Cadrele didactice considera ca masura prevazuta in
planurile-cadru pentru liceu ar reprezenta un regres semnificativ pentru invatamantul romanesc si ar diminua sansele elevilor de a dobandi competente lingvistice esentiale intr-o societate globalizata.
In Romania, aproape un milion de elevi studiaza limba franceza ca a doua limba straina, in contextul in care tara este membra a Organizatiei Internationale a Francofoniei. Mai mult, chiar Ministerul Educatiei a recunoscut recent, in mod public, importanta strategiei pentru promovarea limbilor moderne, se arata in scrisoarea deschisa semnata de profesorii de Limba franceza, care atrag atentia asupra faptului ca reducerea numarului de ore contravine acestor angajamente.
Potrivit sursei citate, reducerea numarului de ore ii va afecta in special pe elevii din medii dezavantajate, care nu au acces la cursuri private. De asemenea, reducerea orelor de limba straina diminueaza competitivitatea tinerilor romani pe piata muncii europene si accesul lor la programe internationale.
Redam in randurile de mai jos scrisoarea integrala a profesorilor de Limba franceza
"Solicitare de interventie privind proiectul planurilor-cadru pentru invatamantul liceal - pastrarea a 2 ore/saptamana pentru Limba moderna 2
Catre,
Domnul Nicusor Dan, Presedintele Romaniei
Domnule Presedinte,
Va adresam aceasta scrisoare in calitate de profesori de limba franceza, profund ingrijorati de proiectele de planuri-cadru recent puse in consultare publica de catre Ministerul Educatiei.
Aceste proiecte prevad reducerea drastica a numarului de ore alocate Limbii moderne 2 in invatamantul liceal, de la doua ore saptamanale la doar una singura pentru filierele de Matematica-Informatica si Stiinte ale naturii. Consideram ca aceasta masura ar reprezenta un pas inapoi major pentru educatia romaneasca si pentru sansele de reusita ale tinerilor nostri intr-o lume tot mai interconectata.
In Romania, aproape un milion de elevi studiaza limba franceza ca a doua limba straina, continuand o traditie educationala solida si valorificand statutul tarii noastre de membra activa a Organizatiei Internationale a Francofoniei. Recent, chiar Ministrul Educatiei, intr-o intalnire oficiala cu Ambasadorul Frantei, Excelenta Sa Nicolas Warnery, a reafirmat importanta strategica a limbii franceze in sistemul nostru educational, discutand despre promovarea studiului acestei limbi, extinderea retelei liceelor bilingve francofone si introducerea testului DELF scolar. Cum putem reconcilia aceste declaratii si obiective asumate public cu o masura care, practic, ar marginaliza invatarea limbii franceze si a oricarei alte limbi moderne studiate ca Limba moderna 2?
Trebuie sa intelegem ca elevii incep studiul primei limbi straine, in principal limba engleza, inca din clasa pregatitoare, acumuland astfel un avans de minimum cinci ani fata de momentul in care incep studiul celei de-a doua limbi straine. Acest decalaj temporal se traduce intr-o diferenta semnificativa de competente lingvistice, pe care doua ore saptamanale abia reusesc sa o diminueze. Reducerea la o singura ora ar transforma studiul Limbii moderne 2 intr-un exercitiu formal, lipsit de substanta, incapabil sa produca competente lingvistice reale, cu atat mai mult cu cat pentru o mare parte a elevilor unicul contact cu limba a doua este cel din mediul scolar. Cadrul European Comun de Referinta pentru Limbi, standard international pe care Romania l-a adoptat, prevede clar ca pentru atingerea unui nivel functional de competenta lingvistica este necesara o expunere constanta si sustinuta la limba studiata. O ora pe saptamana nu permite nici macar mentinerea cunostintelor, cu atat mai putin progresul necesar pentru a atinge nivelul B1 prevazut in documentele curriculare (350–400 ore necesare pentru B1).
Argumentul ca volumul orar ar fi teoretic mentinut prin transformarea celei de-a doua ore in optional reprezinta, din pacate, o iluzie administrativa care ignora realitatile din teren. Experienta noastra colectiva ne arata ca elevii din filierele stiintifice, supusi unei presiuni enorme pentru performanta la disciplinele de specialitate, vor abandona masiv optionalul de limba straina in favoarea altor materii percepute ca mai "rentabile" pentru admiterea la facultate. Aceasta fragmentare intre ora obligatorie si cea optionala va distruge coerenta pedagogica necesara invatarii unei limbi, unde progresul se construieste pas cu pas, intr-o succesiune logica de competente interconectate. In plus, in clase de minim 26 de elevi, din care si elevi cu cerinte educationale speciale, este cat se poate de clar ca nu se va putea asigura progresul lingvistic al elevilor, iar in lipsa acestui progres putem vorbi cu certitudine de perspectiva marginalizarii totale a acestei discipline. De asemenea, impactul reducerii numarului de ore asupra performantelor scolare ale elevilor la competitiile nationale si internationale (olimpiade si concursuri) nu trebuie neglijat, cu atat mai mult cu cat scaderea nivelului de performanta (usor de prevazut, in conditiile reducerii numarului de ore) va constitui cu siguranta un factor de demotivare si chiar de dezinteres al elevilor fata de a doua limba straina.
