"Romania Educata este un proiect strategic care vrea sa creioneze bazele sistemului educational din Romania pentru secolul XXI", a declarat presedintele Klaus Iohannis la lansarea proiectului.
Documentul va fi supus dezbaterii publice timp de trei luni, dupa care Iohannis va purta negocieri cu partidele politice pentru integrarea acestuia in politicile guvernamentale.
Care sunt principalele obiective
Concret, principalele tinte pe care le propune "Romania Educata" pentru anul 2030 sunt: cel putin 30% din copiii de 0-3 ani sa fie inclusi in educatia ante-prescolara (crese), 95% din copiii de 3-5 ani sa fie inclusi in educatia prescolara (gradinite) si clasarea Romaniei in primele 30 de state de pe mapamond in cadrul testelor PISA.
De asemenea, proiectul isi propune sa aduca la cel putin 80% rata de promovare la Evaluarea Nationala, respectiv 75% la
Bacalaureat din totalul colectivitatii (si organizarea de politici tintite spre reducerea numarului de institutii de invatamant cu rate de promovare mai mici de 50%).
In vederea atingerii acestor obiective, documentul supus dezbaterii publice prezinta doua scenarii de restructurare a sistemului de educatie.
"Ambele scenarii au in comun tranzitii mai flexibile intre cicluri, optiuni suplimentare pentru tinerii din invatamantul profesional, dezvoltarea invatamantului de tip dual si prevad, totodata, un rol crescut al consilierilor si portofoliilor educationale, care devin operationale", se mentioneaza in proiect.
Primul scenariu este similar cu sistemul actual din punct de vedere al anilor petrecuti in fiecare ciclu preuniversitar. Mai exact, ciclul primar are cinci ani, iar cel gimnazial si liceal au cate patru ani. Unde apar, insa, schimbari este domeniul examenelor nationale de care depinde accesul la un ciclu de studii superior.
Cum se modifica Evaluarea Nationala
Concret, primul scenariu prevede ca Evaluarea Nationala de la finalul clasei a VIII-a sa includa un test standardizat national, acoperind materiile de baza. Rezultatele obtinute se includ in portofoliul educational al elevului. Iar repartizarea la liceu se face in baza optiunilor exprimate de parinti si a mediei aritmetice formate din: 33% media probelor de la examenul final, 33% media tezelor nationale din gimnaziu si 33% media generala in clasele V-VIII.
In prezent, admiterea la liceu se calculeaza dupa cum urmeaza: media notelor obtinute la cele doua probe, Limba Romana si Matematica, care au o pondere de 80%, in timp ce media celor patru ani de studiu are o pondere de 20%.
Doua tipuri de Bacalaureat
Propunerea "Romaniei Educate", in primul scenariu, pentru examenul de Bacalaureat este similara cu cea propusa de ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu. Astfel, se propune un Bacalaureat Teoretic pe baza de materii si continut disciplinar, pe care il pot sustine absolventii rutei teoretice sau absolventii rutei vocationale. El poate fi sustinut si de absolventii rutei profesionale care au urmat programul de pregatire aditionala. Doar acest tip de BAC confera accesul la facultate.
Pe langa acesta, se propune un "Bacalaureat aplicat" care include un numar limitat de materii si probe de ucenicie, specifice pentru filiera profesionala absolvita. El confera dreptul de acces ulterior la invatamantul tertiar non-universitar (colegii cu durata de 2 ani) si apoi la ciclul de licenta filiera profesionala (cu durata suplimentara de 1-2 ani).
In ambele tipuri de BAC, elevii au posibilitatea de a alege o mare parte din probe, dintr-o lista predefinita de optiuni disponibile, in functie de specializarea de studiu. Invatamantul tertiar este construit, din punct de vedere structural, in baza elementelor comune agreate prin Procesul Bologna si a elementelor proprii statelor din Spatiul European al Invatamantului Superior. Accesul in oricare forma de studiu de licenta se face in baza Bacalaureatului, cu posibilitatea organizarii de testari suplimentare de catre universitati. sase ani pentru ciclul primar si cate trei pentru ciclul gimnazial si liceal
Cel de al doilea scenariu, in comparatie cu primul, vine cu o schimbare a structurii ciclurilor de studii preuniversitare. Astfel, ciclul primar ar include sase ani in loc cinci, iar ciclul gimnazial va avea trei ani in loc de patru. Acelasi lucru se propune si pentru ciclul liceal. Totodata, si in acest scenariu, se propun schimbari pentru Evaluarea Nationala, respectiv Bacalaureat. Mai exact, tranzitia de la ciclul gimnazial la cel liceal se face in baza unui examen general standardizat – care acopera curriculumul fundamental –, a optiunilor elevului (decise in baza recomandarii unui consilier scolar) si a unor interviuri organizate cu comisii de admitere ale scolilor din urmatorul ciclu sau a unor testari specifice, in cazul invatamantului profesional si vocational.
Sase probe la BAC
Scenariul al II-lea prevede ca tranzitia catre invatamantul superior se face in baza rezultatelor unui examen de Bacalaureat care acopera materiile de baza (Limba Romana, Matematica, o limba straina) la nivelul trunchiului comun minim oferit pentru toate cele trei trasee. Suplimentar, elevii au un numar de trei probe la alegere, inclusiv probe practice derulate in cadrul unei companii sau institutii de profil. in comparatie cu primul scenariu, aici se prevede ca universitatile au dreptul de a cere candidatilor participarea la anumite probe ale Bacalaureatului, din randul celor aflate la alegere, pentru ca nota obtinuta va fi avuta in vedere in procesul de admitere. Elevii vor avea acces la criteriile de admitere cel tarziu cu doi ani scolari inainte de perioada de admitere.
Tot in scenariul al II-lea, se prevede ca statul organizeaza un sistem de monitorizare a insertiei absolventilor pe piata muncii, detaliat pe domenii si programe de studiu. De mentionat este ca universitatile care organizeaza un numar ridicat de programe cu rata redusa de insertie pe piata muncii specific domeniului de studiu pot fi penalizate in cazul in care nu realizeaza reforme curriculare, de relationare cu angajatorii sau de structura a ofertei de programe.
Proiectul a implicat participarea a peste 60 de institutii publice si ONG-uri Presedintele Klaus Iohannis a lansat, joi, in dezbatere publica rezultatele proiectului "Romania Educata", initiat chiar de administratia prezidentiala.
Proiectul reprezinta cea mai ampla si de durata consultare publica desfasurata pana acum in domeniul politicilor publice din educatie. La dezbatere au participat peste 10.000 de persoane, iar la elaborarea documentelor lansate cu aceasta ocazie au contribuit peste 60 de institutii publice, organizatii neguvernamentale si reprezentanti ai actorilor din domeniu, a mai transmis administratia prezidentiala.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 4 minute
Alboaie Simona 06 Dec. 2018 11:53:29
Trebuie aleasă opțiunea care e cu bătaia cea mai lungă și care e in interesul elevilor versus noua generație, căreia ai trebuie implementate reguli an așa fel ancat să aibă grijă și de noi,cei de 50-60 de ani , arunci cand noi nu vom mai putea!Nu punem an calcul religia,dar ar trebui introdusă și o disciplină care să conteze foarte mult la educația morală a individului care să mai preia din atribuțiile personalului medical,anume: să dea ajutor la bolnavii incurabili, să ajute persoanele singure, să le mai des o speranță celor din pușcării că să nu ajungă niciodată acolo și altele și cate și mai cate.....