Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Titularizare 2020. Sunt 7 candidati pe loc la concursul de Titularizare de pe 29 iulie. Model de test rezolvat la Limba Romana

de Laura Galescu la 20 Iul. 2020
1 comentarii

Titularizare 2020. Sunt 7 candidati pe loc la concursul de Titularizare de pe 29 iulie. Model de test rezolvat la Limba Romana20Iul.2020

Peste 29.000 de candidati s-au inscris la concursul national de Titularizare 2020, pe 3.948 de locuri scoase la concurs. Concurenta este mare si anul acesta, iar examenul necesita o pregatire atenta. Portal Invatamant vine in ajutorul candidatilor cu un model de test rezolvat la Limba si Literatura Romana, dupa modelul celui pe care il vor avea la examen.

Peste 29.000 de candidati s-au inscris la concursul national de Titularizare 2020, pe 3.948 de locuri scoase la concurs.
 
 
Si in acest an sunt mai multi candidati decat locuri scoase la concurs. In Cluj, spre exemplu, din 1498 de candidati, doar 28 vor fi profesori vor putea deveni titulari, fiindca doar atatea locuri exista. Practic, in acest judet concurenta este de 53 de candidati pe un loc.
 

Calendar Titularizare 2020
 

Proba scrisa din cadrul concursului de titularizare va avea loc in data de 29 iulie 2020, cu respectarea tuturor masurilor igienico-sanitare in vigoare. 
 
Primele rezultate vor fi afisate pe 4 august. 
Contestatiile vor fi depuse in perioada 4-5 august.
 
In data de 11 august vor fi afisate rezultatele finale.
 

Titularizare 2020 - model de test rezolvat la Limba Romana

 
Va prezentam un model de test rezolvat, dupa modelul celui pe care il veti avea la examenul de Limba si Literatura Romana. 

Atentie! Testul de mai jos, impreuna cu rezolvarile sunt extrase din culegerea

Teste rezolvate pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar.
 
Culegerea contine 25 de teste REZOLVATE dupa modelul testelor oficiale create de M.E.C, perfect adaptate cerintelor programei de examinare in 2020. Comandati acum culegerea pentru o pregatire ca la carte!

Click aici pentru detalii si comenzi culegere Titularizare Invatatori >>


SUBIECTUL I (30 de puncte)
 
A. LIMBA ROMANA — 15 puncte
 
Se da textul:
 
In curand (Ilie Moromete) iesi din sat si urca dealul. La camp infatisarea sa se schimba,
capata iarasi acea liniste posomorata si inchisa pe care o avusese cand pornise din curte. Merse
O vreme pe intinderea neteda a izlazului, apoi intra pe drumurile de plan, printre porumburi si
miristi si se opri in sfarsit in dreptul unei pietre de hotar. Ajunsese la lotul sau de pamant.
 
Moromete se aseza pe piatra alba de hotar si isi lua capul in maini. Era cu desavarsire
singur. Daca n-ar [i fost linistea miristilor sau urmele rotilor de caruta, uscate adanc in
pamantul drumurilor, care aratau ca pe aici au fost oameni, s-ar fi zis ca porumburile au crescut
singure, ca au fost parasite, ca nimeni n-o sa mai calce vreodata pe aici si ca doar el a ramas ca
un martor al unei lumi ciudate care a pierit.
 
Moromete insa era departe de a fi rupt de lume si venise aici tocmai pentru ca se simtea
ingropat in ea pana la gat si vroia sa scape. intelegea ca se uneltise impotriva lui si el nu stiuse
— timpul pe care il crezuse rabdator si lumea pe care o crezuse prietena si plina de daruri
ascunsesera de fapt o capcana, (falfaierea inceata a amenintarilor, intinderea lor de-a lungul
anilor si de aici credinta in faramitarea si disparitia lor) — iar lumea, traind in orbire si
nepasare, ii salbaticise copiii si ii asmutise impotriva lui.
 
(Marin Preda, Morometii)
 
Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:
 
1. Transcrieti, din fragmentul dat, un cuvant care contine un diftong.
2. Scrieti cate un antonim contextual pentru fiecare dintre urmatoarele cuvinte din textul dat:
posomorata, prietena.
3. Formulati cate o propozitie in care cuvintele singur si, respectiv, lui din textul dat sa aiba alta
valoare morfologica.
4. Indicati functia sintactica a cuvintelor subliniate in textul dat:
Ajunsese la lotul sau de pamant.
5. Transcrieti o propozitie subordonata din fragmentul dat, din prima parte a textului, precizand,
totodata, ce fel de propozitie subordonata este.
6. Alcatuiti o fraza in care pronumele relativ care sa introduca o propozitie subordonata
subiectiva.
7. Mentionati rolul utilizarii cratimei in structura: n-o.
8. Explicati, intr-un text de 3-5 randuri, semnificatia enuntului: Moromete insa era departe de a
fi rupt de lume si venise aici tocmai pentru ca se simtea ingropat in ea pana la gat si vroia sa
scape.
 
