Modele de subiecte REZOLVATE pentru simularea la Romana de la clasa a VIII-a

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Portal Invatamant Exclusiv

0 comentarii

Fii primul care comenteaza

Modele de subiecte REZOLVATE pentru simularea la Romana de la clasa a VIII-a

02 Mar. 2026

Urmareste-ne pe Google News

Elevii de clasa a VIII-a care se pregatesc pentru Simularea Evaluarii Nationale la Limba romana au la dispozitie, in acest articol, modele de subiecte concepute in acord cu programa si structura oficiala a examenului. Aceste modele de subiecte la Romana urmaresc tipologia cerintelor care pot aparea la simulare si, bineinteles, la examenul propriu-zis. Exersarea pe modele de subiecte pentru Evaluarea Nationala ii ajuta pe elevi sa se familiarizeze cu formatul probei scrise, sa isi gestioneze mai bine timpul si sa reduca emotiile din ziua testarii.

Modelele de subiecte publicate pot fi folosite ca teste de antrenament la Limba romana, atat la clasa, cat si acasa, in pregatirea individuala a elevilor de clasa a VIII-a. Subiectele sunt si in varianta .PDF la finalul articolului!

Profesorii le pot integra in activitati de recapitulare, iar parintii le pot folosi pentru a urmari progresul copiilor inainte de simulare. Lucrate constant, modele de subiecte pentru Simularea la clasa a VIII-a ii ajuta pe elevi la consolidarea materiei de examen, astfel incat sa obtina rezultate bune la Evaluarea Nationala 2026.

Modelele de subiecte publicate in articol sunt extrase din lucrarea Evaluarea Nationala la Limba si literatura romana clasa a VIII-a - EDITIE REVIZUITA - autori: Florina Streinu si Irina Draganescu.

Modele de subiecte la simulare Romana - clasa a VIII-a 2026

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI (2 culegeri)

Vezi AICI detalii

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul prescolar - EDUCATORI (2 culegeri)

Vezi AICI detalii

Pregatire pentru Evaluarea Nationala clasa a II-a - proba scrisa

Vezi AICI detalii

Primul subiect/test de antrenament propus:

SUBIECTUL I

Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea raspunde la cerintele formulate.

Textul 1

Am azvarlit din mers cartela de inchidere a camerei. Receptionerul a prins‐o agil.

— Sper ca ati dormit bine, mi‐a spus fara nicio intentie.

L‐am fulgerat cu privirea. Dupa repriza matinala de inot, o durere surda inca mai ratacea prin oasele mele, ca un ecou al noptii petrecute in patul mai dur decat piatra. Pe langa ea, o noapte pe pamantul gol ar fi fost culmea confortului. Din pacate, o asemenea extravaganta era interzisa pe Ahra, ca si innoptarea la bordul navelor in tranzit.

— Pentru diseara te rog sa‐mi prepari o lespede sanatoasa, am trantit inainte de a iesi.

Fusesem sfatuit sa evit planeta celor doi sori, asa cum faceau de regula ratacitorii solitari, dar tocmai aceasta ma decisese. Nu speram sa inchei, in cursul unei singure vieti, ocolul coloniilor terestre de la frontierele galaxiei, dar o vizita in plus nu era de lepadat.

Despre Ahra circulau tot soiul de basme, dar nimeni nu ma avertizase concret si practic sa‐mi aduc un sac de dormit. Din fericire aveam pe nava un culcus exemplar, astfel ca raul nu avea sa dureze.

Nimic nu sterge mai bine penibila impresie a unei nopti dormite pe Ahra decat o zi petrecuta pe aceeasi planeta. Sunt singuratic atat prin formatie si gusturi, cat si prin obisnuinta, ca orice ratacitor, dar totul pe Ahra parea ca nu are alta menire decat sa mangaie, sa vindece, sa consoleze. Dupa cateva minute de plimbare sub cerul usorviolaceu, de o nuanta dulce, sub lumina blanda a soarelui diurn, am inceput sa respir mai liber si m‐am destins […]

Deodata, in fata mea s‐a oprit o copila, o adolescenta, poate o tanara. Experienta de ratacitor ma invatase ca in lumile noi nimic nu‐i mai greu de intuit ca varsta. Se oprise si ma privea drept in ochi.

