Marius Nistor a declarat ca "s-a ales nimic" dupa discutiile de astazi de la Guvern si ca planul privind boicotarea inceperii noului an scolar ramane in picioare.
”S-a ales nimic. Cei de la Guvern au spus ca le e teama de efectele masurilor, sunt constienti de efectele grave ale acestora, dar <<o sa vedem atunci>>. I-am transmis ca se boicoteaza inceputul de an scolar", a spus Marius Nistor, pentru
Educatie privata.
Liderul de sindicat a subliniat ca "in prima zi de scoala, pe 8 septembrie, va fi, cu certitudine, un protest urias". Ulterior, sindicatele vor decide daca vor declansa greva generala.
„Am avut senzatia ca avem o intalnire in care ne facem ca ascultam, dar nu auzim nimic. Raspunsul e invariabil acelasi: nu-si permite tara. Daca tara nu-si permite un popor educat, sa facem puscarii", a adaugat Nistor.
Raspunsul Guvernului la nemultumirile profesorilor
Guvernul a transmis, la finalul intalnirii cu sindicatele din Educatie, ca discutiile au vizat aplicarea si efectele masurilor recente din Educatie, precum cresterea normei didactice, a numarului de elevi la clasa, modificarea tarifului pentru plata cu ora si finantarea sistemului.
"Prim-ministrul Ilie Bolojan si ministrul Educatiei si Cercetarii Daniel David au avut astazi, la Palatul Victoria, o intalnire de lucru cu reprezentantii Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, Federatiei Sindicatelor din Educatie ”Spiru Haret” si Federatiei Nationale Sindicale ”Alma Mater”.
In cadrul consultarilor au fost analizate modul de implementare si efectele aplicarii recentelor masuri care au impact asupra sectorului educatiei, respectiv: cresterea normei didactice de predare cu doua ore pe saptamana, cresterea efectivelor de elevi la clasa, modificarea tarifului pentru plata cu ora, finantarea sistemului de invatamant.
”Este important sa avem o discutie corecta, in care fiecare sa ne sustinem punctul de vedere. Masurile luate de Guvern sunt fundamentate pe posibilitatile pe care le are in prezent bugetul Romaniei si pe realitatile din sistemul educatiei”, a afirmat premierul Ilie Bolojan la intalnirea cu reprezentantii federatiilor sindicale din educatie.
De asemenea, prim-ministrul a subliniat ca majorarea normei didactice cu doua ore saptamanal, respectiv de la 18 la 20 de ore pe saptamana, plaseaza Romania in media europeana din acest punct de vedere. ”Va fi mai multa munca pentru aceeasi bani. Aceasta este realitatea. Suntem insa deschisi sa facem simplificari in sistemul de invatamant pentru ca timpul si energia cadrelor didactice sa se concentreze asupra actului educational”, a mentionat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Seful Executivului a solicitat Ministerului Educatiei si Cercetarii sa faca analize cu privire la punerea in aplicare a noilor reglementari si, acolo unde apar probleme, sa propuna solutii punctuale pentru remedierea acestora.
La intalnirea de lucru de la Palatul Victoria, impreuna cu prim-ministrul Ilie Bolojan si cu ministrul Daniel David au mai participat, din partea Guvernului, secretarii de stat din Ministerul Educatiei si Cercetarii, Sorin Ion si Gigel Paraschiv".
Ilie Bolojan: "In mod normal, scolile ar trebui sa inceapa pe 8 septembrie”
Intr-o declaratie recenta la Antena 3, premierul Ilie Bolojan a declarat ca anul scolar trebuie sa inceapa la data stabilita – 8 septembrie 2025. „In mod normal, scolile ar trebui sa inceapa pe 8 septembrie”, a spus acesta, exprimandu-si speranta ca angajatii din sistem vor intelege constrangerile bugetare actuale.
La randul lor, reprezentantii profesorilor denunta decizia Guvernului de a creste norma saptamanala cu doua ore, din septembrie 2025, ceea ce ar putea insemna pierderea unor posturi si o reorganizare haotica a catedrelor.
Alte masuri care, in opinia sindicatelor, "lovesc crunt" educatia si cercetarea din Romania sunt comasarea a sute de unitati de invatamant, care in opinia acestora "va conduce la concedieri" de personal didactic auxiliar si chiar administrativ; cresterea efectivelor de elevi in clasa; scaderea tarifului pentru plata cu ora si cresterea obligatiei de catedra pentru directori si inspectori.