B. LITERATURA ROMANA — 15 puncte:
 
Redactati un eseu de minimum 600 de cuvinte in care sa prezentati evolutia relatiei dintre doua
personaje din basmul cult Povestea lui Harap-Alb de lon Creanga. In elaborarea eseului, veti
avea in vedere urmatoarele repere:
 
— prezentarea a trei concepte operationale de constructie a discursului narativ din basmul cult
selectat, semnificative pentru tipologia personajelor alese (de exemplu: actiune, tema, momentele
subiectului, incipit, final, repere spatiale, repere temporale);
— evidentierea relatiei dintre cele doua personaje, prin raportare la conflictul/conflictele din
basmul cult dat;
— prezentarea a doua secvente/episoade semnificative pentru evolutia relatiei dintre cele doua
personaje.
 
Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
 
Pentru continutul esecului veti primi 10 puncte. Pentru redactarea eseului veti primi 5
puncte (organizarea ideilor in scris — l punct; utilizarea limbii literare — l punct; abilitati de
analiza si de argumentare — 1 punct; ortografie, punctuatie — 1 punct; asezare in pagina,
lizibilitate — l punct)
 
In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 600 de
cuvinte si sa dezvolte subiectul propus.
 
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
 
Redactati un eseu structurat, de maximum doua pagini, in care sa prezentati importanta
predarii, ca oferta de experienta de invatare. In elaborarea eseului, veti avea in vedere
urmatoarele aspecte:
 
— definirea conceptului de predare;
— specificarea distinctiei dintre strategie si stil de predare;
— descrierea succinta a trei caracteristici ale predarii, ca element component al procesului de
invatamant;
— analizarea a doua stiluri de predare;
— precizarea a trei elemente caracteristice personalitatii invatatorului, care contribuie la cresterea
eficientei procesului de invatamant;
— prezentarea opiniei cu privire la importanta predarii, ca oferta de experienta de invatare.
 
Nota: Se puncteaza si utilizarea adecvata a limbajului de specialitate (1 punct), organizarea
prezentarii — introducere, cuprins, concluzie (1 punct), precum si incadrarea textului in limita de
spatiu precizata (1 punct).
 
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
 
 
a) Exemplificati formarea/dezvoltarea CS 2.5. din secventa data prin intermediul jocului de rol, ca metoda didactica activa. 
 
b) Numiti trei etape ale invatarii bazate pe joc de rol, mentionand totodata doua avantaje ale utilizarii acestei metode. 
 
c) Mentionati resursele (de timp si loc, material didactic, forme de organizare a clasei) utilizate pentru a forma/dezvolta CS 3.3. din secventa data, precizand metoda, instrumentul/modalitatea utilizata pentru evaluarea formarii/dezvoltarii sale. 
 
d) Explicati succint ce se intelege prin curriculum la decizia scolii (CDs), precizand doua tipuri de CDs in invatamantul primar. 
 
e) Prezentati urmatoarele componente ale programelor scolare: competente generale si sugestii metodologice. 
 
f) Detaliati demersul evaluativ prin proiect, numind si o alta metoda alternativa de evaluare utilizata in invatamantul primar. 
 

REZOLVARE test titularizare invatatori
 
Testul nr. 1
 
SUBIECTUL I (30 de puncte)
 
A. LIMBA ROMANA — 15 puncte
 
1. lumea
2. posomorata - vesela; prietena - inamica
3. Lucreaza mai mult singur. (adverb) 
Haina /ui are o culoare tipatoare. (adjectiv pronominal)
4. ajunsese = predicat verbal; de pamant = atribut substantival
5. pe care o avusese = propozitie subordonata atributiva
6. Nu se stie/care ajunge primul la finis./
7. Cratima marcheaza evitarea hiatului si reuneste adverbul de negatie nu si auxiliarul popular o
(va), al verbului la viitor n-o sa mai calce.
8. Fragmentul citat face referire la greutatile existentiale pe care le intampina protagonistul, aflat
intr-o situatie de criza, care este alimentata de conflictele din familie. Ilie Moromete se simte
apasat atat de greutatile familiale, cat si de perspectiva sumbra de a disparea ca exponent al
clasei sociale a taranimii traditionale de pe scena istoriei.
 
 
B. LITERATURA ROMANA — 15 puncte:
 
Redactati un eseu de minimum 600 de cuvinte in care sa prezentati evolutia relatiei dintre doua
personaje din basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Lon Creanga.
 
Povestea lui Harap-Alb de lon Creanga
 
Reperul I
 
Basmul Povestea lui Harap-Alb este considerat cea mai reusita creatie de inspiratie fantastica a
lui lon Creanga, fiind vazut de O. Barlea drept: „cel mai frumos basm al lui Creanga si din
intreaga noastra literatura.”
 