Avea gatul de lebada, iar parul roscat.

— Iti place? Mi‐a spus in loc de orice introducere.

— De unde stii? Am intrebat‐o in acelasi stil familiar.

— Esti un ratacitor, nu‐i asa? Un explorator perpetuu. Izolat, serios si putin suficient, nu‐i asa?

Ce sa‐i fi raspuns? Ca un exuberant nu poate fi ratacitor solitar, ca un tanar sociabil n‐ar fi in stare sa navigeze decenii spre a transmite din an in an Pamantului parasit pe veci cateva date despre un colt de galaxie? Ca tocmai pentru o astfel de cariera am fost modelat?

A reluat singura:

— Nu‐i nevoie de niciun raspuns. Imi ajunge surasul, tot ce are un solitar mai de pret.

Am continuat impreuna promenada matinala. Fata nu voia sa‐si dezvaluie numele.

— Ce rost ar avea? Maine pleci si numele meu va pieri o data cu tine. Numeste‐ma cum vrei.

Numele meu o sa‐ti apartina. Nu vei avea decat sa‐l uiti.

A fost o zi de basm. Riluri – asa i‐am spus, fara sa stiu de ce – m‐a condus pe bulevardele cu fantani arteziene, m‐a insotit in parcurile savant intocmite, dezvaluindu‐mi sensurile ascunse in linii si forme. Am luat apoi un pranz delicat si am vazut un spectacol cat se poate de placut intr‐o sala intima si primitoare.
Intors la hotel, i‐am facut un semn prietenesc receptionerului cu care fusesem atat de uracios in acea dimineata. Nu mi‐am revenit decat cand m‐am asezat pe marginea patului. Euforia s‐a scurs de pe mine ca stropii unui dus. […] Nu fara satisfactie, m‐am pregatit pentru somn, rumegand in minte impresiile de peste zi.

M‐am trezit peste scurta vreme prada unei nelinisti inexplicabile. Cum, cu toate masurile ajutatoare, patul nu devenise cu adevarat confortabil, am facut cativa pasi prin camera. In aer domnea un vuiet surd, apasator. Ce se intampla? […] Am iesit in strada, amestecandu‐ma printre nenumaratii trecatori. Ce se petrecuse? Fusese ocupat orasul in vreme ce dormeam? Cei pe care ii intalneam pe strazi erau total diferiti de cei dinainte cu cateva ore. Figuri disarmonice, ochi exoftalmici, par valvoi, expresii exaltate. Rataceau pe strazi ca drogati. […] M‐am intors brusc si am vazut. In spatele meu, deasupra orasului, se ridicase globul de un purpuriu intunecat al soarelui‐geaman. Era o stea rara, daca nu stinsa, emanand o caldura sensibila si cine stie ce radiatii nocive.

(Horia Arama, Planeta celor doi sori)

Textul 2

Tanara pe care NASA o antreneaza sa locuiasca pe Marte: „Nu ma sperie nimic legat de spatiu“.
Este, oficial, cel mai tanar astronaut din lume si, probabil, prima fiinta umana care va ajunge pe Planeta Marte, in 2033. Alyssa Carson a invatat sa piloteze o nava spatiala inainte sa stie cum sa conduca o masina si, la doar 17 ani, a absolvit deja cursurile Academiei care pregateste cosmonauti profesionisti.

Alyssa Carson are 17 ani si este cel mai tanar astronaut in pregatire din intreaga lume. Cand avea doar trei ani, fetita de atunci a luat o decizie care i‐a marcat viata: si‐a dorit sa fie primul om care ajunge pe planeta Marte.[...]

