege si a valoriza traditiile si valorile culturale ale celorlalti. Acest dialog trebuie sa fie bazat pe respect reciproc si toleranta fata de diversitatea culturala. Numai astfel putem construi o societate interculturala armonioasa.
Doua principii ale societatii interculturale care contribuie la promovarea patrimoniului material sunt toleranta si respectul reciproc. In ceea ce priveste toleranta, aceasta contribuie la promovarea patrimoniului prin acceptarea diversitatii patrimoniului. Concretizand printr-un exemplu, este vital ca atunci cand o persoana viziteaza o tara si doreste sa promoveze patrimoniul material sa cunoasca, sa respecte si sa promoveze valorile si istoria zonei respective si sa admita versiuni diferite ale aceleiasi povesti istorice.
Respectul reciproc este un alt factor important in dezvoltarea unei societati interculturale, in general si in promovarea patrimoniului material, in particular. Toate culturile trebuie sa fie respectate si tratate cu egalitate. Fiecare cultura are propria sa valoare si mostenire culturala, iar acestea trebuie sa fie acceptate, valorificate si apreciate. Prin urmare, este important ca societatea sa ofere un cadru favorabil pentru a promova aceasta diversitate culturala si sa incurajeze invatarea si intelegerea culturilor diferite.
Toleranta este un alt principiu esential in promovarea diversitatii culturale si a patrimoniului material intr-o societate interculturala. Toleranta fata de diversitatea culturala presupune acceptarea diferentelor culturale si dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de acestea. Este important sa recunoastem ca fiecare cultura este unica si trebuie sa fie respectata si acceptata asa cum este. Astfel putem construi o societate interculturala toleranta si incluziva.
Cu toate acestea, nu toate societatile achieseaza la principiile si valorile unei societati democratice si/sau interculturale. In acest context, pot aparea situatii in care diversitatea culturala nu este apreciata, mai ales atunci cand sunt practicate si incurajate la scara larga forme de exagerare ale patriotismului si nationalismului. Printre formele de exagerare a nationalismului se numara xenofobia, sovinismul sau rasismul.
Consider ca formele exagerate de nationalism pot avea un impact negativ asupra conservarii patrimoniului cultural prin faptul ca pot promova o viziune restrictiva si limitata asupra diversitatii culturale si istorice.
In primul rand, nationalismul exagerat poate promova o viziune limitata asupra patrimoniului cultural. Atunci cand acest curent este exacerbat, se poate promova o viziune limitata si restrictionata asupra patrimoniului cultural. Acest lucru poate duce la ignorarea contributiilor si influentelor culturilor straine si ale minoritatilor culturale din interiorul tarii. Aceasta abordare limitata poate duce la nevalorificarea corespunzatoare a unei parti importante din patrimoniului cultural al unui spatiu geografic.
In sprijinul opiniei de mai sus, aceste forme de patriotism sau nationalism exagerat, cum sunt xenofobia sau sovinismul pot impiedica colaborarea si schimbul cultural international prin promovarea unei atitudini de izolare culturala. Intr-o lume globalizata, schimbul cultural este esential pentru conservarea patrimoniului mondial prin impartasirea si conservarea traditiilor si valorilor culturale ale fiecarei tari la nivel international. Prin urmare, o abordare exagerata a nationalismului poate impiedica acest schimb cultural si poate duce la pierderea cunoasterii unei parti importante a patrimoniului cultural.
Desi este important sa promovam patriotismul si mandria nationala, trebuie sa fim constienti de impactul pe care exagerarea nationalismului il poate avea asupra conservarii patrimoniului cultural. Promovarea unei viziuni largi si deschise asupra patrimoniului cultural si a schimbului cultural international poate contribui la o conservare mai buna si mai completa a acestuia. Este important sa incurajam o abordare echilibrata si deschisa fata de patrimoniul cultural, care sa promoveze conservarea si protejarea tuturor elementelor culturale valoroase, indiferent de originea lor
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Metoda jocului de rol
Metoda didactica a jocului de rol este o metoda de predare care implica crearea unor situatii sau scenarii in care elevii interpreteaza diferite roluri si actioneaza intr-un mod care imita situatii reale. Aceasta metoda poate fi folosita intr-o varietate de contexte educationale, inclusiv in dobandirea competentelor din programa scolara adoptata de Ministerul Educatiei pentru disciplina educatie sociala.
Scopul principal al jocului de rol este de a oferi elevilor oportunitati de a dezvolta abilitati de comunicare, de colaborare si lucru in echipa, dar si de a deprinde tehnici pentru rezolvarea problemelor si luarea deciziilor. Aceasta metoda implica adesea participarea activa a elevilor si ii ajuta sa-si dezvolte creativitatea si capacitatea de a gandi critic. In timpul jocului de rol, elevii pot juca diferite roluri, cum ar fi personaje din carti, personaje istorice sau chiar profesionisti din diferite domenii. Acestia pot fi instruiti sa-si dezvolte personajul si sa-si stabileasca obiectivele, iar apoi sa actioneze intr-un mod care sa-i ajute sa-si indeplineasca obiectivele.
Un prim avantaj ar fi faptul ca, in cadrul jocului de rol, elevii pot explora situatii sociale si emotionale diferite, dezvoltandu-si astfel capacitatile de a intelege si a raspunde la diverse emotii si comportamente. Un alt avantaj este ca permite elevilor sa ia contact cu anumite situatii comportamentale si cu ce ar fi de dorit sa faca in anumite contexte.