Basmul Povestea lui Harap-Alb a fost publicat in revista Convorbiri literare, in august 1877.
Basmul este o opera epica in proza sau in versuri care dezvolta tema luptei dintre bine si rau, la
care iau parte personaje simbolice sau care au trasaturi fantastice, supranaturale. Basmul are un
rol didactic si moralizator.
 
Continutul basmului lui lon Creanga dezvolta mai multe teme, tema secundara fiind aceea a
maturizarii eroului, textul devenind, prin relatarea aventurilor eroului, care se pregateste sa
devina imparat, un Bildungsroman. Cele doua personaje principale sunt, totodata, protagonist si
antagonist si ele dau viata principiilor etice antagonice din basm, binele si raul. Rolul Spanului
este complex in basmul lui Creanga, el fiind imaginea raului necesar, erijandu-se intr-un fel de
pedagog, sever, care il supune pe mezinul craiului la probe dificile, destinate sa-l caleasca si sa-l
formeze pentru rolul de imparat. Conflictul principal al basmului, de ordin exterior, se
desfasoara intre Span si Harap-Alb Protagonistul duce, in acelasi timp, o lupta interioara, cu
sine, pe parcursul drumului, conflict latent care il va conduce de la statutul de novice la cel dorit,
de candidat pentru imparatie.
 
Desi cele doua personaje se suprapun pe categoriile etice obisnuite din basm, ele reproduc
structuri caracteriale mai apropiate de realitatea umana, intrucat, Harap-Alb nu este o
intruchipare absoluta a binelui, avand defecte si slabiciuni omenesti, iar Spanul prezinta si o
trasatura pozitiva, fiind maestrul spiritual, cu rol benefic in evolutia lui Harap-Alb.
Acesta din urma este un personaj rotund, tridimensional, surprins in evolutie pe parcursul
actiunii, in timp ce Spanul este un personaj plat si care nu-si modifica statutul social pe
parcursul textului.
 
Mijloacele de caracterizare utilizate in constructia celor doua personaje sunt de tip direct, prin
interventiile naratoriale in text sau prin observatiile celorlalti actanti. Caracterizarea indirecta
domina discursul naratorial si se dovedeste utila in construirea portretului complex al
protagonistului. Indirect, Harap-Alb este analizat prin intermediul faptelor, gesturilor, atitudinilor
sale si prin intermediul interactiunii cu celelalte personaje.
 
Basmul prezinta drumul spiritual al protagonistului. Profund umanizat, portretul lui Harap-Alb
este alcatuit din lumini si umbre, din calitati si defecte. La inceputul actiunii defectele sale
morale sunt mai numeroase, prevaland asupra calitatilor. La finalul basmului, termenii acestei
proportii se inverseaza. La inceput, Harap-Alb este naiv si impulsiv, are reactii necugetate, este
agresiv si se sperie usor. Ceea ce il salveaza, ab initio, este marinimia pe care o arata batranei
cersetoare si vointa de a dovedi ca este mai curajos decat fratii sai.
 
Reperul 2
 
Traversarea probelor, din ce in ce mai grele, pe masura ce protagonistul avanseaza in povestea
proprie, ii aduce calitatile necesare dobandirii statutului de mostenitor de drept al unchiului sau si
de imparat. O dovada a maturizarii sale se observa in momentul in care se imprieteneste cu cele
cinci fiinte supranaturale, intuind ca-i vor fi de ajutor. Tanarul percepe la nivel profund oamenii
si lucrurile, trecand de infatisarea lor grotesca.
 
Relatia dintre protagonist si antagonist incepe in momentul in care fiul craiului, „boboc de felul
lui” se rataceste in padurea-labirint. Episodul semnificativ pentru sublinierea relatiei dintre cei
doi este momentul fantanii. Mezinul craiului accepta tovarasia Spanului, pentru a iesi din padure,
dar este pacalit, cand coboara in fantana. Aceasta descindere este simbolica, pentru ca tanarul
intra ca un fecior de crai anonim si iese cu numele oferit de Span, Harap-Alb, nume care nu mai
subliniaza o identitate, ci denumeste statutul celui care accepta de bunavoie, ca o conditie
intrinseca a invatarii, rolul social de novice. Eroul accepta, banuind, asemenea omului simplu,
din popor, ca si „raul este bun la ceva”. Juramantul din fantana contine si conditia eliberarii, care
inseamna sfarsitul initierii.
 
Reperul 3
 
In finalul basmului se pune capat relatiei dintre cei doi, Spanul il omoara pe Harap-Alb, pentru
vina de a fi incalcat juramantul; Spanul, la randul lui, este ucis de calul lui Harap- Alb, ca semn
ca initierea s-a incheiat. Fata il invie pe Harap-Alb, care isi primeste, dupa acest lung si greu
drum al initierii, rasplata promisa: imparatia si pe fata iubita.
 