Mai mult, aceasta masura ar crea o inechitate profunda in sistemul educational romanesc. De ce un elev de la profilul real sau tehnologic ar avea mai putine sanse de a invata o limba straina decat colegul sau de la uman? Toti elevii, indiferent de specializarea aleasa, vor trai si munci intr-o Europa multilingva, vor avea nevoie sa comunice, sa colaboreze, sa acceseze informatii si oportunitati intr-un context international. Cunoasterea a doua limbi straine nu este un lux rezervat elitelor umaniste, ci o competenta fundamentala pentru orice cetatean european al secolului XXI.
Nu putem ignora nici dimensiunea economica a acestei probleme. In Romania activeaza peste 4000 de companii franceze, iar limba franceza ramane o limba de lucru in numeroase organizatii internationale. Absolventii nostri concureaza pentru locuri de munca si oportunitati de studiu cu tineri din intreaga Europa, unde standardul este cunoasterea a cel putin doua limbi straine la nivel functional. Prin reducerea orelor de Limba moderna 2, ii condamnam pe elevii romani la un handicap competitiv semnificativ, limitandu-le accesul la programe de mobilitate academica precum Erasmus+, la burse internationale si la o intreaga piata a muncii care valoreaza competentele lingvistice multiple.
Pentru elevii din mediul rural sau din familii defavorizate, scoala reprezinta singura sansa de a invata o limba straina. Acestia nu au acces la cursuri private, la calatorii in strainatate sau la alte forme de expunere lingvistica. Reducerea orelor in scoala inseamna, pentru acesti copii, pierderea definitiva a sansei de a dobandi competente lingvistice care le-ar putea schimba traiectoria vietii. Este aceasta echitatea pe care o promovam in educatia romaneasca?
Domnule Presedinte,
In calitatea dumneavoastra de garant al respectarii Constitutiei si al intereselor fundamentale ale natiunii, va solicitam sa interveniti pentru a preveni aceasta eroare strategica. Romania nu isi poate permite sa faca pasi inapoi in formarea lingvistica a tinerilor sai, intr-un moment in care competitivitatea internationala si coeziunea europeana depind mai mult ca oricand de capacitatea de comunicare interculturala.
In consecinta, va rugam respectuos sa sustineti mentinerea obligatorie a doua ore saptamanale pentru Limba moderna 2 in trunchiul comun, pentru toate filierele si specializarile liceale. Este o investitie minimala cu impact maxim asupra viitorului tinerilor romani si asupra pozitiei tarii noastre in spatiul european si international.
Va multumim pentru atentia si intelegerea pe care speram ca le veti acorda solicitarii si argumentelor noastre".
De altfel, profesorii de Limba franceza au pregatit si un
memoriu adresat ministrului Educatiei, Daniel David, in care ii cer sa nu taie orele de franceza in licee, asa cum prevede proiectul planurilor-cadru aflat in consultare publica.
In document, cadrele didactice reiau ideea ca o reducere a numarului de ore ar afecta nu doar calitatea actului educațional, ci si sansele de integrare profesionala si academica ale tinerilor romani.
"Mentinerea a doua ore pe saptamana pentru Limba Moderna 2 este o conditie esentiala pentru asigurarea unui parcurs educational echilibrat si eficient, in acord cu cerintele unei societati globalizate si plurilingve. Aceasta alocare orara permite un proces de invatare coerent, gradual si adaptat dezvoltarii competentelor lingvistice functionale, conform standardelor curriculare europene si nationale. Studiul a doua limbi straine moderne nu reprezinta doar o optiune curriculara, ci o necesitate in contextul actual, in care mobilitatea educationala si profesionala, integrarea europeana si comunicarea interculturala devin elemente definitorii ale formarii tinerilor. O ora pe saptamana, in loc de doua, nu ofera suficient timp pentru dezvoltarea celor patru competente de baza — intelegerea orala, intelegerea scrisa, exprimarea orala si exprimarea scrisa — intr-un mod sustenabil si semnificativ. In plus, scaderea timpului de expunere la limba-tinta afecteaza negativ motivatia elevilor, continuitatea in invatare si posibilitatea de a atinge niveluri functionale de competenta", se arata in Memoriul transmis ministrului Educatiei.