Simularea probelor la Evaluarea Nationala la clasa a VIII-a, sesiunea din anul scolar 2025-2026, se desfasoara in luna martie 2026, conform urmatorului calendar:
Potrivit Ministerului, Programa pentru simularea la Limba romana este realizata in conformitate cu prevederile din Programa scolara pentru disciplina Limba si literatura romana, clasele a V-a – a VIII-a, aprobata prin OMEN nr. 3393/28.02.2017, si cu Programa de examen de la Evaluarea nationala pentru absolventii clasei a VIII-a, aprobata prin OMEN nr. 4730/2022.
Lista continuturilor la Romana pentru simularea Evaluarii Nationale 2026
Teme generale
Eu si universul meu familiar; Eu si lumea din jurul meu; Orizonturile lumii si ale cunoasterii; Reflectii asupra lumii
Lectura
− Cuvinte-cheie, idee principala, idee secundara, tema; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei.
− Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar – in proza, in versuri: timp, spatiu; instantele comunicarii narative: autor, narator, personaje; mijloace de caracterizare; naratiunea la persoana a III-a si la persoana I; actiune, momentele subiectului/etapele actiunii; narativul nonliterar: actiune, participanti, timp, spatiu; narativul in texte multimodale: text si imagine – banda desenata); textul descriptiv (literar – in proza, in versuri; nonliterar); textul dialogat (dialogul in textul literar; dialogul in textul scris si in spectacol; dialogul in textul nonliterar – interviul); textul explicativ; textul argumentativ.
− Versificatie: rima, strofa, masura versurilor;
− Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emotiilor si a sentimentelor), textul dramatic si arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicatiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzica).
− Texte care combina diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ etc.).
− Strategii de comprehensiune: inferente simple (relatii cauza-efect, problema-solutie etc.); predictii; impartasirea impresiilor de lectura; reprezentari mentale, integrarea informatiilor textului in propriul univers cognitiv si afectiv; reflectii asupra limbajului si a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a doua sau mai multe texte sub aspectul continutului si al structurii.
− Strategii de interpretare: raspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparatia, epitetul, enumeratia, repetitia, metafora, aliteratia, hiperbola, antiteza); interpretari multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite.
Redactare
− Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea, rescrierea textului pentru a-i da coerenta si claritate, pentru a nuanta ideile; corectarea greselilor; prezentarea textului: scrisul de mana, asezarea in pagina; partile textului: introducere, cuprins, incheiere; paragrafe; prezentarea textului: organizarea unui text in functie de situatia de comunicare; adecvarea la tema.
− Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei, rezumatul; transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta.
− Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ, integrarea partilor; comparatie, analogie, pro-contra, „intrebarile jurnalistului” (cine? ce? cand? unde? de ce?); integrarea partilor.
− Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emotii; caracterizarea personajului; modalitati de exprimare a preferintelor si a opiniilor; alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.;
− Etica redactarii: originalitate; stil: proprietatea termenilor, puritate si adecvare situationala, originalitate, naturalete, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticala, respectarea normelor ortografice si de punctuatie.
Elemente de constructie a comunicarii
Gramatica
• Enuntul: enunturi asertive, interogative, exclamative, imperative; enunturi eliptice; propozitia simpla; propozitia dezvoltata; propozitia afirmativa; propozitia negativa; norme de punctuatie.
• Fraza: coordonarea prin juxtapunere si prin jonctiune; conjunctii coordonatoare; subordonarea prin conjunctii subordonatoare, prin pronume si adverbe relative; norme de punctuatie (virgula, punctul-si-virgula).
• Constructii sintactice: constructii active/constructii pasive cu verbul a fi; constructii impersonale; constructii cu pronume reflexive;
• Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu si multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subinteles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizari prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb); apozitia; norme de punctuatie; complementul: complementul direct, complementul indirect, complementul prepozitional; circumstantialul de mod, circumstantialul de timp, circumstantialul de loc, circumstantialul de cauza, circumstantialul de scop; topica in propozitie; norme de punctuatie (virgula).