Intreaga calatorie intreprinsa de Harap-Alb este un drum al evolutiei interioare, al maturizarii; in
aceasta odisee a eroului, rolul precumpanitor il detine Spanul care-l supune la probe grele,
provocandu-l sa-si depaseasca limitele. Caracterul de basm cult si de bildungsroman este vizibil
 
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
 
Redactati un eseu structurat, de maximum doua pagini, in care sa prezentati importanta
predarii, ca oferta de experienta de invatare.
 
Conform teoriei stiute, prin predare intelegem transferul informatiilor catre elevi in baza
unor materiale expuse verbal si concret. in alta ordine de idei, predarea consta in activitatea
profesorului, gratie careia se realizeaza transferul informatiilor catre elevii sai si prelucrarea lor
la nivel inteligibil.
 
In principiu, predarea este mai mult decat un transfer, este un veritabil schimb de
informatii efectuat in virtutea procesului de invatamant si a comunicarii didactice. Procesul in
cauza este facilitat de comunicarea didactica, atent dirijata de profesor. Cand acesta din urma
„deschide” canalul de comunicare, elevii lui devin receptivi si ofera feedback. Feedback-ul lor
poate consta fie in raspunsurile asteptate, fie in varii intrebari ce largesc subiectul ori il
aprofundeaza. Ca atare, fiecare serie de informatii transmise reprezinta un fond in temeiul caruia
se consolideaza achizitiile scolare. De pilda, de acestea se folosesc elevii in timp ce parcurg un
capitol, dar si ulterior, pentru a face conexiuni intre diverse continuturi si domenii de studiu,
apartinand aceleiasi discipline ori unora inrudite.
 
Inainte sa intram in miezul temei, delimitam doua concepte, relativ usor de confundat:
strategie si stil de predare. Distinctia ni se releva daca vedem in strategie _un stil tactic-
operativ, adoptat de invatator pentru a-si coordona demersul derulat prin metode si mijloace
didactice, orientat spre obiective. Totodata, distinctia ni se releva daca vedem in stilul de
predare o strategie a invatatorului de a-si dirija actul didactic in propriul stil, format din
combinatia trasaturilor lui personale si profesionale, slefuite in virtutea experientei. E un joc de
cuvinte care face posibila delimitarea conceptuala si retinerea definitiilor (date in cuvinte simple).
 
Stim ca predarea face parte integranta din procesul de invatamant, alaturi de invatare si de
evaluare. intre cele trei acte exista o foarte stransa legatura. De fiecare in parte depinde succesul
actului educational, privit global. in contextul dat, de calitatea predarii depinde, in principiu,
gradul in care un elev reuseste sa invete. Ne referim, desigur, la elevul neafectat de spectrul
cerintelor educative speciale. Pentru acesta din urma, este evident ca predarea se adapteaza in
acord cu gradul tulburarii/dificultatii de invatare.
 
In continuare, trecem in revista caracteristicile predarii, intr-o viziune general acceptata.
in considerarea experientei profesionale, se poate afirma ca predarea este caracterizata de:
> natura relatiei stabilite intre cadrul didactic si elev;
> alternanta secventelor dominate de latura informativa, respectiv formativa a lectiei;
> analiza etapei de-a lungul careia se cauta raspunsuri la intreban de tipul: Ce nu a fost bine
formulat sau realizat? Organizatoric vorbind, a fost activat intregul colectiv? Au extras elevii
esentialul din materialele prezentate oral si in plan fizic? Informatiile primite au fost trecute prin
filtrul verbelor de actiune: a observa, a descrie, a compara, a asocia, a analiza, a aplica, a
reflecta, a argumenta? Cum se poate imbunatati activitatea de predare?. Mai exact spus, analiza
in discutie este ceea ce in literatura de specialitate inseamna (autojreglarea invatarii.
Mai departe, in cuvinte putine, sa vorbim despre aceste caracteristici.
Relatia profesor-elev trebuie sa fie bazata pe un intreg ansamblu de elemente
indispensabile — unele de factura umana, dar si didactica. Asemenea elemente sunt:
- respectul reciproc;
- increderea mutuala;
- capacitatea de ascultare activa;
- deschiderea aratata de efectivul clasei si de profesor;
- vointa de colaborare;
- ambianta din sala de clasa;
- coeziunea de grup (daca exista);
- limbajul folosit de profesor in consens cu tema dezbatuta si cu puterea elevilor de intelegere;
- numarul de materiale informative calitative si captivante;
- nivelul expunerii datelor de catre profesor;
- libertatea de exprimare acordata elevilor;
- stilul de predare, in cazul profesorului; stilul de invatare, in cazul elevului si al profesorului,
stiind ca acesta din urma invata de la elevii sai.