Lista cu cele mai importante modificari aduse de Legea 141/2025
Principalele modificari care afecteaza sistemul de invatamant din Romania sunt urmatoarele:
1. cresterea normei didactice cu 2 ore, inclusiv prin includerea in posturile din invatamantul primar a 2 ore de educatie remediala (pana la debutul anului scolar 2029-2030) – art. LVIII din Legea nr. 141/2025 privind unele masuri fiscal-bugetare, plasand astfel Romania deasupra mediei europene de 18-19 ore, fragmentand nepermis de mult catedrele si punand in situatia restrangerilor de activitate/completari de norma zeci de mii de profesori;
2. reducerea cuantumului remuneratiei pentru plata cu ora, prin raportare nu la norma didactica, ci la timpul de lucru (1/160) – art. LIII, pct. 7 din Legea nr. 141/2025 privind unele masuri fiscal-bugetare, reducand remuneratia acordata pentru aceasta activitate la nivelul unei munci necalificate, desi practici asemanatoare europene, precum in Germania sau Franta, remunereaza peste tariful orar de baza orele didactice suplimentare;
3. cresterea pragurilor relative la numarul de educabili incepand cu care o unitate scolara poate dobandi personalitate juridica – art. LIII, pct. 1 din Legea nr. 141/2025 privind unele masuri fiscal-bugetare, punand sub semnul intrebarii in mod direct existenta a sute de scoli, iar in mod indirect existenta a mii de structuri scolare;
4. cresterea numarului de copii in cadrul formatiunilor de studiu, inclusiv prin posibilitatea functionarii cu pana la 4 copii/elevi peste efectivele maxime prevazute de lege – art. LIII, pct. 2 din Legea nr. 141/2025 privind unele masuri fiscal-bugetare, conducand la supraaglomerare in anumite cazuri, desfiintare de clase in alte situatii sau trecerea in regim simultan si implicit reduceri importante de norme didactice, plasand Romania printre primele tari din Europa ca numar de educabili/cadru didactic;
5. reducerea degrevarilor de norma didactica pentru personalul de conducere, indrumare si control (maxim 50% din norma crescuta), fiind instituita totodata interdictia de a derula ore in regim de plata cu ora sau la cumul pentru aceste categorii de personal – art. LIX din Legea nr. 141/2025 privind unele masuri fiscal-bugetare, ingreunand nepermis de mult activitatea manageriala, cu amenintarea ca viitoarele concursuri pentru ocuparea functiilor de conducere sa fie deschise managementului extern;
6. coborarea pragului maxim pana la care se acorda vouchere de vacanta si indemnizatie de hrana la 6000 lei net – semnificand o reducere a veniturilor pentru o parte din salariatii din educatie;
7. restructurarea sistemului de burse cu scopul reducerii sumelor totale alocate in acest sens - art. LIII, pct. 6 din Legea nr. 141/2025 privind unele masuri fiscal-bugetare;
8. restrangerea decontarii transportului pentru elevii de invatamant primar si gimnazial la elevii care nu pot fi scolarizati in unitatea administrativ-teritoriala in care isi au domiciliul - art. LIII, pct. 4 si pct. 5 din Legea nr. 141/2025 privind unele masuri fiscal-bugetare;
9. prorogarea acordarii primei de pensionare in cuantum de doua salarii de baza ale persoanei in situatia pensionarii la implinirea varstei standard pana la inceputul anului scolar 2026-2027 – art. LVII, pct. 8 din Legea nr. 141/2025 privind unele masuri fiscal-bugetare.
Cursurile anului scolar 2025 - 2026 incep oficial pe 8 septembrie. Ramane de vazut in ce conditii se vor intoarce elevii in banci, avand in vedere apelul sindicatelor la boicotarea deschiderii festive si a activitatilor administrative premergatoare.
Legea nr. 141/2025, cunoscuta si sub denumirea de Legea austeritatii sau Legea Bolojan, are impact direct asupra modului in care cadrele didactice sunt repartizate pe posturi si asupra stabilitatii locurilor de munca in sistemul de invatamant preuniversitar.