„Prima data cand am intalnit pe cineva de la NASA a fost intr‐o vizita, la un centru al lor, voiam sa vad rachetele pe care le au. Asa ca am mers la US Space … Center din Alabama, in SUA, si am aflat ca acolo e o tabara de pregatire pentru misiuni in spatiu, asa ca, pana la urma, am mers in acea tabara, iar pana acum am fost acolo de 19 ori. (…) A fost un lucru grozav pentru mine, fiindca aveam 7 ani si incepeam sa invat din ce in ce mai multe. A fost minunat si faptul ca am putut invata mai multe despre istoria spatiului, despre rachete, motoare, despre toate lucrurile despre care imi doream sa stiu si care nu erau acolo unde locuiam eu“, afirma Alyssa Carston. De atunci, Alyssa a doborat record dupa record: este prima adolescenta din lume care a mers in toate taberele de pregatire ale NASA, de pe tot Globul, a asistat la trei lansari de racheta si este cea mai tanara persoana care a absolvit vreodata Advanced Possum Academy, institutia care pregateste, oficial, astronautii profesionisti. Toate, sub numele de cod „Blueberry“.

„La ora actuala, planurile sunt acelea de a incepe sa trimitem oameni pe Marte cam in 15 ani. Unele proiecte sunt doar dus – ca MarsOne sau The Netherlands – , iar altele iau in calcul o calatorie de intoarcere. Folosind tehnologiile actuale, stim ca va dura 6 luni sa ajungem acolo, apoi astronautii vor locui pe planeta timp de un an si ceva, iar drumul de intoarcere va dura 9 luni. Asa ca asta va fi cea mai lunga perioada de timp in care oamenii vor sta in spatiu sau intr‐o misiune“, a explicat Alyssa la conferinta TEDx Bucharest.

„Am aflat despre program de la o colega din tabara, pentru ca vorbeam tot timpul despre cat de mult imi doresc sa fiu astronaut si oamenii, in sfarsit, m‐au auzit. (…) Asa ca am vorbit cu ei, am incercat sa le dam toate motivele pentru care as merita sa fiu acolo – am certificatul de avansati pentru scuba diving, le‐am dat o lista cu toate lucrurile pe care le‐am facut, iar de acolo si‐au asumat cumva acest risc si mi‐a zis „te lasam sa faci cursurile saptamana asta, vedem cum te descurci, apoi te lasam sa faci si restul, daca lucrurile merg bine“.

La sfarsitul acelei saptamani am luat cea mai mare nota la examenul final, asa ca mi‐au zis „OK, poti sa ramai“. Iar de atunci am continuat sa fac misiuni de cercetare, am muncit alaturi de ei si i‐am ajutat sa continue sa cerceteze atmosfera, am ajutat compania care realizeaza costumele astronautilor si asa am adunat niste experiente personale uimitoare“, spune Alyssa Carson.

„Este un pas mic pentru om, un pas urias pentru omenire“. Acestea au fost primele cuvinte ale astronautului Neil Armstrong, atunci cand a ajuns pe Luna. Alyssa nu stie deocamdata ce va spune cand va face primii pasi pe Marte, in 2033, dar spune ca mai are timp sa se gandeasca la asta.

https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/tanara‐pe‐care‐nasa‐o‐antreneaza‐sa‐locuiasca‐pe‐marte‐nu‐ma‐sperie‐nimic‐legat‐de‐spatiu‐1045374

1. Transcrie din fiecare text cate un reper spatial la care se face referire:

2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2.

Alyssa Carson este prima adolescenta din lume care:

a. a obtinut un certificat pentru scuba diving

b. care a mers in toate taberele de pregatire ale NASA

c. care va locui pe Marte timp de un an

d. a ajuns pe Luna

3. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2.

Alyssa Carson si‐a dorit sa plece pe Marte cand avea varsta:

a. de 17 ani

b. de 15 ani

c. de trei ani

d. de 19 ani

4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 1.

In fragmentul extras din Planeta celor doi sori, de Horia Arama, se evidentiaza:

a. pregatirea unei tinere pentru plecarea pe planeta Marte

b. un tanar nemultumit de conditiile de la hotel

c. o experienta neplacuta pe o planeta noua

d. experienta unui ratacitor galactic pe o planeta noua

5. Noteaza X in dreptul fiecarui enunt pentru a stabili daca este adevarat sau fals, pe baza informatiilor din cele doua texte.

Textul 1

In text, naratorul este personaj.
Personajul principal din text este multumit de confortul de pe Ahra.
Tanara ahriana marturiseste ca o cheama Riluri.

