"In sistemul national de invatamant se constata o lipsa de protectie juridica a cadrelor didactice fata de hartuirea si agresiunile venite din partea elevilor, parintilor sau reprezentantilor legali ai acestora", era mentionat in proiectul de lege. De asemenea, "potrivit unui studiu efectuat anii trecuti pentru Ministerul Educatiei, peste 70.000 de profesori romani au fost, cel putin o data, jigniti, amenintati sau loviti de catre elevi sau parinti", mai era mentionat in expunerea de motive.
Legea care acorda profesorilor statut de autoritate publica este neconstitutionala, a decis CCR
Curtea Constitutionala a decis, cu unanimitate de voturi, ca legea este neconstitutionala in ansamblul sau.
In argumentarea solutiei pronuntate, Curtea a motivat in esenta, ca "legea supusa controlului de constitutionalitate a fost adoptata cu incalcarea principiului bicameralismului".
Avocatul Poporului, Renate Weber, considera ca legea care investeste profesorii cu statut de autoritate publica afecteaza dreptul la aparare al elevilor. Avocatul Poporului considera, intre altele, ca activitatea didactica nu presupune un raport de putere publica si, pe cale de consecinta, nici structurile care presteaza servicii publice de invatamant nu sunt autoritati publice, ci institutii publice, prestand anumite servicii publice specializate, in diverse domenii administrative, in speta servicii de educatie pentru copii si tineri.
Un alt motiv de neconstitutionalitate il reprezinta afectarea dreptului la aparare al elevilor. Avocatul Poporului apreciaza drept nerezonabila ipoteza in care elevului i se creeaza, in fapt, o situatie cu mult mai grea decat aceea de care ar beneficia intr-un proces penal, prin incalcarea evidenta a unor garantii fundamentale ale dreptului la aparare, garantii recunoscute la nivel constitutional si international.
In opinia Avocatului Poporului, prezumtia de nevinovatie a elevului ar trebui sa primeze in raport cu prezumtia de veridicitate a faptelor sesizate in scris de personalul didactic, de conducere, de indrumare si control.
Daca proiectul de lege ar fi fost adoptat, personalul didactic de predare, de conducere, de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar ar fi fost investit cu exercitiul autoritatii publice, pe timpul si in legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu, statut similar cu cel al politistilor.
Daca noua lege ar fi fost adoptata, cel care ameninta un profesor ar fi putut primi pana la un an si patru luni de inchisoare, fata de un an, cat este pedeaspsa maxima in prezent. In cazul lovirii, sanctiunile ar fi fost si mai mari, de pana la doi ani si jumatate de inchisoare.
Totusi, noul statut le-ar fi adus profesorilor si imposibilitatea de a mai da meditatii, deoarece nu mai puteau desfasura activitati extra intr-un domeniu care are legatura cu activitatea lor obisnuita.
