Incepand din acest an, Ministerul Educatiei a renuntat la componenta de Limba straina din testul de Limba si comunicare. Astfel, testele elaborate pentru EN VI sunt structurate dupa cum urmeaza:
a) primul test vizeaza evaluarea unor competente din aria curriculara „Limba si comunicare” - Limba romana;
b) al doilea test vizeaza evaluarea unor competente din aria curriculara „Limba si comunicare” - Limba materna;
c) al treilea test vizeaza evaluarea unor competente din aria curriculara „Matematica si Stiinte ale naturii”.
Calendar Evaluare Nationala clasa a VI-a 2025
Limba si comunicare - Limba romana - 27 mai 2025
Matematica si Stiinte ale naturii - 28 mai 2025
Limba si comunicare - Limba materna - 29 mai 2025
Model subiect Limba si Comunicare Evaluare Nationala clasa 6 2025
PARTEA I
ROATA
Rotile sunt absolut necesare, incat nu ne putem inchipui viata fara ele si nu ne putem gandi la vreo inventie mai folositoare
Nu stim cine a inventat roata, dar stim unde a fost inventata. Primele cuvinte care desemnau rotile, carutele sau partile lor componente au aparut in limba care se vorbea pe teritoriul Ucrainei de azi, in jurul anului 3500 i.H. Pare cu mult timp in urma, dar pe atunci aveam deja razboiul de tesut, primele corabii, oglinzile si machiajul. Atunci de ce ne-a luat atat sa inventam roata? Pentru ca nu-i usor: sa faci un obiect circular nu e singura provocare. Ai nevoie si de o osie* rotunjita si dreapta si de o gaura fix in centrul rotii. Daca gresesti, roata nu se va invarti sau se va toci prea curand.
LECTIA DE OLARIT
Primele roti nu se invarteau pe drumuri, ci invarteau, in cercuri perfecte, oale si ulcele. Rotile de olar se foloseau in Mesopotamia acum 5000 de ani, cu mult inaintea aparitiei vehiculelor pe roti.
PRIMELE ROTI
Primele roti erau facute din scanduri imbinate intre ele si taiate pe margine in forma de cerc. Roata usoara, cu spite, a fost o descoperire militara facuta in jurul anului 2000 i.H., in extremitatea estica a Europei. Aceasta a facut posibila aparitia carelor de lupta rapide, ce puteau sa duca un vizitiu si arcasi. Razboiul cu care a atins apogeul in secolul al XIII-lea i.H.: in batalia de la Kadesh, in nordul Siriei, vreo 6000 de care ale hititilor autohtoni i-au infruntat pe invadatorii europeni.
INGROPATI-MA CU ROTILE MELE
Nu pasionatii de masini au nascocit cultul rotilor. Inca din anul 2000 i.H. oamenii instariti erau inhumati impreuna cu mijlocul lor de transport. Morminte s-au descoperit in toata Europa si chiar si in China.
PE REPEDE INAINTE
Ca rotile sa se invarta mai repede au fost necesare doua inventii adiacente: drumurile si cauciucurile. Din secolul al XVIII-lea, drumurile de noroi batatorit au fost pavate cu piatra, iutind traficul. Cauciucurile gonflabile, inventate in anii 1880 de scotianul John Dunlop, au oferit proaspat aparutelor masini aderenta mai buna si deplasare mai lina. Cu janta de cauciuc, captusita cu smoala, roata ne-a purtat pana in era autostrazilor.
SURFING PE TROTUAR
Tehnologia avansata a schimbat sporturile de strada la fel cum a schimbat transporturile rutiere. Skateboardingul, o moda obscura din California, s-a raspandit la inceputul anilor 1970, cand poliuretanul a inlocuit rotile de fier sau ceramica folosite inca de la inventarea skate-ului, cu aproape treizeci de ani inainte. Viteza si aderenta rotilor au facilitat acrobatiile specifice sportului modern.
PE MACADAM!
Romanii au construit drumuri excelente in toata Europa, care s-au distrus dupa prabusirea imperiului, in jurul anului 400 d.H.; dupa 1400 de ani, inginerul scotian John McAdam a reinventat drumul, cu santuri de scurgere si straturi de pietris presat. Acestea au rezistat ani in sir sub rotile cu sine de fier. Acoperite cu gudron, s-au numit „tarmacadam”, prescurtat mai tarziu „tarmac”.
James Brown, Richard Platt, Cartea marilor descoperiri
1. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul dat.
Punctaj (3 p.)
In jurul carui an a fost inventata roata cu spite?
A. 2000 i.H.
B. 3500 i.H.
C. 5000 i.H.
D. 6000 i.H.
2. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul dat.
Punctaj (3 p.)
Pentru ce au fost folosite primele roti?
A. la a se da cu skate-ul pe strada
B. la deplasarea carelor de lupta
C. la functionarea razboiului de tesut
D. la producerea oalelor si a ulcelelor
3. Ordoneaza cronologic urmatoarele descoperiri, notand in caseta litera corespunzatoare:
Punctaj: (4 p.)