• Realizari propozitionale ale unor functii sintactice: atributiva, completiva directa, completiva indirecta, completiva prepozitionala.
• Verbul (flexiunea verbului in raport cu numarul, persoana, modul si timpul): moduri verbale (indicativul, imperativul, conjunctivul si conditionalul-optativ) si timpurile lor; timpuri simple si compuse; structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a iesi, a se face, a parea, a ramane, a insemna); forme verbale nepersonale; utilizari sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilitati combinatorii ale verbului.
• Prepozitia.
• Substantivul: genul, numarul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; punctuatia vocativului; corelarea cazului morfologic cu functia sintactica; posibilitati combinatorii ale substantivului; articolul; posibilitati combinatorii ale substantivului.
• Pronumele: tipuri de pronume – pronumele personal, personal de politete (flexiunea pronumelui personal in raport cu persoana, numarul, genul; flexiunea cazuala); pronumele reflexiv (diferenta dintre pronumele reflexiv si pronumele personal); posibilitati combinatorii ale pronumelui; anticiparea si reluarea prin clitice pronominale in cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv si adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ si adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corecta a pronumelor si a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ si nehotarat, a adjectivului pronominal de intarire; pronumele si adjectivul pronominal negativ si negatia in propozitie; posibilitati combinatorii ale pronumelor si ale adjectivelor pronominale.
• Adjectivul: gradele de comparatie; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilitati combinatorii ale adjectivului.
• Adverbul: tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); gradele de comparatie.
• Numeralul: tipuri de numeral (cardinal, ordinal); aspecte normative; posibilitati combinatorii ale numeralului.
• Interjectia; onomatopeele; interjectia predicativa.
Ortoepie si ortografie
Alfabetul limbii romane, ordonarea cuvintelor dupa criteriul alfabetic, dictionarul, articolul de dictionar; tipuri de sunete: vocala, consoana, semivocala; corespondenta sunet-litera; structura fonologica a cuvintelor: diftong, triftong, hiat; silaba, despartirea in silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corecta a accentului, variante accentuale admise/neadmise de norma; scrierea si pronuntia cuvintelor de origine straina, continand foneme nespecifice limbii romane.
Vocabular
Cuvantul, unitate de baza a vocabularului: forma si sens (sensul de baza si sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului in crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; campul lexical; mijloace de imbogatire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvant de baza si cuvant derivat; familia lexicala; externe: imprumuturi lexicale); imbinari libere de cuvinte, locutiuni, cuvinte compuse; confuzii paronimice, pleonasmul.
Variatie stilistica
Limba standard; norma si abatere; limba vorbita si limba scrisa (selectia lexicala, constructia frazei); istoria cuvintelor – variatii ale formei si ale sensului in timp; limbaj popular, variatie regionala a limbii, variatii de registru, jargonul, argoul; limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare); termeni stiintifici; valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerenta a textului: succesiunea ideilor, folosirea corecta a timpurilor verbale si a anaforelor.
Elemente de interculturalitate
Identitate personala – identitate nationala – diversitate culturala si lingvistica; elemente de mitologie romaneasca; carte romaneasca de invatatura: de la prima carte tiparita la cartea digitala; modele comportamentale in legende greco-romane, in textele literaturii universale; valori ale culturii populare in spatiul romanesc; valori etice in legendele popoarelor; relatii culturale constructive; noi si ceilalti; valori culturale romanesti in lume; despre limba si cultura tarilor din vecinatatea Romaniei; limba romana in Europa; comunitatea lingvistica a vorbitorilor de limba romana de pretutindeni; contacte culturale.
Evaluarea Nationala a absolventilor clasei a VIII-a (EN VIII) reprezinta modalitatea de evaluare externa sumativa a competentelor dobandite pe parcursul invatamantului gimnazial. Examenul se desfasoara, anual, intr-o singura sesiune. Atat candidatii proveniti din invatamantul de stat, cat si cei din invatamantul particular au dreptul sa sustina examenul fara taxa.
Calendarul examenului pentru elevii de clasa a VIII-a care finalizeaza ciclul gimnazial este urmatorul: