Consiliul National al Elevilor a anuntat ca a transmis prim-ministrului si presedintelui Romaniei sa trateze cu maxima responsabilitate situatia in care ne aflam si sa numeasca, in cel mai scurt timp posibil, un nou ministru la Ministerul Educatiei.
"Viitorul ministru al Educatiei sa fie o persoana integra, ale carei competente profesionale sa nu poata fi puse in nicio secunda sub semnul intrebarii, sa fie o persoana cu o viziune bine intiparita in minte despre modul in care sistemul de educatie ar trebui sa arate in viitor, sa fie o persoana care se poate mentine departe de orice ingerinte politice care afecteaza si acum invatamantul, sa fie o persoana care intelege necesitatea implementarii unei reforme reale si curajoase in sistem si, nu in ultimul rand, sa fie o persoana care intelege nevoia unui parteneriat solid cu cei mai importanti actori implicati in actul educational: elevi, profesori si parinti", transmite Consiliul National al Elevilor.
Totodata, reprezentantii elevilor au transmis si o lista cu obiective pentru viitorul ministru al Educatiei
Consiliului National al Elevilor - Obiective pentru noul ministru al Educatiei
I. PROIECTUL „ROMANIA EDUCATA” SI REFORMA LEGISLATIVA
Dezbaterile din educatie au fost marcate, cu precadere in ultimul an, de proiectul „Romania Educata”, initiat de catre Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis. Consiliul National al Elevilor a fost implicat in toate etapele proiectului si a adus constant propuneri de imbunatatire, in asa fel incat forma finala sa vina cu solutii la problemele cu care se confrunta elevii romani. Proiectul „Romania Educata” reprezinta cea mai buna oportunitate pentru a implementa reforme reale in invatamant, iar decidentii trebuie sa isi asume un calendar foarte clar de implementare a obiectivelor sale.
Unul din obiectivele principale ale proiectului se referea la reformarea legislatiei din sistem, prin adoptarea unei noi Legi a educatiei. In acest sens, Guvernul Romaniei, prin Ministerul Educatiei, a lansat in luna iulie proiectul Legii invatamantului preuniversitar, in dezbatere publica. Prin urmare, Consiliul National al Elevilor a transmis, pe cale oficiala, un numar de 85 de amendamente asupra textului legislativ, care, odata implementate, ar putea reprezenta pasi importanti catre un sistem de educatie centrat cu adevarat pe elev.
In ceea ce priveste implementarea proiectului „Romania Educata”, Consiliul National al Elevilor crede ca viitorul ministru al educatiei ar trebui sa isi fixeze urmatoarele obiective:
• publicarea formei consolidate a proiectului Legii invatamantului preuniversitar;
• militarea pentru accelerarea procesului de adoptare a legislatiei primare si a legislatiei subsecvente pana cel tarziu la inceputul lunii mai 2022, astfel incat modificarile ce intra in vigoare din septembrie 2023 sa poata fi bine promovate;
• asumarea, in Guvern, a unui calendar foarte clar de implementare a obictivelor proiectului „Romania Educata”;
• asigurarea unor masuri de tranzitie catre noua lege
II. TRANSPORTUL ELEVILOR
Odata cu inceperea noului an scolar, a fost redeschis subiectul transportului elevilor, care ne arata, din nou, consecintele pe care incoerenta din masurile adoptate de autoritati in ultimii ani afecteaza sute de mii de elevi in fiecare an.
Actualul cadru legislativ nu rezolva problematica transportului, tinand cont de faptul ca impune un sistem de decont in baza unor tarife maximale, nerespectate de operatorii de transport si care are probleme majore care tin de modul de implementare.
In urma cu o saptamana, Ministerul Educatiei a anuntat intentia de promovare a unui proiect de ordonanta de urgenta care introduce o suma lunara forfetara pentru elevii navetisti. Conceptul a fost agreat de catre Consiliul Elevilor, insa doar ca masura de compromis, pana la momentul la care consiliile judetene vor semna contractele de delegare a gestiunii serviciului public cu operatorii de transport, asa cum de altfel prevede legislatia in vigoare.