Textul 2

Alyssa Carson marturiseste ca plecarea pe Marte „Este un pas mic pentru om, un pas urias pentru omenire“.
Alyssa Carson este cea mai tanara persoana care a absolvit Advanced Possum Academy.
Misiunea pe Marte va fi cea mai lunga perioada de timp in care oamenii vor sta in spatiu intr‐o misiune.

6. Mentioneaza, in cate un enunt, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos:

a) — Iti place? Mi-a spus in loc de orice introducere.

— De unde stii? Am intrebat-o in acelasi stil familiar.

b) Iar de atunci am continuat sa fac misiuni de cercetare, am muncit alaturi de ei si i-am ajutat sa continue sa cerceteze atmosfera, am ajutat compania care realizeaza costumele astronautilor si asa am adunat niste experiente personale uimitoare.

7. Prezinta, in minimum 30 de cuvinte, o legatura care se poate stabili, la nivelul continutului, intre cele doua texte propuse.

8. Crezi ca pentru reusita unui proiect este importanta pregatirea temeinica a acestuia? Motiveaza‐ti raspunsul intr‐un text de 50‐100 de cuvinte, valorificand textul 2

9. Asociaza fragmentul din ,,Planeta celor doi sori”, de Horia Arama, cu un alt text literar studiat la clasa sau citit ca lectura suplimentara, prezentand, in 50‐100 de cuvinte, o valoare culturala/morala comuna, prin referire la cate o secventa relevanta din fiecare text.

1. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect.

Numarul literelor si al sunetelor din cuvintele „galaxie“ si „atunci“ este corect indicat in varianta:

a. 7 litere, 8 sunete; 6 litere, 5 sunete

b. 7 litere, 7 sunete; 6 litere, 5 sunete

c. 7 litere, 8 sunete; 6 litere, 6 sunete

d. 8 litere, 8 sunete; 6 litere, 5 sunete

2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect.

Fac parte din aceeasi familie lexicala toate cuvintele din seria:

a. cosmic, galaxie, spatiu

b. piatra, pamant, stanca

c. Ahra, ahrian, explorator

d. astronaut, astronomic, astronava

3. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect.

Ca un exuberant nu poate fi ratacitor solitar, ca un tanar sociabil n-ar fi in stare sa navigeze decenii spre a transmite din an in an Pamantului parasit pe veci cateva date despre un colt de galaxie? Ca tocmai pentru o astfel de cariera am fost modelat?

Cuvinte formate prin conversiune din secventa de mai sus apar in varianta:

a. un exuberant, cateva

b. solitar, sociabil

c. parasit, Pamantului

d. cariera, in stare

4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect.

Gradele de comparatie ale adjectivelor din secventele urmatoare: in patul mai dur decat piatra, asta va fi cea mai lunga perioada de timp, am luat cea mai mare nota sunt corect indicate in varianta:

a. pozitiv, superlativ absolut, superlativ relativ de superioritate

b. comparativ de superioritate, superlativ relativ de superioritate, superlativ relativ de superioritate

c. comparativ de superioritate, superlativ absolut de superioritate, superlativ absolut de superioritate

d. pozitiv, superlativ absolut de superioritate, superlativ relativ de superioritate

5. Precizeaza valoarea morfologica si functia sintactica pentru fiecare cuvant subliniat din enuntul:

Acestea au fost primele cuvinte ale astronautului Neil Armstrong.

Cuvantul subliniat:
Valoarea morfologica a cuvantului subliniat:
Functia sintactica a cuvantului subliniat :

6. Transforma urmatoarea constructie pasiva in constructie activa.

Fusesem sfatuit sa evit planeta celor doi sori.

7. Scrie un enunt despre calatoriile in spatiu sub forma unei fraze alcatuite dintr‐o propozitie principala si o completiva prepozitionala.

8. Rescrie enuntul urmator, corectand greselile de ortografie:

Omul v-a calatorii pe alte planete, deoarece pamantul, numai ofera surprize exploratorilor care i-si andreapta atentia spre spatiul cosmic.

SUBIECTUL al II-lea

Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa argumentezi ca textul ,,Planeta celor doi sori” de Horia Arma, este epic.

