Comisia Europeana a aprobat recent Raportul sau privind progresele inregistrate in directia realizarii Spatiului European al Educatiei si a publicat Monitorul anual al educatiei si formarii, care cuprinde si date despre educatia din Romania.
Datele prezentate arata ca, la nivel european, in 2021, Romania a inregistrat performante slabe la principalii indicatori privind educatia. Printre acestia se numara:
- Participarea la educatia timpurie: unde media UE este de 93%, iar Romania se afla la un procent de doar 78,2%;
- Tineri in varsta de 15 ani avand competente scazute la citire Media UE = 22,5%%, Romania = 40,8%%;
- Tineri in varsta de 15 ani avand competente scazute la matematica Media UE = 22,9%%, Romania = 46,6%%;
- Tineri in varsta de 15 ani avand competente scazute la stiinte Media UE = 22,3%%, Romania = 43,9%%;
- Parasirea timpurie a sistemului de educatie si formare (varsta 18-24 de ani) Media UE = 9,7%, Romania = 15,3%;
- Absolvirea invatamantului tertiar (varsta 25-34 de ani) Media UE = 41,2%, Romania 23,3% ;
- Indicator de echitate (puncte procentuale) : Media UE = 19,30, Romania 39.
Raportul privind educatia din Romania cuprinde o prezentare statistică generală a principalilor indicatori privind educația și formarea, precum si modul în care tara noastra abordeaza aceste provocari. Mai jos gasiti cateva concluzii cuprinse in raport privind principalele provocari cu care se confrunta sistemul de educatie de la noi din tara.
Extras din Raportul pentru Romania, publicat de Comisia Europeana
"Parasirea timpurie a scolii continua sa fie o problema in Romania. In 2021, rata persoanelor cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani care nu absolvisera ciclul de invatamant secundar superior si care nu urmau niciun program educational sau de formare (ELET – parasire timpurie a sistemelor de educatie si formare profesionala) s-a imbunatatit usor, atingand din nou nivelul din 2019 de 15,3 %. Totusi, aceasta ramane semnificativ mai mare decat media UE de 9,7 %1.
Rata de parasire timpurie a scolii este deosebit de ridicata in randul elevilor romi. Doar 22 % dintre tinerii romi cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani au absolvit ciclul de invatamant secundar superior, fata de 83,3 % din totalul populatiei (Agentia pentru Drepturi Fundamentale, 2022).
Disparitatile in ceea ce priveste rata de parasire timpurie a sistemelor de educatie si formare intre zonele urbane (4,5 %) si cele rurale (23,2 %) sunt substantiale. Un studiu recent realizat de World Vision Romania arata ca 1 din 10 copii cu varsta de scolarizare obligatorie din zonele rurale nu frecventeaza in prezent nicio institutie de invatamant. Acest studiu a aratat, de asemenea, ca 1 din 3 adolescenti (37 %) absenteaza de la scoala temporar sau permanent deoarece lucreaza in gospodarie (World Vision Romania, 2022). Rata ELET difera, de asemenea, de la o regiune la alta: de la 7,9 % in Bucuresti la aproape 23 % in regiunea de sud-est. Elevii expusi riscului de abandon scolar prezinta tendinta sa fie concentrati in scolile defavorizate din zonele rurale, care nu dispun de resurse si de profesori experimentati (OCDE, 2022). Multi tineri romani parasesc sistemul scolar fara a dobandi competentele necesare pentru a intra pe piata fortei de munca, cu nevoile sale in schimbare rapida. Acest lucru ingreuneaza tranzitia lor de la scoala la un loc de munca remunerat (OCDE, 2022).
(...)
Educatia si ingrijirea copiilor prescolari (ECEC) continua sa se confrunte cu probleme de participare scazuta si de infrastructura inadecvata. In 2020, rata de participare la ECEC a copiilor din Romania cu varsta cuprinsa intre 3 ani si varsta de incepere a invatamantului obligatoriu a fost una dintre cele mai scazute din UE (78,2 % fata de media UE de 93 %). Aceasta rata de participare a scazut cu aproximativ 6 puncte procentuale din 2013. Aceasta se situeaza cu mult sub tinta UE de 96 %. In pofida stimulentelor financiare oferite familiilor cu venituri mici pentru a-si inscrie copiii cu varste cuprinse intre 3 si 5 ani in ECEC, rata de participare la fiecare categorie de varsta (3, 4 si 5+) este in scadere. Rata de participare a copiilor romi este mult mai scazuta, situandu-se la 27 %, chiar daca cercetatorii sunt de acord ca beneficiile educatiei copiilor prescolari sunt cele mai mari in randul copiilor defavorizati.
Majoritatea gradinitelor sunt situate in zone urbane, in timp ce inscrierea in zonele rurale este ingreunata de deficitul de capacitate, iar peste 90 % dintre cresele destinate copiilor cu varsta sub 3 ani sunt situate in zone urbane (OCDE, 2020b).
