Articolul este o parte de vorbire flexibila ce insoteste substantivul, neavand inteles de sine statator. Acesta nu are functie sintactica, fiind un instrument gramatical (ajuta la declinarea substantivului) si arata in ce masura elementul denumit de substantiv este cunoscut emitatorului (vorbitorului).
Va prezentam informatii utile despre partea de vorbire numita articol:
ARTICOLUL
Partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiv, aratand in ce masura acesta e cunoscut vorbitorului.
Clasificarea articolului
a) dupa inteles:
– articol hotarat (propriu-zis) – arata ca obiectul denumit
de substantiv este cunoscut vorbitorului sau
considerat ca atare;
– articol nehotarat – prezinta obiectul denumit de
substantiv ca nefiind bine cunoscut vorbitorului;
– articol posesiv (genitival) – leaga substantivul care
denumeste posesorul de obiectul posedat;
– articol demonstrativ (adjectival) – leaga un substantiv
de substantivul regent.
b) dupa pozitie:
– articol enclitic – se lipeste la sfarsitul cuvantului
(omul, cartea);
– articol proclitic – se afla in fata substantivului determinat
(un caiet, niste carti).
Atentie!
1. Articolul luat separat (fara cuvantul care il insoteste)
nu are sens.
2. Articolul poate insoti:
– un substantiv (poezia, un om, lui Mihai)
– un adjectiv (silitorul elev, floarea cea frumoasa)
– un numeral (al doilea, a treia).
3. Articolul se analizeaza impreuna cu partea de vorbire pe care o insoteste (singur nu are functie sintactica).
4. Articolul are forme omonime cu alte parti de vorbire, dar poate fi depistat cu usurinta comparand
opozitiile de numar (un caiet/niste caiete, un caiet/doua caiete; (articol-numeral)
ARTICOLUL HOTARAT
Se ataseaza substantivului, direct sau cu ajutorul unei vocale de legatura, aratand ca obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorului.
Atentie!
1. Articolul hotarat apare ca element constructiv in
structura unor pronume – dansul, dansa, in aceste cazuri nefiind analizabil.
2. Prin articulare, unele adverbe si locutiuni adverbiale se transforma in prepozitii si locutiuni prepozitionale (inaintea, inapoia, in fata).
3. Substantivele feminine nume proprii de origine autohtona, terminate in vocala „a” se articuleaza hotarat enclitic (cartea Mariei, Ioanei), iar cele de origine straina se articuleaza hotarat proclitic (cartea
lui Jeni, lui Carmen).
4. Substantivele articulate hotarat care denumesc momentele zilei sau diviziuni de timp isi schimba valoarea gramaticala si devin adverbe (ziua, seara, joia, vara).
5. Cand sunt precedate de prepozitii, substantivele in Ac. nu se articuleaza (merge la scoala), dar se articuleaza cand sunt insotite de un atribut (merge la scoala de muzica).
ARTICOLUL NEHOTARAT
Insoteste un substantiv, precedandu-l intotdeauna, aratand obiectul definit de acesta nu este cunoscut vorbitorului.
Observatii:
1. Formele UN si o ale articolului hotarat sunt omonime cu cele ale numeralului cardinal si al adjectivului pronominal nehotarat. Se pot deosebi in context: UN si o sunt:
a) articole, cand le corespunde NIsTE (o carte/niste carti)
b) numerale, cand la plural le corespunde un numeral (un elev/ doi elevi)
c) adjective pronominale nehotarate, cand la plural intra in corelatie cu unii, unele (o carte/unele carti).
2. Cand insoteste alte parti de vorbire, articolul nehotarat le transforma in substantive (du-te-vino/un
du-te-vino).
3. Articolul nehotarat poate transforma numele proprii in nume comune (Hercule/un hercule).
4. Forma de plural a articolului nehotarat NIsTE poate fi folosita si la forma de singular a unor substantive, conferindu-i un sens deosebit (un peste/niste peste/niste pesti) fata de pluralul articulat.
5. Cuvantul niste cu intelesul „cativa”, „un pic de” nu e articol, ci adjectiv pronominal nehotarat.
ARTICOLUL POSESIV (GENITIVAL)
Se asaza inaintea unui substantiv sau pronume in G, inaintea unui adjectiv posesiv sau a unui numeral ordinal si leaga, de obicei, numele obiectului posedat de cel al posesorului; se numeste posesiv deoarece indica posesia (apartenenta) si genitival deoarece intra in componenta intrebarii genitivului.
La numeralul ordinal, al, a este element constitutiv, indicand, impreuna cu articolul hotarat, genul acestuia (al treilea/a treia).
Atentie:
Formele articolului posesiv al, a, ai, ale se scriu intotdeauna intr-un singur cuvant. Nu le confundati cu secventele omonime ca:
– prepozitia la infinitiv a + pronume personale neaccentuate
la Ac sau D (a-i vedea/ a-i darui)
– prepozitia a + le (pronume personal in D. sau Ac,
plural, feminin).
ARTICOLUL DEMONSTRATIV (ADJECTIVAL)
Leaga un adjectiv de substantivul regent; ajuta la substantivizarea adjectivului si a numeralului (cei tari,
cei doi, cel de-al doilea) si la formarea superlativului relativ (cel mai bun).
Observatii:
1. Articolul demonstrativ se analizeaza impreuna cu partea de vorbire pe care o insoteste.
2. Cel apare frecvent ca termen regent, insotit de un determinant obligatoriu, deci, in aceste situatii, cel are valoarea pronominala (Cel de aici/cea de acolo).
3. Formele articolului demonstrativ se scriu totdeauna
intr-un singur cuvant si trebuie deosebite
de secventele omonime:
– pronume interogativ-relativ ce + pronume neaccentuat
in D,Ac (ce-l intrebi?/ce-i spui?)
– pronume ce + le (pronume neaccentuat de D si Ac
pl.) (ce le dai/ce le spui).
4. Articolul demonstrativ (adjectival) are flexiune de gen, numar si caz asemanatoare cu a pronumelui demonstrativ de departare acela, de care se deosebeste prin absenta elementului initial si a celui final a.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 2 minute
14Iun.2019
Informatii pe care vi le prezentam in continuare sunt extrase din lucrarea Memorator Gramatica (...click aici pentru detalii despre lucrare >>)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