In redactarea textului:

– vei prezenta cel putin doua trasaturi ale textului epic;

– vei ilustra trasaturile pe baza textului;

– vei preciza o tema a textului;

– vei prezenta personajele.

Punctajul pentru compunere se acorda astfel.

*continutul compunerii – 12 puncte;

*redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corecta a paragrafelor – 1 punct; coerenta textului – 1 punct; proprietatea temenilor folositi – 1 punct; corectitudine gramaticala – 1 punct; claritatea exprimarii ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct, respectarea normelor de punctuatie – 1 puncte, lizibilitate – 1 punct)

Nota! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul incare compunerea are minimum 150 de cuvinte si dezvolta subiectul propus.

...Mai multe modele de Subiecte Rezolvate la Romana - clasa a VIII-a >>

DESCARCA testul la Romana in varianta .PDF (1)

Al doilea subiect/ test de antrenament propus:

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea raspunde la cerintele formulate.

Textul 1

Ma apropiam cu gandul, sfiicios, tremurand, d‐acea vestita scoala, ca de un urs impaiat, gata sa fug. Mi‐era frica si mi‐era draga. Si mi‐era draga fara sa banuiesc nici cum e, nici unde e. Doua lucruri aflasem: ca e „domneasca“, iar nu cum era a noastra in curtea bisericii, si ca dascalul este „profesor“, trebuind sa‐i zici „Domnul“, iar nu cum ii ziceam noi, la al nostru „Nea Nicuta“. […]

Mai erau cinci zile pana la Scoala domneasca. Toate lighioanele din curte aflasera ca va sa ma duc la o scoala mare. Cainele, pisica si cei patru cai ai tatii stiau pe de rost cum trebuie sa fie in ochii Domnului: niciunul nu s‐ar fi dus fara botini in picioare, caci desculti nu i‐ar fi primit decat Nea Nicuta, c‐un sfant pe luna.

Noaptea visam scoala: un palat mare, mare si frumos, ca in basme, cu porti de fer, cu geamlacuri, cu usi de clestari, cu ziduri vapsite ca niste icoane, si mai impodobite decat steaua lui Nea Nicuta, incondeiata de Burghelea, zugrav vestit, caruia ii frecam vapselele intre pietre numai ca sa ma uit la el zile intregi cum din nimic scotea sfinti, ingeri, draci, cai si balauri.

Veni si ziua de Scoala domneasca. Abia se luminase. Ma destepta frate‐meu, care invata la o scoala si mai nalta, si citea pe carti cu oameni cu pantalonii scurti si umflati, cu palarii mari, cu funde la ciorapi, cu sabiile mai mult scoase decat in teaca. Mi‐aduc bine aminte ca unul sarea de la al cincilea cat, si c‐o mana isi tinea palaria. Grozav ii era de palarie! De la Nea Nicuta apucasem sa citesc pe silabisite. Frate‐meu ma invatase sa citesc ca pe apa in cartea de citire. La „cand cu ciuma lui Caragea, se raspandeau orasenii prin sate si satenii prin pustii“, nu m‐ar fi oprit nimeni din turuiala. O ziceam dintr‐o rasuflare. Ba uneori uitam sa intorc foile si tot nu faceam gresala. Frate‐meu ma mai invatase cele patru socoteli si fractiile. Ce stiam mai bine era tabla lui Pitagora. Ma invatase si istoria cu sase domni vestiti: Radu Negru, de care as fi jurat ca fusese roman neam de arap; Mircea cel Batran, in capul meu, se incurca in barba; Alexandru cel Bun, ala voda, vezi; Stefan cel Mare de care radeam sa ma prapadesc, gandindu‐ma ca fusese asa de pitic ca aprodul Purice se pusese piua ca el, Stefan cel Mare, sa incalece calul; Mihai Viteazul ma facea sa tai cu nuiaua varfurile de stir de urzici cand il spuneam pe dinafara; si, in sfarsit, Constantin Brancoveanu ma facea sa plang de cate ori il taiau turcii pe el si pe coconii lui.
Si spunea c‐o sa ma scrie d‐a dreptul in clasa a treia.