Termenii informativ si formativ, bine corelati, pot avea efect benefic asupra actului
instructiv-educativ. Avantajele se pot resimti in prezenta conditiilor date de:
- priceperea profesorului de a imbina particularitatile celor doi termeni;
- relevanta textelor informative;
- varietatea temei; datorita varietati, tema poate fi abordata interdisciplinar prin mijlocirea unor
materiale bogate in informatii complexe;
- preponderenta activitatilor sub forma de joc;
- numarul si calitatea intrebarilor ce-i dau temei consistenta; este absolut firesc sa adreseze
intrebari si elevii, deoarece astfel se deduce interesul lor fata de subiectul pus pe tapet; interesul
este manifestat in baza curiozitatii lor naturale si a dorintei de a intelege niste procedee de lucru
ori de a-si lamuri felul in care interactioneaza anumite lucruri sau cum functioneaza anumite
mecanisme;
- latura formativa a elementelor ce „imbraca” lectia; prin intermediul elementelor cu putere
formativa, elevilor li se ofera modele pozitive, gratie carora li se dezvolta atitudinile dezirabile in
raport cu aspecte precum acestea:
  •  organizarea ideilor redate verbal si in scris (sub forma de plan/schema/grafic/diagrama);
  •  motivarea si sustinerea lor prin exemple semnificative;
  •  stapanirea de sine in timpul expunerii frontale a ideilor; altfel zis, exersarea vorbirii in
public;
  •  derularea actelor de vorbire in mod corespunzator (pastrarea firului ideii si a randului,
    respectarea parerii celuilalt, justificarea opiniei personale intr-o maniera ce evita conflictul
de idei);
 
  •  buna relationare cu colegii, atunci cand munca se desfasoara in tandem sau in
echipa/grup;
  •  intrajutorarea in orice situatie de invatare — oferirea sprijinului atat de profesor, cat si de
colegi;
  •  autodisciplina muncii, atunci cand sarcinile de lucru sunt individuale/independente.
Etapa ce implica (auto)reglarea lectiei este foarte importanta din ratiuni ce privesc urmatoarele
aspecte:
 
- urmarirea sirului de obiective prestabilite;
- mentinerea ritmului de lucru pe care il presupune operationalizarea;
- relevanta si claritatea mesajelor deduse din continuturile tratate;
- coerenta concluziilor retinute de elevi si redate in cuvinte simple ori, dupa caz, intr-un limbaj
tehnic;
- analiza stilului didactic si a stilurilor elevilor de invatare;
- analiza modului in care activitatea a fost organizata si coordonata in baza strategiilor didactice
alese;
- autoreflectia asupra felului in care au fost alternate rolurile jucate de profesor; desigur, ne
referim la rolurile sale de coordonator, moderator, facilitator s.a.m.d.;
- frecventa si calitatea elementelor de joc introduse in activitate;
- dozarea resursei temporale;
- valorificarea potentialului (academic si afectiv) al fiecarui elev;
- climatul creat in clasa pe durata lectiei.
 
Fiind atat de important pentru reusita lectiei si a elevului deopotriva, stilul de predare
merita tratat ca atare. Analizam doua dintre cele mai disputate: stilul centrat pe elev si stilul
centrat pe profesor. Primul este de preferat pentru dinamism. Dinamismul este generat de
comunicarea didactica bi- si pluridirectionala pe linie verticala, respectiv orizontala. Al doilea,
este de la sine inteles, pune in lumina profesorul. E un fapt ce reduce semnificativ rolul elevului.
Lui nu 1 se ingaduie sa propuna activitati si continuturi de invatare, forme de organizare a lectiei
etc. Pe scurt, profesorul dirijeaza procesul de invatamant da capo al fine.
 
Pentru a nu cadea in capcana stilului centrat pe profesor, vrem sa stim care sunt
elementele caracteristice personalitatii, datorita carora demersul la catedra devine eficient.
Alegem trei elemente, pe care le cuprindem in cuvintele: viziune, vivacitate, responsabilitate.
Printre altele, pentru proiectarea curriculara este nevoie de viziune, ceea ce inseamna ca
profesorul promotor este motivat sa atinga scopul si obiectivele propuse. Pentru actul didactic in
sine, caracterizat de interactivitate, este nevoie de vivacitate, ceea ce inseamna ca profesorul este
jovial, spontan, animat de spiritele colaborativ si creativ. Pentru asumarea muncii efectuate, este
nevoie de responsabilitate, ceea ce inseamna ca profesorul este constient de rezultatele obtinute;
fiind capabil sa ia in calcul plusurile si minusurile — inerente, de altfel, in orice activitate —, el isi
revizuieste proiectul didactic si stilul de predare/comunicare.
 