A. cauciucul gonflabil;
B. machiajul;
C. roata folosita la carele de lupta;
D. skate-ul.
4. Mentioneaza doua consecinte ale greselilor facute in confectionarea unei roti, valorificand informatiile din textul dat.
Punctaj: (4 p.)
5. Explica, in unu-trei enunturi, o etapa a construirii unei roti din scanduri, valorificand textul dat.
Punctaj: (6 p.)
6. Cum crezi ca ar putea fi reutilizata o roata uzata? Precizeaza doua idei diferite pentru reciclarea acesteia.
Nota! Fiecare idee trebuie sa includa si o indicatie referitoare la modul de intrebuintare sau de realizare.
Punctaj: (6 p.)
TOBA DE CARTE
de Florin Bican
Cand in ghetele pregatite pentru venirea lui Mos Niculae am gasit carti, am fost sigur ca Mosu’ facuse o greseala. De-abia incepusem clasa intai si inca nu stiam sa citesc. Si nici n-aveam de gand sa invat. Ce sa fac cu cartile? Stiam ca Mos Niculae aduce jucarii cu care te poti juca imediat. M-am indepartat de instalatia cu ghete si carti, fara sa o ating. Ai mei nu au zis nimic.
Da’ pan’ la urma Mosu’ si-a dat seama de greseala. Inainte sa ma culc, a revenit – pe ascuns, cum facea mereu – cu o jucarie. A lasat-o peste teancul de carti, deasupra ghetelor. Era o toba!
Nu mi-a placut, dar am acceptat darul pentru ca stiam ca nemultumitului i se ia... Nici bete n-avea toba aia. O vazusem si la libraria de pe Pieptanari – pentru ca n-avea bete, se vindea la pret redus.
Am inceput sa ma joc imediat cu toba. Da’ cum poti sa te joci cu o toba fara bete? Am dat-o de-a dura pana m-am plictisit. Apoi am inceput sa bat in ea cu bibelouri, pana m-au trimis parintii la culcare.
A doua zi, cum am venit de la scoala, m-am si apucat sa bat in toba. Voiam sa-i fac proba inainte sa se intoarca parintii mei de la lucru. Am batut in ea cu tot ce gasisem prin casa: umerase, linguri, cutite, furculite, o surubelnita, o cheie de paispe si un facalet.
Cand m-am intors de la scoala in ziua urmatoare, domnu’ Dendrea, vecinul de deasupra, ma astepta in scara blocului.
— Buna toba ti-ai luat, m-a intampinat el.
— Mi-a adus-o Mos Niculae, am dat eu sa ma scuz.
Dar domnu’ Dendrea nu parea deloc suparat. M-a intrebat cu admiratie in glas:
— Da’ ce-are, dom’le, in ea toba aia de suna asa?
— Pai… nu stiu.
— Io-n locu’ tau m-as uita. Trebuie sa aiba ea ceva inauntru de face asa frumos.
Acasa, am luat deschizatorul de conserve si m-am apucat sa desfac toba. N-a mers din prima, dar m-am mai ajutat cu surubelnita si pana la urma am reusit sa-i scot capacul.
Pe peretele interior al tobei erau numai rafturi cu carti, de jur imprejur. Dintr-un pas am fost inauntru.
Rafturile imi veneau pana deasupra capului. Trebuia sa ma intind ca sa ajung la cartile de sus.
— Cauti o carte anume? am auzit in spatele meu.
Mai auzisem bibliotecare la biblioteca de cartier de pe Pieptanari, asa ca nu m-am speriat.
M-am intors:
— Caut o carte care sa stiu io s-o citesc, i-am raspuns.
— In ce clasa esti?
— A-ntaia.
— Aha, a zis ea lamurita.
S-a uitat in jur si a scos dintr-un raft o carte cu coperti cenusii.
— E despre o fetita care vinde chibrituri pe strada, a spus bibliotecara si mi-a intins cartea.
M-am dat un pas inapoi.
— Pe asta nu stiu sa o citesc. N-am voie sa ma joc cu chibrituri, m-am scuzat.
— Bine, s-a invoit ea si a pus cartea la loc.
A scos alta. Cu coperti negre.
— Asta cu ce-i? m-am trezit eu intreband-o.
— Cu un pui de prepelita care nu asculta de mamica lui si-l impusca vanatorul.
— Nici pe asta nu stiu s-o citesc. Da’ una cu un pui care sa-l impuste el pe vanator n-aveti?
— Nu tinem desene animate, mi-a explicat bibliotecara.
A pus cartea la loc si a scos alta. Cu coperta colorata.
Imi placea. Dar ca sa nu ma pacalesc, am intrebat:
— Asta cu ce-i?
— E cu o fetita care cade in vizuina unui iepure si ajunge intr-o lume unde totul e altfel.
— Pe asta cre’ ca stiu s-o citesc...
Am intins mana dupa carte. Bibliotecara mi-a dat-o cu un zambet. I-am multumit si m-am asezat pe jos, sprijinit de rafturi. Am inceput sa citesc. Pe litere, cum stiam. Fiecare litera imi poruncea un sunet si sunetele se impleteau in cuvinte. Din spatele cuvintelor tasneau intelesuri care se impleteau in imagini mai ceva ca la desene animate.
