In raport, OCDE arata ca a identificat deja probleme legate de sistemul de remunerare pe baza de merit din Romania. In timp ce sistemele de invatamant din tarile OCDE ofera uneori o componenta salariala variabila (de exemplu, o prima de sfarsit de an sau o treapta salariala suplimentara) pe baza performantelor cadrelor didactice sau a altor factori, aceste recompense sunt rareori alocate ca un procent semnificativ din salariul de baza, asa cum este cazul in Romania.
In plus, desi criteriile de alocare s-au imbunatatit, gradatia de merit se acorda in continuare pe baza rezultatelor la examene, si nu pe criterii legate de practica didactica si de rezultatele elevilor privite in context.
De asemenea, se arata in raportul OCDE, implicarea Inspectoratelor Scolare Judetene in acest proces ingreuneaza asigurarea obiectivitatii si coerentei acestui proces. Ar fi mai eficient ca resursele financiare considerabile destinate gradatiei de merit, precum si timpul alocat evaluarilor efectuate in vederea atribuirii acestora, sa fie folosite pentru consolidarea structurii generale carierei didactice.
Masuri propuse pentru imbunatatirea calitatii actului didactic
Potrivit sursei citate, pentru ca noua structura de evolutie in cariera si cresterile salariale planificate sa conduca la imbunatatirea calitatii actului didactic si la dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice, Romania va trebui sa stabileasca o legatura mai stransa intre promovare, salarizare si performanta.
In revizuirea sistemului de salarizare, Romania ar putea:
1. Sa ia in considerare limitarea cresterilor salariale automate, precum si revizuirea salariilor diferitelor grade didactice, odata ce salariile profesorilor sunt aliniate cu media nationala.
Desi nu exista o solutie universala pentru elaborarea unor grile salariale eficiente, un principiu de baza este corelarea cresterilor salariale cu sporirea responsabilitatii si performantei unui cadru didactic. In prezent, in Romania, salariile reflecta mai mult vechimea decat competenta profesionala. Trecerea la un sistem de salarizare bazat pe performanta si pe diferite roluri va necesita modificarea mai multor politici salariale. Mai intai, exista practica de a oferi cresteri salariale anuale fara limita superioara si fara conditii, ceea ce poate limita dorinta cadrelor didactice de a se dezvolta profesional si de a promova in cariera. Aceasta practica absoarbe resurse care ar putea fi investite strategic, de exemplu, in cresterea salariilor pentru functiile de conducere. Austria, unde, ca si in Romania, salarizarea cadrelor didactice are o crestere lenta, a rationalizat grila salariala si a pus capat cresterilor automate, deblocand astfel resurse pentru a oferi salarii mai atractive pentru profesorii debutanti.
Apoi, desi prioritatea Romaniei a fost cresterea salariului de baza, cele mai mari cresteri salariale fiind acordate profesorilor debutanti, in viitor, guvernul ar putea introduce diferente mai mari de salarizare intre gradele didactice pentru a reflecta responsabilitati si competente crescute la aceste etape ale carierei.
2. Sa regandeasca gradatia de merit si sa reduca complexitatea altor politici salariale.
Gradatia de merit stimuleaza practici care submineaza anumite aspecte ale noilor standarde de competenta profesionala, cum ar fi accentul pus pe predarea centrata pe elev. De asemenea, impiedica o mai buna colaborare intre profesori si reduce atractivitatea recompenselor salariale pentru functii esentiale, cum ar fi cea de mentor. In prezent, se folosesc fonduri publice semnificative pentru gradatia de merit. Alocarea acestor fonduri pentru cresteri salariale in etapele superioare ale carierei si pentru cadrele didactice care indeplinesc functii esentiale ar contribui la un sistem de remunerare mai echitabil, mai transparent si mai eficient. De asemenea, trebuie revizuit numarul sporurilor care pot fi acordate cadrelor didactice. Desi orice sistem de salarizare trebuie sa fie flexibil, complexitatea celui din Romania creeaza ineficiente si multiple posibilitati de incalcare a integritatii. Titlul suplimentar de profesor emerit si bonusul financiar asociat acestuia ar trebui integrate in structura oficiala a carierei, fie ca inca un grad didactic, fie ca parte a redefinirii cerintelor pentru gradul didactic I.
Potrivit Ministerului Educatiei, raportul OCDE ofera mai multe recomandari privind implementarea reformelor adoptate anul trecut prin noua lege a invatamantului preuniversitar, care pot fi importante pentru elaborarea legislatiei secundare si care ar trebui sa transforme sistemul intr-unul eficient si echitabil.