In acest sens, elevii reprezentati fac viitorului ministru al educatiei urmatoarele recomandari:
• promovarea conceptului de constituire a unui grup de lucru interministerial responsabil de rezolvarea problematicii transportului elevilor, in care sa fie implicate toate ministerele de linie: Ministerul Educatiei, Ministerul Finantelor, Ministerul Dezvoltarii si Ministerul Transporturilor;
• adoptarea proiectului de OUG privind implementarea alocatiei forfetare si a metodologiei de acordare si decontare a sumelor aferente in cel mai scurt timp posibil;
• asigurarea indeplinirii obiectivului privind achizitionarea microbuzelor scolare prin intermediul PNRR;
• militarea pentru introducerea, in bugetul de stat pentru anul 2023, a sumelor necesare pentru subventia operatorilor de transport;
III. FINANTAREA EDUCATIEI
Subfinantarea cronica a invatamantului din Romania este principala cauza pentru multele obstacole care stau in calea imbunatatirii calitatii actului educational. Tara noastra este, in continuare, in topul tarilor din Uniunea Europeana care aloca cel mai putin pentru sectorul de educatie. Anul 2022 a adus pentru invatamantul romanesc putin peste 2,2% din PIB, dincolo de faptul ca Legea educatiei nationale stabileste pragul minim de 6%, iar media europeana se afla la aproximativ 4,7%.
De la imposibilitatea elevilor din mediile defavorizate de a ajunge la cursuri, salariile foarte mici ale cadrelor didactice si pana la lipsa unei infrastructuri educationale moderne si adaptate nevoilor elevilor, subfinantarea contribuie semnificativ la accentuarea problemelor sistemice. Singurul mod prin care statul poate contribui activ la cresterea calitatii educatiei din Romania este sa facem investitii sustenabile in sistem, in joc fiind viitorul a milioane de copii.
In ceea ce priveste finantarea invatamantului, elevii reprezentanti formuleaza urmatoarele recomandari pentru noul ministru al educatiei:
• constituirea, de urgenta, a noului Consiliu National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar (CNFIP) si organizarea unei intalniri a acestui for, in vederea stabilirii unui nou cost standard per elev, adaptat la nevoile actuale ale sistemului, diferentiat pe mai multi coeficienti care sa tina cont de mediul din care provine elevul, de situatia socio-economica a acestuia, riscul de abandon scolar din comunitate etc.;
• realizarea unei analize a necesarului bugetar minim in sistemul de invatamant, care sa cuprinda toate cheltuielile elevilor si unitatilor de invatamant, pe modelul cosului minim de consum pentru un trai decent;
• cresterea procentului din Produsul Intern Brut alocat segmentului de educatie in anul 2023 cu cel putin 1%, pentru a adapta eforturile la noua Lege a invatamantului preuniversitar;
IV. PLANURI-CADRU SI CURRICULUM
Ultimii ani au facut ca reforma curriculara sa devina un adevarat mar al discordiei al dezbaterii din educatie. De-a lungul timpului, majoritatea ministrilor educatiei si-au propus implementarea unei reforme curriculare, insa niciunul dintre acestia nu a reusit sa finalizeze un set de planuri-cadru noi, care sa aduca cu adevarat o reforma curajoasa si care sa puna accentul pe elev si pe nevoile acestuia.
Chiar daca planurile-cadru pentru invatamantul gimnazial au fost modificate in asa fel incat sa faca tranzitia catre un sistem de predare-evaluare axat pe competente, ele nu au fost corelate si cu situatia de fapt din liceu. Astfel, elevii care finalizeaza acum cursurile invatamantului gimnazial si care au avut un parcurs educational substantial modificat vor ajunge sa studieze, la liceu, dupa un set de planuri-cadru aprobate in anul 2009. Venirea unui nou ministru reprezinta oportunitatea perfecta pentru reformarea reala a planurilorcadru pentru toti elevii.
Recomandarile Consiliului National al Elevilor pentru noul ministru al educatiei:
• introducerea curriculumului la decizia elevului din oferta scolii (CDEOS), care sa fie ales in mod real de elev, in functie de obiectivele sale educationale;
• asumarea introducerii unei ponderi mai mari a CDEOS in noile planuri-cadru, cu precadere in ciclul superior al liceului;
• promovarea dreptului elevilor de a alege, astfel incat elevii sa isi dezvolte abilitatile de autocunoastere; dezvoltarea serviciilor de consiliere si orientare scolara si vocationala
• adoptarea noului set de planuri-cadru pana la inceputul anului 2023, astfel incat el tranzitia sa inceapa din anul scolar 2023-2024 si sa fie una care sa nu creeze obstacole de orice fel;
• constituirea comisiei pentru validarea planurilor-cadru;
• corelarea noilor planuri-cadru cu un set de competente de baza, care sa reflecte profilul absolventului;
V. EVALUAREA REZULTATELOR INVATARII
Odata cu reforma arhitecturii curriculare, este nevoie si de modificarea sistemului de evaluare folosit in invatamantul romanesc, astfel incat acesta sa fie axat pe evaluarea de competente mai de graba decat pe evaluarea cunostintelor.
