Raportul ministrului Daniel David, prezentat cu ocazia inceperii anului universitar 2025 - 2026, ofera o perspectiva detaliata asupra primelor zece luni de mandat, perioada marcata de o criza fiscal-bugetara in Romania.
In raport, Daniel David arata ca masura cresterii normei didactice de la 18 la 20 de ore nu a fost introdusa pentru ca ar fi existat o necesitate stringenta in conditii de normalitate, ci in contextul unor constrangeri fiscal-bugetare. Cu toate acestea, ea se aliniaza practicilor europene, unde media normei este de aproximativ 20 de ore pe saptamana.
Ministrul Educatiei a mai scris ca decizia cresterii normei didactice este o solutie temporara la situatia de criza in care ne aflam si ca norma poate reveni la nivelul anterior atunci cand situatia economica o va permite.
Redam in randurile de mai jos explicatiile ministrului Educatiei cu privire la cresterea normei didactice de predare, de la 18 la 20 de ore pe saptamana, asa cum sunt prevazute in Raport:
"Cresterea normei didactice de predare cu 2 ore pe saptamana
o Era nevoie de aceasta masura in conditii de normalitate?
-
Nu, nu era nevoie, desi timpul de predare in preuniversitar in tara este usor sub media Uniunii Europene (OECD, 2024). Si pentru a elimina orice discutie despre ce spune concluzia analizei Eurydice (2021) - unele problematizari publice sunt deja neserioase - reluam exact formularile: „On average, full-time teachers in the EU report teaching almost 20 hours per week. There is therefore a clear convergence between regulations and practice” (pg. 15 si 59).
-
In acest context al cresterii normei didactice (20 de ore pe saptamana), trebuie insa reduse mai mult activitatile administrativ-birocratice ale profesorilor din timpul total de lucru (40 de ore pe saptamana).
-
Peste 98,6% dintre titulari si-au completat norma in aceleasi unitati scolare in care lucrau.
-
Acolo unde norma era deja fragmentata cu 3 sau mai multe unitati scolare, metodologia permitea evitarea fragmentarii suplimentare.
-
Completarea normei didactice cu ore din afara specialitatii este un mecanism existent in sistem de ani de zile, in mediul rural, lucru extins acum in aceleasi conditii de la gimnaziu-rural (completare din orice arie curriculara, pana la 50%) si la nivel de liceu-rural (completare doar din aceeasi arie curriculara, pana la 30%). Acest mecanism exista si in alte tari (ex. Franta/Irlanda/Suedia etc.), mai ales pentru mediul rural. El va trebui insa organizat mai bine in viitor, inclusiv prin formarea universitara. Trebuie mentionat aici ca, in ceea ce priveste utilizarea personalului necalificat – care include si acest fenomen –, Romania are un procent mult sub media OECD, fara insa ca acest lucru sa se coreleze si cu performanta educationala.
Efectul pozitiv se refera la:
-
O serie de indicatori relevanti pentru procesul educational, care arata ca, in anul scolar 2025-2026, in comparatie cu anul scolar 2024-2025, a crescut atat numarul profesorilor calificati la care copiii au acces, cat si timpul de interactiune cu acestia si a scazut numarul personalului necalificat. In general, a crescut usor numarul de cadre didactice cu un singur contract de munca, pe perioada nedeterminata si determinata, reducandu-se semnificativ cheltuielile cu contractele la plata cu ora.
- Numarul normelor ocupate cu profesori titulari a crescut cu circa 3%;
- Numarul normelor ocupate pe perioada determinata (cu profesori suplinitori calificati) a ramas relativ constant;
- A scazut cu circa 17% numarul normelor ocupate cu personal fara studii corespunzatoare postului (suplinitori necalificati), ajungandu-se astfel la aproximativ 4.500;
- Numarul normelor ocupate in regim de plata cu ora a scazut de la 30.128 la circa 14.500.
-
Introducerea unui program national de invatare remediala la nivelul invatamantului primar (2 ore pe saptamana), prin care copiii (1) vor consolida competentele achizitionate, (2) vor corecta competenteleneachizitionate adecvat, (3) vor invata sa-si utilizeze competentele in viata de zi de zi si (4) vor antrena competente dobandite pentru performanta.
-
De asemenea, potentialul impact pozitiv este legat de faptul ca se vor dezvolta si competente, inclusiv prin programe ale ministerului, pentru arii curriculare mai largi, dupa diverse modele internationale (ex. „stiinte”, „stiinte socio-umane” etc.).
o Este reversibila?
Da, atunci cand conditiile fiscal-economice vor permite acest lucru.
o Se inscrie in repere internationale?
Da. Conform Eurydice (2021), valoarea medie a normei de predare in Uniunea Europeana este de aproximativ 20 de ore pe saptamana (alte exemple: Franta-20; Spania-21; Irlanda-22).
Asadar, temerile legate de faptul ca un numar mare dintre titulari nu isi vor putea realiza norma didactica si/sau ca vor pleca masiv din sistem, ca nu vom mai avea suplinitori si ca nu vom putea acoperi plata cu ora redusa ca suma, ca fenomene de masa generate de masurile fiscal-bugetare, sunt un MIT! Dimpotriva, in anul scolar 2025 2026, in comparatie cu anul scolar 2024-2025, a crescut atat numarul profesorilor calificati la care copiii au acces, cat si timpul de interactiune cu acestia si a scazut numarul personalului necalificat. Dar demersul a scos in evidenta fenomene mai vechi ale sistemului educational (ex. predarea in afara specializarii, inclusiv fenomenul mai larg al profesorilor necalificati), care trebuie abordate eficient si transparent, dupa practici UE/OECD", se arata in Raportul ministrului Educatiei, Daniel David.
Raportul ministrului Educatiei dupa primele 10 luni de mandat