Printre principalele limitari ale acestei metode didactice se numara timpul necesar pentru pregatire, dar si potentialele probleme de comportament care pot surveni in timpul desfasurarii jocului de rol. Pregatirea si organizarea unui joc de rol poate fi consumatoare de timp pentru cadrele didactice. Acestea trebuie sa dezvolte scenarii si sa se asigure ca au toate materialele necesare pentru a sustine activitatea. Jocul de rol poate fi provocator pentru unii elevi si poate duce la comportamente neadecvate. In functie de contextul jocului de rol, elevii ar putea incerca sa preia controlul sau sa se comporte intr-un mod care poate fi considerat ofensator sau nepotrivit. Totodata, alti „actori” ar putea sa aiba emotii in rostirea discursului si atunci jocul de rol poate sa nu-si atinga efectul scontat.
Cadrul didactic va prezenta rolul scolii ca spatiu de exprimare/exercitare/asumare de catre copii a drepturilor si responsabilitatilor.
Scoala ar trebui sa ofere elevilor o educatie solida in ceea ce priveste drepturile si responsabilitatile lor, inclusiv dreptul la educatie, la exprimare, la informare, la protectie, la participare si la un mediu sigur. De asemenea, elevii trebuie sa inteleaga responsabilitatile lor in ceea ce priveste respectarea drepturilor altor elevi, profesori si personalul scolii. Elevii ar trebui sa fie incurajati sa participe activ la activitatile scolare si sa-si exprime opiniile si preocuparile lor. Scoala ar trebui sa ofere oportunitati pentru ca elevii sa-si exprime opiniile intr-un mediu sigur si sa fie ascultati cu atentie de catre profesori si personalul scolii. ar trebui sa fie implicati in procesul decizional al scolii, inclusiv in luarea deciziilor legate de organizarea activitatilor scolare si a programelor de invatare. Acest lucru poate fi realizat prin crearea unor grupuri de elevi responsabili de anumite aspecte ale vietii scolare, cum ar fi organizarea evenimentelor sau imbunatatirea conditiilor de invatare, prin activarea si functionarea optima a Consiliului Elevilor si a altor forme de asociere scolara. Elevii ar trebui sa invete sa comunice eficient si sa-si exprime punctul de vedere intr-un mod clar si respectuos. De asemenea, ar trebui sa invete cum sa asculte si sa ia in considerare punctul de vedere al altora. Acestia ar trebui sa invete sa respecte si sa aprecieze diversitatea si sa inteleaga importanta tolerantei si a respectului fata de ceilalti.
In general, elevii ar trebui sa fie educati sa inteleaga ca drepturile lor sunt importante si ca trebuie sa fie promotori ai propriilor drepturi. Acestia trebuie sa fie incurajati sa isi exprime punctul de vedere si sa ia masuri atunci cand drepturile lor sunt incalcate.
O activitate prin care se poate realiza competenta 2.2. prin metoda didactica a jocului de rol este urmatoarea: La inceputul orei, cadrul didactic prezinta un studiu de caz. Elevii vor fi invitati pe rand sa joace rolul personajelor si roluri de avocatul apararii, avocatul acuzarii si judecator. Pentru ca nu exista decat cateva personaje, ceilalti elevi vor fi spectatori. Dupa ce primii 8-9 elevi sunt actori, se face rocada, iar elevii actori devin spectatori si reciproc. Impreuna cu ei, dupa finalizarea jocului de rol se va porni o dezbatere pe aceasta tema. Rolurile se impart prin consens
Rezumatul studiului de caz 1: Un elev nu se poate bucura de dreptul de a face contestatie unei note primite la o lucrare scrisa.
Rezumatul studiului de caz 2: Un copil doreste sa organizeze o campanie de promovare a drepturilor elevilor in scoala, dar dirigintele si directorul ii transmit ca in scoala altfel se fac doar excursii si alte activitati organizate de profesori.
Copiilor li se vor imparti rolurile (elev, parintele elevului, profesorul in cauza, directorul scolii, alti doi elevi care sprijina sau nu sunt de acord cu cauza) si se vor face precizari de catre cadrul didactic despre cum ar trebui sa se realizeze jocul. Cadrul didactic prezinta, in linii mari, fiecare personaj si impactul sau asupra desfasurarii orei. Pentru buna desfasurare a jocului de rol, elevii trebuie sa munceasca in echipa si sa se sincronizeze atat „pe scena” cat si in interventii.
Resurse necesare: cadrul didactic, elevii, proiector si computer conectat la internet (pentru a proiecta scenariul si informatiile teoretice despre lectie. Activitatea se va desfasura in sala de clasa, elevii spectatori vor sta in banci, iar elevii actori in fata clasei. Activitatea se va desfasura pe echipe.
Prima echipa constituita ad-hoc desfasoara jocul de rol, iar a doua analizeaza si viceversa. Ca mijloace de invatamant, se va folosi o schema didactica (avand informatiile despre lectie si fiind realizata in prealabil de catre profesor si manualul, pentru alte informatii, daca e nevoie.
Competenta didactica se formeaza apeland la munca in echipa astfel: elevii vor invata, cu ajutorul metodei didactice a jocului de rol ce pot face pentru respectarea propriilor drepturi in scoala, cum isi pot asuma responsabilitati in scoala, ce mijloace de comunicare trebuie sa adopte, cum se pot organiza mai bine pentru a beneficia de un climat educational optim in scoala.
In incheiere, educatia sociala joaca un rol crucial in respectarea drepturilor copiilor, deoarece aceasta ii invata pe copii sa aiba o intelegere mai profunda si mai larga a societatii si a sistemelor sociale. In special, educatia sociala ii ajuta pe copii sa inteleaga rolul si importanta drepturilor copilului in societate.
