Odata insusite principiile de redactare ale unui rezumat, copilului ii va fi usor sa descrie in cateva cuvinte esentialul unei carti ori al unui text literar. Mai ales ca printre temele frecvente date copiilor la scoala se numara si realizarea unui rezumat, dupa lecturarea unei carti.
Capcanele gramaticii si literaturii romane – Ghid gimnaziu abordeaza multe dintre problemele greu de asimilat de catre elevii claselor V-VIII, incepand de la vocabular si gramatica si ajungand pana la ”capcanele” literare. In plus, permite un antrenament continuu la Limba Romana si constituie o baza excelenta pentru pregatirea examenului de Evaluare Nationala de la finalul clasei a VIII-a.
Reguli in scrierea unui rezumat
– rezumatul incepe direct cu prezentarea faptelor din text, fara introducere despre autor si opera;
– contine numai actiunile principale ale textului, fara amanunte, fara citate din text, fara aprecieri sau comentarii la adresa personajelor sau a evenimentelor, pe baza ideilor principale ale textului respectiv;
– nu trebuie sa folosim, asadar, afirmatii de genul: "Autorul prezinta cu duiosie si afectiune..."; "Scriitorul s-a nascut in anul... si a urmat cursurile scolii din..."; "Parerea mea este ca personajul greseste in alegerea sa..."; "Textul debuteaza cu prezentarea sugestiva..."; "Scriitorul ne prezinta/evidentiaza..." etc.;
– rezumatul se redacteaza la persoana a III-a singular, chiar daca textul-suport este la persoana I; – dialogul si vorbirea directa sunt redate succint, prin vorbire indirecta, cu transformarea persoanelor I si a II-a a verbelor si pronumelor in persoana a III-a;
– pasajele descriptive, cuvintele regionale si arhaismele nu apar in rezumat, ele sunt reformulate cu ajutorul propriilor noastre cuvinte;
– in mod obligatoriu, verbele trebuie sa fie la indicativ prezent, imperfect sau perfect compus, niciodata la perfectul simplu;
– pentru a sintetiza mai multe actiuni, putem folosi si verbe la gerunziu, dar cu economie, deoarece prea multe incarca textul;
– rezumatul trebuie sa fie mai scurt decat textul initial;
– acest tip de compunere trebuie sa respecte ordinea si succesiunea intamplarilor, pe baza textului;
– rezumatul trebuie sa dovedeasca o buna intelegere a textului si sa respecte limitele de spatiu impuse, pentru a nu deveni prea amplu.
Concret, vom oferi mai multe exemple de rezumate, astfel incat elementele teoretice sa fie ilustrate practic. Exemplele pot fi incadrate in mai multe categorii:
– rezumate ale unor texte studiate la scoala (la care nu vom oferi textul-suport, deoarece el se gaseste in manuale);
Rezumate ale unor texte studiate la scoala
1. Schita "D-l Goe..." de I.L. Caragiale
O familie alcatuita din: mamita, mam’mare, tanti Mita si tanarul Goe pleaca de 10 mai la Bucuresti pentru a indeplini o promisiune facuta baiatului, astfel incat acesta sa nu ramana din nou repetent.
Dupa venirea trenului, cucoanele isi gasesc cu greu loc, iar Goe, aflat pe coridor, scoate capul pe geam si isi pierde palaria in care avea si biletul. La venirea conductorului, din cauza neglijentei copilului, doamnele trebuie sa plateasca din nou biletul si o amenda. Goe continua nazdravaniile si se inchide in toaleta, apoi trage semnalul de alarma, provocand oprirea trenului.
in cele din urma, familia ajunge la Bucuresti, iar Goe are pe cap un beret in loc de palaria pierduta. Cu totii se indreapta, intr-o birja, spre bulevard.
2. Basmul "Praslea cel voinic si merele de aur" de Petre Ispirescu
Un imparat are in gradina sa un mar de aur, dar din roadele lui nu poate sa manance niciodata, pentru ca sunt furate. Nimeni nu reuseste sa prinda hotii, nici chiar fiii cei mari ai imparatului, dar Praslea, cel mai mic, raneste hotul si duce mere tatalui sau. Apoi, impreuna cu fratii mai mari, porneste in cautarea hotilor si ajunge pe celalalt taram, unde salveaza trei fete de imparat dupa ce invinge zmeii care le rapisera, nimeni altii decat hotii merelor imparatesti.
La intoarcere, Praslea pune la incercare credinta fratilor, dar ei ii dau drumul inapoi in prapastia ce ducea la taramul zmeilor, iar eroul trebuie sa-si caute alt mijloc de a ajunge acasa. El salveaza niste pui de zgripsor de un balaur care voia sa-i manance, ia drept rasplata, zgripsoroaica il aduce in lumea oamenilor. in imparatia tatalui sau, Praslea afla ca el este considerat mort, ca fratii sai s-au casatorit cu fetele cele mari salvate de el si ca fata cea mica nu vrea sa se casatoreasca pana nu va primi niste obiecte fermecate pe care ea le avea la curtea zmeului. Eroul se angajeaza la un argintar pentru a le face si, la momentul potrivit scoate din nuca in care transformase palatul zmeului tot ceea ce fata ceruse. Ea isi da seama ca Praslea este in viata si il recunoaste cand este adus in fata imparatului.
Fiul cel mic al imparatului nu vrea sa-si pedepseasca fratii, dar judecata divina la care se supun toti trei ii ucide pe tradatori. Praslea se casatoreste cu fata si, dupa moartea tatalui sau, devine imparat.