Ma destepta.

Tresarii. Imi tacaia inima.

Si‐mi zise:

— Sa nu‐ti fie frica. Sa spui tare si deslusit.

— Tare... da..

Si nu vedeam inaintea ochilor de frica.

— Si deslusit.

— Si deslusit...

— Sa nu tremuri.

— Sa nu tremur...

Si mie‐mi clantaneau dintii in gura.

Ma imbracai; ma spalai cu apa rece; ma incaltai cu niste pantofi noi; mama ma pieptana si ma saruta pe frunte, asa ca o pricepui... „Sa nu‐ti fie frica, sa nu ma dai de rusine“...

Stiam eu in cate feluri saruta mama: altfel de eram bolnav, altfel cand o ascultam, altfel cand invatam lectia, altfel de plangeam si voia sa ma impace, si cu totul altfel ma saruta cand ma trimise la Scoala domneasca.

Pe drum, bonca‐bonca, ma impiedicam de toate pietrele. Inima imi zvacnea cum imi zvacnea cand altii se incercau sa‐mi ia zmeul de coada. Si tocmai departe, dincolo de S‐tu Stefan, frate‐meu se opri si‐mi zise:

— Aici e scoala.

Scoala!...

Mi se opri rasuflarea. Facui ochii mari. Nu‐mi venea sa crez. Aceea sa fie Scoala domneasca? Niste case lungi, pitice si darapanate. Dar n‐avea porti inalte de fer, caci n‐avea de loc. In fata scolii, o veche pivnita, plina cu gunoi; in jurul ei, o curte mare cu balarii.

Asa case vazusem si eu.

Frate‐meu ma lasa in curte. O sumedenie de copii tipau, se zbenguiau, sareau intr‐un picior la sotron, se jucau cu samburi de roscova si cu nasturi.

Poi asa scolari mai vazusem si eu!...

(B.St. Delavrancea, Domnul Vucea)

Textul 2

O multime de studii au evidentiat demult numeroasele efecte pozitive ale timpului petrecut in natura, inclusiv in randul copiilor si al tinerilor. Contextul pandemic doar a produs o constientizare pe scara larga a rolului important pe care il are natura in viata oamenilor.

In diferite tari, autoritatile au inceput sa analizeze si sa reflecteze asupra modurilor in care pot utiliza natura si spatiile exte rioare pentru a se adapta cat mai bine vre murilor contemporane. Aceasta reconfigurare priveste nu doar orasele, spatiile de locuit sau de convietuit, ci si educatia. Mai mult ca oricand, la orizont se pre figureaza necesitatea regan dirii educatiei si propulsarea unor modele pedagogice care au fost deja testate la o scara mai mica, dar care s‐ar putea dovedi relevante la nivel sistemic. Se vorbeste din ce in ce mai mult despre forest schools (scoli in padure), micro-schools (micro‐scoli) sau homeschool co-ops (cooperative de homeschooling). Se discuta si despre naturalizarea curtilor de scolii care ar putea ajuta la extinderea activitatilor in acest cadru, intrucat beneficiile educatiei in aer liber au devenit mult mai vizibile in context post‐pandemic.

Studiile in domeniu sugereaza faptul ca organizarea unor activitati in aer liber prezinta un risc mai mic decat cele tinute inauntru, iar copiii ar putea beneficia de mai mult spatiu de miscare si experiente creative de invatare. In Scotia, de pilda, autoritatile au inceput sa lucreze intens in aceasta directie, facand declaratii care sugereaza ca invatarea in aer liber ar putea fi unul dintre cele mai bune moduri de a aduce copiii inapoi in scoli, deoarece permite distantarea fizica.
Iata declaratia Ministrului Tineretului din Scotia, Maree Todd: Exista un numar ascendent de centre educationale care abordeaza total sau partial educatia in aer liber in tara noastra. Acest model ar putea avea multe beneficii in ceea ce priveste mentinerea distantei fizice si in a minimaliza riscul transmiterii de boli. Putem vedea acest model ca parte din tranzitia dinspre lockdown spre redeschiderea gradinitelor si scolilor. In timp ce unele institutii sunt deja familiarizate cu invatarea in aer liber, alte centre au luat in considerare acest model si se gandesc cum ar putea sa isi adapteze practicile astfel incat sa petreaca mai mult timp afara.