In viziunea proprie, actul de predare este deosebit de important in procesul de
invatamant. Se disting cel putin doua perspective din care acesta poate fi privit. Pe de o parte,
predarea este o autentica oportunitate de invatare, gandita ca oferta curriculara bazata pe
trunchiul comun obligatoriu. Pe de alta parte, aceasta este o adevarata experienta de invatare,
multumita careia scolarul, in calitate de beneficiar direct, devine mai instruit si mai deschis in
fata provocarilor ce il determina sa conexeze informatii si situatii reale de invatare. Pe cale de
consecinta, perspectivele amintite ii dau lectiei substanta, iar elevului, impulsuri motivationale.
Negresit. Tot in viziunea proprie, cuvintele-cheie ce definesc predarea sunt acestea: simbioza
(simbioza intre continuturile date, informatiile selectate si prelucrate si setul de materiale
etalate), concretete, interactivitate, feedback descriptiv, rigoare, tact, coeziune de grup, eficienta,
capacitati superioare intr-o continua formare — de pilda, reflectie, metacognitie, argumentare
pertinenta.
 
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
 
A. In contextul dat, prezentam felul in care, printr-un joc de rol, putem invata elevul sa isi
adapteze vorbirea la diferite situatii de comunicare, in functie de partenerul de dialog. Drept care,
ne folosim de secventa sugerata si valorificam actele de vorbire.
 
Invatatorul ii aduce elevului la cunostinta scenariul jocului de rol si ii adreseaza cateva
intrebari pentru a se asigura ca totul este clar. inainte de a-si transforma elevul intr-un mic actor,
invatatorul, pe calea conversatiei dirijate, urmareste sa afle: daca alege sa treaca nepasator sau nu
pe langa puiul de porumbel, daca opteaza sa ii solicite varstnicului ajutorul, cum i se adreseaza
acestuia, ce solutii propune pentru rezolvarea cazului, cum isi argumenteaza intetia. Procedand
astfel, invatatorul: observa modurile in care elevul incepe, mentine si incheie un dialog, ce
formule de adresare foloseste acesta tinand cont de varsta interlocutorului sau, cum se raporteaza
la animale, cum se comporta intr-un spatiu public, felul in care il afecteaza situatia puiului de
porumbel cazut, modul in care il preocupa salvarea lui. Pe fondul conversatiei, invatatorul mai
observa daca elevul: recepteaza repede si bine mesajele orale transmise, se exprima inteligil si
fluent, are un vocabular bogat, are abilitatea de a utiliza limbajul non- si paraverbal pentru a-si
dovedi, de pilda, empatia fata de necuvantatoarele neajutorate, are capacitatea de a gasi solutii la
situatii nemaiintalnite.
 
Dupa ce scenariul jocului a fost internalizat, invatatorul ii arata micului actor amator cateva
tehnici teatrale care il vor ajuta sa isi intre mai usor in rol. Prin exercitii de arta dramatica, elevul
invata: cum sa isi controleze comportamentul si limbajul in public (in prezenta unor adulti), cum
sa isi autocorecteze greselile de exprimare verbala (daca este cazul), cum sa demonstreze o
atitudine prosociala, cum ii poate da mai mult sens mesajului transmis prin scurta reprezentatie.
in plus, prin exercitii de comunicare, elevului i se poate cere sa alcatuiasca propozitii cu
expresiile a te pune in situatia cuiva sI a fi in pielea cuiva. lar in contrast cu acestea doua, lui 1 se
poate solicita sa compuna propozitii cu expresiile a intra pe sub pielea cuiva si a-ti pune pielea
pentru cineva. in mod cert, astfel se verifica gradul de intelegere a formularilor date.
 
B. In jocul de rol, pentru a ne atinge scopul, avem de respectat niste reguli si de parcurs niste
etape. in cele ce urmeaza, punctam trei asemenea etape si doua avantaje ale utilizarii jocului de
rol, ca metoda de invatare.
 
Mai inainte, invatatorul identifica situatia ce corespunde cu tema jocului si care poate fi adusa
la nivelul de intelegere a elevului. Altfel spus, reala sau imaginara, situatia trebuie sa fie
relevanta si accesibila. Gandind la aceasta, in calitate de coordonator, dascalul alege continutul
potrivit; pe marginea lui, noteaza cuvinte-cheie, idei principale si intrebari-ancora. E important
ca el sa inteleaga mesajul desprins din continut si sa stie cum il poate transmite sub forma de
povata.
 
Apoi, invatatorul scrie scenariul jocului. Este momentul in care el, in dubla calitate de
scenarist si regizor, stabileste: locul si timpul actiunii, personajele ce vor interpreta rolurile si
numele lor, modurile in care acestea isi vor desfasura activitatea, manierele in care — prin replici
semnificative si gesturi teatrale — vor fi evidentiate punctele esentiale din contextul actiunii si,
mai ales, invatatura dedusa.
 
Mai apoi, ori prin lectura, ori prin povestire, invatatorul expune frontal scenariul. Pentru a fi
sigur ca elevii l-au inteles, unora dintre ei — alesi prin tragere la sorti —, le poate cere-l sa
repovesteasca.
 
Restul curge de la sine odata cu distribuirea si jucarea rolurilor. Mica reprezentatie se termina
cu exerctii de reflectie asupra conduitelor personajelor — (in)actiunile lor —, a moralei extrase, dar
sI a evolutiei elevilor ce au interpretat rolurile prestabilite.
 
De departe, jocul de rol are avantaje notabile. Dintre toate, amintim doar doua:
 
+ dezvolta inteligenta socio-emotionala si inteligenta verbal-lingvistica;
 
+ slefuieste imaginea de sine, ca efect al metodei de autoevaluare.
 
C. Dedesubt, redam o modalitate simpla prin care elevul isi formeaza/dezvolta competenta ce ii
permite sa formuleze o_parere despre o povestire sau personaje. in vederea atingerii scopului,
realizam planul de lucru in care mentionam resursele necesare.
 
Resursa temporala este clara: 50 de minute. La fel si cea spatiala: sala de clasa. Resursele
materiale constau in: text-suport (de pilda, Portretul colegei de banca, de M. Santimbreanu),
post-it-uri (pentru cuvintele-cheie), creioane colorate, coli A4. Efectivul este organizat sub forma
de cerc. intreaga activitate se desfasoara frontal pentru a facilita schimbul verbal. Actul de
predare este realizabil prin urmatoarele metode, enuntate cu titlu de exemplificativ: lectura in
lant, planul simplu de idei, problematizarea, conversatia dirijata si cadranele. in scop evaluativ,
negresit, se poate utiliza oricare dintre aceste trei metode: conversatia catehetica, eseul de 5
minute, R.A.I. Pe deasupra, oricare dintre metodele amintite poate fi dublata de ceea ce numim
desen liber. Opinam ca desenul liber e recomandabil, intrucat creeaza conditiile prielnice pentru
efectuarea exercitiilor de exprimare personala pe baza elementelor din text — exprimare prin
grafica si pe cale orala. Avand schitele in fata si stand pe scaunele, copiii se pronunta cu mai
multa usurinta in privinta (in)actiunilor si atitudinilor personajelor puse in discutie. Ca atare,
dupa caz, ei isi exprima acordul sau dezacordul fata de toate acestea.
 
D. In cuvinte proprii, curriculuml la decizia scolii (CDS) este tipul de curriculum care, pe de o
parte, ii permite oricarei unitati scolare sa isi dezvolte oferta educationala, iar pe de alta parte, le
permite profesorilor sa aleaga discipline optionale din lista agreata de MEN ori sa conceapa
programe pentru disciplinele optionale ce corespund mai bine nevoilor si intereselor elevilor. Pe
fondul sau, procesul de invatare poate fi diferentiat si personalizat. Observam ca acesta are
totodata caracter dezvoltator si facultativ. Alaturi de trunchiul comun — obligatoriu pentru toti
elevii —, acesta face parte din curriculumul national.
 
Dintre tipurile de CDS in invatamantul primar, precizam doua: cel aprofundat si cel extins.
 
Curriculumul aprofundat este optim pentru elevii care necesita luarea masurilor recuperatorii,
deoarece nu si-au format, nici macar la nivel minimum, competentele prevazute in programele
scolare obligatorii ale anilor anteriori. Planul de actiune se face tinand seama de numarul
maximum de ore prevazut in planul-cadru pentru disciplina avuta in vedere.
 
Curriculumul extins este potrivit pentru elevii care, datorita potentialului dovedit per asamblu,
isi permit sa parcurga integral o programa din trunchiul comun. Continuturile si competentele ce
urmaresc sa le extinda elevilor orizontul de cunostinte sunt marcate cu asterisc. Planul de lucru
se intocmeste tinant cont de numarul maximum de ore indicat in planul-cadru pentru disciplina
vizata.
 
E. Stim ca printre partile componente ale programelor scolare se numara competentele generale
sI sugestiile metodologice. Dedesubt, le prezentam spre aducere aminte.
 
Competentele generale sunt ceea ce erau deunazi obiectivele-cadru. Acestea se regasesc in
orice programa scolara elaborata pentru o disciplina (obiect de studiu). Le recunoastem usor,
fiind numerotate. in completarea lor vin competentele specifice — candva, obiectivele de
referinta.
 
Acestea reprezinta ansamblul de cunostinte, abilitati, aptitudini si atitudini, pe care trebuie sa
Je dovedeasca un elev la sfarsitul unui ciclu de invatamant — in cauza, ciclul primar.
 
Competentele generale se formeaza, an de an, ca urmare a dobandirii competentelor specifice,
la randul lor formate prin acte de invatare.
 
