Intr-o analiza publicata recent,
Federatia Nationala a Parintilor – Edupart semnaleaza aspectele esentiale pozitive ale noilor planuri-cadru, dezavantajele acestora si cum ar putea fi schimbate lucrurile astfel incat impactul asupra sistemului de invatamant sa fie cel dorit.
Printre aspectele pozitive evidentiate se numara autonomia sporita a scolilor si simplificarea curriculumului, insa analiza atrage atentia si asupra provocarilor legate de aplicarea uniforma a noilor planuri.
Aspecte esentiale pozitive ale noilor planuri-cadru, potrivit FNP Edupart
1) Flexibilitate si personalizare – Elevii vor avea mai multe optiuni de alegere a materiilor, in special in clasele a XI-a si a XII-a.
2) Invatamant aplicat si orientat spre cariera – Se consolideaza invatamantul tehnologic si dual, cu accent pe competentele necesare in campul muncii.
3) Simplificarea curriculumului – Se evita supraincarcarea orara, permitand o tranzitie mai lina intre gimnaziu si liceu.
4) Autonomie crescuta pentru unitatile de invatamant – Scolile vor putea adapta oferta educationala in functie de resurse si nevoile comunitatii.
5) Oportunitati mai mari pentru elevi – Posibilitatea de schimbare a filierei sau a specializarii in primele clase de liceu si un bacalaureat personalizabil.
Aspecte mai putin pozitive ale noilor planuri-cadru, potrivit FNP Edupart
In timp ce Ministerul Educatiei prezinta noile planuri-cadru ca un pas spre modernizarea sistemului de invatamant, exista si unele aspecte problematice care trebuie analizate cu atentie:
1) Lipsa unei consultari reale cu parintii si profesorii. Desi documentul este in consultare publica, exista riscul ca deciziile finale sa nu reflecte in mod real opiniile si nevoile celor implicati direct in educatie. Parintii nu au fost consultati suficient in etapele initiale ale elaborarii acestor planuri.
2) Flexibilitatea crescuta poate genera inegalitati. Posibilitatea ca scolile sa decida asupra unor optionale sau sa isi personalizeze oferta educationala poate duce la disparitati majore intre unitatile de invatamant. Elevii din mediul rural sau din orase mai mici ar putea avea un acces limitat la anumite materii si resurse esentiale pentru viitorul lor.
3) Supraincarcare mascata a curriculumului. Desi planurile-cadru promit reducerea supraincarcarii, in realitate, prin introducerea unor discipline optionale obligatorii si prin accentul pe competente multiple, elevii ar putea ajunge sa aiba acelasi volum mare de munca, dar sub alta forma.
4) Probleme in implementare. Autonomia crescuta a scolilor poate genera dificultati in aplicarea uniforma a noilor planuri-cadru. Unele unitati de invatamant nu dispun de logistica si infrastructura necesara pentru a oferi diversitatea de cursuri propusa.
5)
Modificari la Bacalaureat fara claritate. Planurile-cadru promit un bacalaureat personalizabil, insa nu ofera inca detalii clare despre cum va functiona acesta si ce impact va avea asupra accesului la universitati.
Ce isi doresc parintii elevilor din Romania?
1. Mai multa implicare reala in decizii – Parintii trebuie sa aiba un cuvant de spus in modul in care sunt structurate materiile si examenele.
2. Mai mult sprijin pentru elevii cu dificultati – Avem nevoie de un sistem educational incluziv, nu doar de un curriculum teoretic bine scris.
3. Reducerea birocratiei si a teoriei inutile – Copiii nostri trebuie sa invete lucruri aplicabile in viata reala, nu doar sa memoreze pagini intregi de manual.
4. Profesori mai bine pregatiti – Reforma trebuie sa inceapa cu dascalii, nu doar cu schimbarea orarului si a materiilor.
5. Mai multe investitii in scoli si laboratoare – Fara infrastructura moderna, orice schimbare pe hartie este inutila.
Ministerul Educatiei a publicat recent, in consultare publica,
proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025, care contin propunerile de discipline obligatorii/la alegere si numarul de ore pentru fiecare nivel de invatamant, in functie de filiera si profil. O schimbare importanta este ca numarul de ore nu mai este alocat unor discipline in primul rand de catre minister, ci au un cuvant mai important de spus si scoala (curriculum de specialitate flexibil) si elevul (curriculumul la dispozitia scolii).
Planurile-cadru ce vor rezulta din dezbaterea publica vor fi aplicate din anul scolar 2026-2027, iar elevii care sustin Bacalaureatul in 2030 vor da examenul in functie de acestea.
"Bacalaureatul se va schimba in momentul in care vom avea generatia care intra pe aceste planuri-cadru in clasa a XII-a si va da Bacalaureatul”, a precizat ministrul Educatiei si Cercetarii, Daniel David.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 5 minute
06Feb.2025