Insa avantajul Scotiei este faptul ca are deja o traditie solida in acest sens. Scotia este o tara cunoscuta pentru politicile educationale ino vatoare si profund centrate pe nevoile copi lului. Au chiar o strategie nationala despre cum sa incurajeze joaca si well being‐ul in randul copiilor. In plus, guvernul scotian s‐a angajat sa dubleze fondurile alocate educatiei timpurii, in cursul anului 2020.

Cea mai recenta stire vine din Edinburgh, unde autoritatile locale au pus la dispozitie, prin decrete oficiale, parcuri, paduri si situri naturale in care scolile isi pot desfasura activitatile. Nu este totul inca foarte clar operationalizat, iar decizia a generat si dezbateri contradictorii in randurile parintilor si al profesorilor, insa probabil orice decizie inovatoare va crea pentru inceput controverse inainte ca lucrurile sa se aseze si sa inceapa sa se structureze.

Este scoala in aer liber scoala viitorului? de Miruna Tirca

https://www.scoala9.ro/este‐scoala‐in‐aer‐liber‐scoala‐viitorului‐/617/

1. Noteaza, din textul 1, doua cuvinte cu forma neliterara.

2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2.

Noul context pandemic a produs o constientizare a rolului pe care il are:

a. amenajarea spatiilor verzi pentru activitatea scolara

b. natura in viata oamenilor

c. activitatea in aer liber

d. socializarea in randul copiilor

3. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2.

Modelul pedagogic care promoveaza invatarea in aer liber este:

a. forest schools

b. homeschool co-ops

c. micro-schools

d. well being‐ul

4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 1.

Apare o comparatie in varianta:

a. Ma apropiam ... d-acea vestita scoala, ca de un urs impaiat.

b. Cainele, pisica si cei patru cai

c. o veche pivnita

d. zvacnea cum imi zvacnea

5. Noteaza X in dreptul fiecarui enunt pentru a stabili daca este adevarat sau fals, pe baza informatiilor din cele doua texte:

Textul 1

Copilul din text este foarte entuziasmat ca va merge la Scoala domneasca.
Asteptarile copilului din text legate de scoala sunt conforme cu realitatea.
Sarutul mamei este altfel cand fiul sau pleaca la Scoala domneasca.

Textul 2

Beneficiile educatiei in aer liber au devenit mult mai vizibile in context post‐pandemic.
Primul‐ministru al Scotiei, Maree Todd, vorbeste despre beneficiile activitatilor scolare in aer liber.
La Glasgow, autoritatile locale au pus la dispozitie, prin decrete oficiale, parcuri, paduri si situri naturale in care scolile isi pot desfasura activitatile.

6. Formuleaza doua idei principale din textul 1.

7. Prezinta, in minimum 30 de cuvinte, o tema comuna celor doua texte, valorificand cate un element de continut.

8. Crezi ca spatiul in care se desfasoara orele de curs influenteaza calitatea lectiilor? Motiveaza‐ti raspunsul, in 50‐100 de cuvinte, valorificand unul dintre cele doua texte‐suport

9. Asociaza fragmentul din Domnul Vucea, de B.St. Delavrancea, cu un alt text literar studiat sau citit ca lectura suplimentara, prezentand, in 50‐100 de cuvinte, tema comuna, prin referire la cate o secventa relevanta din fiecare text.

...Mai multe modele de Subiecte Rezolvate la Romana - clasa a VIII-a >>

1. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect.

Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria:

a. pro‐fe‐sor, pand‐emic

b. domn‐easca, sfi‐i‐ci‐os

c. frac‐ti‐i‐le, a‐u‐to‐ri‐ta‐ti‐le

d. ex‐is‐ta, as‐cen‐dent

2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect.

Mijloacele de imbogatire a vocabularului prin care s‐au format cuvintele vestita (scoala), altfel, educationale sunt, in ordine:

a. schimbarea valorii gramaticale, compunere, derivare

b. derivare, compunere, compunere

c. compunere, schimbarea valorii gramaticale, schimbarea valorii gramaticale

d. compunere, derivare, schimbarea valorii gramaticale

3. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect.