Acestea au un caracter general. Cunoasterea lor este importanta, deoarece ghideaza profesorul
in munca ce implica realizarea demersului didactic pe termen lung in favoarea subiectului. Privit
in sens restrans, demersul continua pana la finalul unui nivel de studiu. Iar in sens larg, acesta
priveste educatia pe toata durata vietii.
 
Sugestiile metodologice, prin definitie, sunt informatii speciale si relevante despre strategiile
de predare- evaluare si despre formele de organizare a efectivului clasei. Toate sunt de luat in
seama inainte de proiectarea curriculara. Altfel spus, in sectiunea cu acelasi nume din fiecare
programa scolara, exista o baza de date care contine recomandari pertinente de care profesorul
poate tine seama, atunci cand isi proiecteaza activitatile.
 
Acestea completeaza exemplele de activitati de invatare date in considerarea continuturilor si
a domeniilor vizate. Exemplele apar in structura fiecarei competente specifice. Daca sunt folosite
corespunzator ambele — sugestiile si exemplele —, apar premisele care genereaza valoroase
experiente de invatare.
 
Asadar, le privim ca pe un indrumar indispensabil in cariera didactica. De fapt, asa este si
programa, actul curricular, conceput in scop regulator.
 
F. Potrivit metodologiei moderne, evaluarea se poate face si prin proiect. E o metoda apreciata de
profesori si de elevi, datorita caracterelor de care se bucura: inter-/multidisciplinar, interactiv,
colaborativ, evolutiv.
 
Demersul evaluativ necesita parcurgerea unor pasi. in opinia noastra, acestia sunt:
 
- stabilirea temei de lucru si explicarea rolului proiectului — intelegerea scopului sau;
 
- identificarea documentatiei ce sta la baza informarii;
 
- gasirea cuvintelor-cheie, notarea materialelor didactice utile si scrierea planului de lucru;
 
- formarea echipelor/grupurilor de invatare si distribuirea sarcinilor, daca munca este
 
colectiva;
 
- derularea efectiva a proiectului prin efort sustinut;
 
- prezentarea lui frontala si colectarea feedback-ului (aprecieri, intrebari, sugestii, idei etc.);
 
- interpretarea feedback-ului si formularea concluziilor;
 
- analizarea eventualelor greseli si regandirea strategiilor de lucru, avand, desigur, sprijinul
profesorului.
 
Instrumentele de evaluare sunt produsele realizate individual ori in comun, notate cu
calificativele meritate. Produsele se arhiveaza in portofoliu si constituie dovada muncii depuse
pe durata proiectului. in fapt, munca depusa este despre ceea ce poate elevul sa faca cu ceea ce a
invatat.
 
Complementar, dascalul poate folosi observatia sistematica a conduitelor elevilor si
autoevaluarea. in baza lor, acesta adauga mentiuni de referinta in fisa de evaluare formativa.
 
In acelasi scop, invatatorul poate utiliza metode alternative. Amintim: copacul ideilor, turul
galeriei, R.A.I., evaluarea incrucisata (interevaluarea). Ne oprim la metoda numita Copacul
ideilor. Pornind de la conexiunile create intre notiunile fixate, elevii isi construiesc o structura
mentala solida. Datorita structurii mentale, ei au o mai buna reprezentare a temei parcurse.
 
In incheiere, precizam un singur aspect:
 
Indiferent de metoda aleasa, important este sa primeasca elevii feedback descriptiv si
 


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 5 din 1 voturi
Citeste mai multe articole pe aceeasi tema:

titularizare 2020concurenta titularizare 2020liste candidati titularizare 2020liste titularizare 2020posturi titularizare 2020subiecte titularizare 2020model de subiecte titularizare 2020titularizaretitularizare 2020 datatitularizare 2020 subiecte romana


x

Lasa un raspuns




Comentarii [1 comentariu]Adauga comentariul tau

20Iul.2020

Alexandru 20 Iul. 2020 17:15:18

Se întrec bietele cadre didactice, care sa ocupe un loc pentru a fi sfidat de p?rin?ii fie boga?i, fie scandalagii pur ?i simplu, ?i de odraslele "educate" în astfel de familii.
Pregatire (si) in vacanta - 37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat
Va oferim GRATUIT Raportul Special
Pregatire (si) in vacanta - 37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat

Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
eNews Portal INVATAMANT
Pregatire (si) in vacanta - 37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat
Descarca GRATUIT
Raportul Special

Pregatire (si) in vacanta - 37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat
 
Completeaza adresa de email la care vrei sa primesti Raportul Gratuit



Pregatire (si) in vacanta - 37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat
Va oferim GRATUIT Raportul Special
Pregatire (si) in vacanta - 37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat


Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
Pregatire (si) in vacanta - 37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

Pregatire (si) in vacanta - 37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat

 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre CE, CAND si CUM sa inveti. Program si Sfaturi din invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!