Cand am terminat cartea, am vazut ca iesisem din biblioteca. Si din toba. Stateam pe jos in camera mea, cu cartea pe genunchi, si simteam povestea plutind peste tot in jurul meu. Toba zacea intr-un colt, ca o cutie de conserve golita si aruncata pe marginea caii ferate.
Pentru ca stricasem toba, n-am mai avut voie sa ies la joaca toata saptamana. Dar intre timp invatasem sa citesc. Mos Niculae imi adusese multe carti. Asa ca am putut iesi in multe locuri. Am ajuns chiar si pe strada lu’ fetita cu chibrituri…
7. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul dat.
Punctaj: (3 p.)
Se dau urmatoarele idei extrase din textul lui Florin Bican:
1. Baiatul demonteaza capacul tobei.
2. Baiatul este pedepsit pentru ca a stricat toba.
3. Baiatul primeste in dar o toba.
4. Domnul Dendrea vrea sa afle de ce toba suna asa de frumos.
Ordinea ideilor in textul dat este corect prezentata in seria:
A. 2, 4, 3, 1.
B. 2, 4, 1, 3.
C. 3, 4, 1, 2.
D. 3, 2, 4, 1.
8. Scrie cui ii apartine fiecare dintre replicile urmatoare:
Punctaj: (6 p)
Replica Personaj
„Io-n locu’ tau m-as uita.”
„Pai… nu stiu.”
„Nu tinem desene animate”
9. Precizeaza un avantaj si un dezavantaj ale faptului ca toba nu are bete.
Punctaj: (6 p.)
Un avantaj:
Un dezavantaj:
10. Mentioneaza un motiv pentru care baiatul se scuza in momentul in care se intalneste cu domnul Dendrea.
Punctaj:(4 p.)
11. Crezi ca cititul este o pedeapsa sau o recompensa? Motiveaza-ti raspunsul, in trei – cinci enunturi, valorificand urmatoarea secventa: „Pentru ca stricasem toba, n-am mai avut voie sa ies la joaca toata saptamana. Dar intre timp invatasem sa citesc. Mos Niculae imi adusese multe carti. Asa ca am putut iesi in multe locuri. Am ajuns chiar si pe strada lu’ fetita cu chibrituri...”.
Punctaj: (8 p.)
PARTEA a II-a
12. Mentioneaza, din articolul de dictionar, numarul care corespunde sensului pe care il are in text cuvantul subliniat: „Skateboardingul, o moda obscura din California, s-a raspandit la inceputul anilor 1970, cand poliuretanul a inlocuit rotile de fier sau ceramica folosite inca de la inventarea skate-ului”.
Punctaj: (3 p.)
OBSCUR, -A, obscuri, -e, adj. 1. Care nu este strabatut de lumina, lipsit de lumina; intunecos. 2. Fig. Nedeslusit, nelamurit, neclar, greu de priceput, neinteles. 3. Fig. Necunoscut sau putin cunoscut; de mica importanta; fara merite sau calitati deosebite, mediocru. – Din fr. obscur, lat. obscurus.
***, Dictionarul explicativ al limbii romane
Sensul cuvantului „obscur” este _______ .
13. Noteaza denumirea obiectului la care face referire pronumele personal, persoana a III-a, numarul singular, cazul acuzativ din secventa: „Am intins mana dupa carte. Bibliotecara mi-a dat-o cu un zambet. I-am multumit si m-am asezat pe jos, sprijinit de rafturi”.
Punctaj: (3 p.)
________________________________________ .
14. Scrie „X” in dreptul fiecarui enunt pentru a stabili daca acesta este scris corect sau nu.
Punctaj: (10 p.)
Enuntul Este scris corect Nu este scris corect
Baiatului i-a placut mult cartea.
El v-a merge maine la biblioteca.
Sa nu fi obraznic la scoala!
Vreau sa mai citesc umpic despre inventii.
Vizitiii conduceau caii.
15. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect.
Punctaj (3 p.)
Toate semnele de punctuatie sunt utilizate corect in enuntul:
A. — Mos Niculae de ce nu a primit, domnu’ Dendrea cadouri de la tine?
B. — Mos Niculae de ce nu a primit domnu’ Dendrea daruri de la tine!
C. — Mos Niculae, de ce nu a primit domnu’ Dendrea daruri de la tine?
D. — Mos Niculae, de ce nu a primit, domnu’ Dendrea daruri de la tine.
16. Rescrie secventa urmatoare, corectand-o.
Punctaj (4 p.)
Am ajuns chiar si pe strada lu’ fetita cu chibrituri.
17. Alcatuieste un enunt exclamativ despre roata, in care verbul „a fi” sa fie utilizat cu valoare copulativa.
Punctaj (4 p.)
18. Scrie, in 30-50 de cuvinte, un text descriptiv, in care sa prezinti portretul bibliotecarei, asa cum ti-o imaginezi.
Punctaj (20 p.)
Model subiect Matematica Evaluare Nationala clasa a VI-a 2025