(...)
Testele nationale arata rezultate scolare slabe in scolile din Romania, confirmand rezultatele slabe observate la testele stabilite de Programul OCDE pentru evaluarea internationala a elevilor (PISA)
2018.
Rezultatele raportului national al Romaniei privind nivelul de alfabetizare al elevilor din Romania, publicat in mai 2022, arata ca doar 11 % dintre elevii din Romania pot citi fluent. 42 % dintre elevi sunt semnalati ca fiind „nefunctionali”, categorie apropiata de analfabetism. Multi elevi din Romania nu au competente de interpretare si analiza a informatiilor si faptelor, de a-si forma propriile idei sau de a stabili concluzii. Spre deosebire de PISA, care testeaza elevii cu varsta de 15 ani, testele nationale de evaluare au implicat copii cu varste cuprinse intre 6 si 14 ani, cu scopul de a detecta timpuriu problemele de alfabetizare.
Punctajul mediu total al esantionului de 26,9 puncte la nivelul tuturor elevilor testati este considerat de BRIO (o societate romaneasca care elaboreaza instrumente digitale pentru imbunatatirea performantei scolare) ca fiind un nivel mediu minim functional5. Aceste rezultate slabe risca sa se deterioreze si mai mult, avand in vedere inchiderea scolilor si accesul limitat la invatamantul la distanta in timpul pandemiei de COVID-19.
(...)
Accesul la o educatie de calitate este inegal. Discrepantele dintre rezultatele la examenele nationale indica o inegalitate structurala in sistemul de invatamant. Impactul statutului socioeconomic asupra rezultatelor scolare este ridicat si echivalent cu aproximativ 3 ani de scolarizare (si anume, copiii care provin din medii socioeconomice superioare au un nivel educational echivalent cu cel al unor copii cu 3 ani mai mari, comparativ cu copiii care provin din medii socioeconomice inferioare). Acest lucru perpetueaza inegalitatile de la o generatie la alta.
(...)
Politicile de recrutare si de pastrare a cadrelor didactice se confrunta cu provocari semnificative. Ambitia Romaniei de a imbunatati rezultatele scolare se bazeaza in mare masura pe personalul sau didactic existent, care este relativ tanar (Comisia Europeana, 2022). In ultimii ani, politica Romaniei privind cadrele didactice s-a axat pe imbunatatirea procesului de recrutare si selectie a viitorilor profesori, in special pentru scolile situate in zone rurale si defavorizate din punct de vedere economic. Reformele si politicile au vizat cresterea stimulentelor financiare si alte masuri de crestere a atractivitatii profesiei.
Progresele inregistrate cu privire la aceste politici sunt limitate din cauza numarului mare de scoli din zonele rurale care raman neatractive pentru cadrele didactice cu inalta calificare. In plus, nici formarea initiala, nici formarea continua a cadrelor didactice nu sunt suficient de bine aliniate la nevoile de la nivelul salilor de clasa (Comisia Europeana, 2022).
(...)
Rata de absolvire a invatamantului tertiar in Romania ramane cea mai scazuta din toate tarile UE. In ultimul deceniu, aceasta rata nu s-a imbunatatit semnificativ si se poate observa o tendinta de stagnare pe termen lung. In 2021, aceasta rata a fost de 23,3 %, ceea ce reprezinta aproape jumatate din media UE (41,2 %).
Printre alte cauze, nivelurile scazute de absolvire a invatamantului superior sunt cauzate de ratele ridicate de parasire timpurie a scolii, de ratele scazute de promovare a examenului de
bacalaureat si de nivelurile scazute de participare la invatamantul superior a elevilor care provin din medii defavorizate.
Acest lucru duce la un deficit de profesionisti cu inalta calificare. Emigrarea reduce si mai mult disponibilitatea lucratorilor cu inalta calificare care detin o diploma de invatamant superior.
(...)
Ponderile absolventilor din domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC) si al stiintei, tehnologiei, ingineriei si matematicii (STIM) din Romania sunt printre cele mai ridicate din UE, dar exista in continuare deficite de competente. Ponderea studentilor care au absolvit domeniile STIM este ridicata, situandu-se la 29,1 % (UE: 24,9 %). In plus, ponderea femeilor absolvente de STIM in totalul absolventilor este, de asemenea, peste media UE (59,1 % fata de 57,2 %). Femeile reprezinta, in medie, aproape 33 % din absolventii de STIM in UE-27 (Viarengo, M., 2021), cu ponderi de peste 40 % in Romania12. In aceeasi ordine de idei, Romania are o pondere ridicata din totalul absolventilor de TIC (6,7 % fata de media UE de 3,9 %). Acest lucru contribuie intr-o oarecare masura la solutionarea cererilor ridicate de pe piata fortei de munca, dar exista in continuare deficite de competente".
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 10 minute
23Nov.2022