Pandemia a facut ca problemele cu care sistemul de evaluare se confrunta sa se nuanteze, actualele instrumente nemaiputand fi considerate obiective si relevante in contextul actual. Consiliul National al Elevilor a solicitat Ministerului Educatiei reformarea intru totul a sistemului de evaluare a rezultatelor invatarii, pentru a elimina mentalitatea conform careia rezultatul scris al unei evaluari este singurul care conteaza, mentalitate care se propaga din ce in ce mai des atat in randul elevilor, cat si in randul profesorilor si al parintilor.
Investirea in functie a unui nou ministru reprezinta oportunitatea perfecta
pentru a constientiza, la nivel de sistem, faptul ca evaluarea este un proces de invatare si trebuie tratat ca atare.
In acest sens, Consiliul Elevilor formuleaza urmatoarele recomandari pentru viitorul ministru al educatiei:
• redactarea unui ghid metodologic pentru elaborarea planurilor individualizate de invatare, care au devenit obligatorii conform noului ROFUIP si proiectului Legii invatamantului preuniversitar;
• sustinerea unor evaluari standardizate transdisciplinare la inceputul si sfarsitul anului scolar, prin care sa se evalueze gradul de alfabetizare functionala si gradul de deprindere al competentelor-cheie;
• implementarea unor programe de formare initiala si continua a cadrelor didactice, prin care sa se puna accent pe modul de utilizare al unor instrumente de evaluare moderne, axate pe evaluarea competentelor;
• stabilirea clara a unor standarde de invatare, a unor trepte de evolutie si a unor descriptori de performanta.
VI. ECHITATEA IN EDUCATIE
Una din problemele stringente ale invatamantului din Romania este inechitatea care il caracterizeaza. Conceptul de incluziune educationala este din ce in ce mai des mentionat in documentele de politica publica si in actele normative, insa realitatea din teren este una cu totul diferita: de la diferentele imense dintre urban si rural si pana la oportunitatile reduse de invatare pentru elevii cu statut socio-economic dezavantajat, inechitatea conduce la cresterea accelerata a ratei abandonului scolar din Romania.
Desi majoritatea celor implicati in educatie au constat faptul ca este nevoie de reformarea sistemului de invatamant, astfel incat acesta sa puna mai mult accent pe echitate si incluziune, mai de graba decat pe elite, guvernantii au intarziat sa apara cu solutii sustenabile. De aceea, schimbarea conducerii Ministerului Educatiei reprezinta o oportunitate perfecta pentru a readuce pe tapet problema lipsei incluziunii scolare si pentru a construi politici publice de impact care sa aduca un plus de echitate in scolile romanesti.
In acest sens, Consiliul National al Elevilor formuleaza urmatoarele recomandari pentru noul ministru al educatiei:
• recapacitarea Comisiei Nationale pentru Desegregare si Incluziune Educationala (CNDIE) si organizarea unei intalniri a acesteia pentru a creiona un plan de actiune cu privire la cresterea gradului de incluziune in scoli;
• asumarea principiului desegregarii scolare ca principiu care sa guverneze invatamantul preuniversitar;
• dotarea scolilor cu infrastructura educationala incluziva (rampe, grupuri sanitare accesibile pentru persoane cu dizabilitati, materiale didactice adaptate pentru elevii cu deficiente de auz/vedere etc.); creionarea unui model de „scoala prietenoasa cu toti copiii”;
• asumarea unui calendar pentru desfiintarea scolilor speciale si pentru integrarea elevilor cu cerinte educationale speciale in invatamantul de masa;
• dezvoltarea programelor de formare initiala si continua a cadrelor didactice, astfel incat sa se puna mult mai mult accent pe modul in care ar trebui abordate subiectele legate de incluziune si combaterea discriminarii, pe model de lucru cu elevii cu CES;
• dezvoltarea programelor de consiliere scolara si asigurarea a cel putin 1 ora de consiliere/luna pentru fiecare elev;
• consolidarea comisiilor pentru prevenirea si eliminarea violentei, a faptelor de coruptie si discriminarii in mediul scolar si pentru promovarea interculturalitatii, astfel incat membrii acestei comisii sa poata desfasura activitati menite sa transforme mediul scolar din care fac parte intr-unul incluziv si prietenos cu elevii;
• scaderea normei consilierilor scolari, pentru a asigura eficienta in activitatea desfasurata de catre acestia.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 3 minute
03Oct.2022