Paronimul din seria scara / scala / escala este gresit folosit in varianta:

a. Am coborat pe scara veche, care scartaia la fiecare pas.

b. Avionul a facut scala in Franta.

c. Scala aparatului de radio nu mai functioneaza.

d. Daca va face escala, nu voi ajunge la timp.

4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect.

Cazul substantivelor subliniate in enuntul de mai jos este corect indicat in varianta:

In diferite tari, autoritatile au inceput sa analizeze si sa reflecteze asupra modurilor in care pot utiliza natura si spatiile exterioare pentru a se adapta cat mai bine vremurilor contemporane.

a. N., D., G.

b. Ac., G., D.

c. N., D., Ac.

d. Ac., G., N.

5. Selecteaza din fragmentul urmator trei verbe la moduri diferite, pe care le vei preciza.

In Scotia, de pilda, autoritatile au inceput sa lucreze intens in aceasta directie, facand declaratii care sugereaza ca invatarea in aer liber ar putea fi unul dintre cele mai bune moduri de a aduce copiii inapoi in scoli, deoarece permite distantarea fizica.

Verbul selectat:
Modul verbului selectat:

6. Identifica constructia reflexiva din enuntul urmator si alcatuieste un enunt in care sa devina constructie pasiva.

Toate lighioanele din curte aflasera ca va sa ma duc la o scoala mare.

7. Scrie o fraza alcatuita din trei propozitii, in care substantivul ,,scoala” sa fie element regent pentru doua subordonate aflate in raport de coordonare. Precizeaza felul subordonatelor.

8. Rescrie enunturile urmatoare, corectand greselile de ortografie:

Finca nu-l cunosti nu zi nimic despre el. Stim cu toti ca este capabil de a creea o lucrare esceptionala.

SUBIECTUL al II-lea

Scrie un text de minium 150 de cuvinte, in care sa prezinti mesajul fragmentului extras din textul ,,Domnul Vucea” de B.St. Delavrancea.

In redactarea textului:

– vei preciza mesajul textului, prin referire la tema literara;

– vei sustine mesajul prin valorificarea textului‐suport;

– vei numi cel putin doua emotii ale personajului‐narator;

– vei prezenta cel putin doua particularitati ale Scolii domnesti.

Punctajul pentru compunere se acorda astfel:

continutul compunerii – 12 puncte;redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corecta a paragrafelor – 1 punct; coerenta textului – 1 punct; proprietatea temenilor folositi – 1 punct; corectitudine gramaticala – 1 punct; claritatea exprimarii ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct, respectarea normelor de punctuatie – 1 puncte, lizibilitate – 1 punct)

Nota! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul incare compunerea are minimum 150 de cuvinte si dezvolta subiectul propus.

DESCARCA testul la Romana in varianta .PDF (2)

Rezolvarea primului model de subiect/test de antrenament propus

Click AICI pentru rezolvarile complete<<

Calendar Simulare Evaluare Nationala 2026

Simularea probelor la Evaluarea Nationala la clasa a VIII-a, sesiunea din anul scolar 2025-2026, se desfasoara in luna martie 2026, conform urmatorului calendar:

16 martie 2026 Limba si literatura romana - proba scrisa
17 martie 2026 Matematica – proba scrisa
18 martie 2026 Limba si literatura materna – proba scrisa
30 martie 2026 Comunicarea rezultatelor.

Calendar Evaluare Nationala 2026

Calendarul examenului pentru elevii de clasa a VIII-a care finalizeaza ciclul gimnazial este urmatorul:

8 - 12 iunie 2026 Inscrierea la Evaluarea Nationala
12 iunie 2026 Incheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
22 iunie 2026 Limba si literatura romana - proba scrisa
24 iunie 2026 Matematica - proba scrisa
26 iunie 2026 Limba si literatura materna - proba scrisa
1 iulie 2026 Afisarea rezultatelor initiale (pana la ora 12,00), vizualizarea lucrarilor scrise si depunerea contestatiilor (in intervalul orar 14,00-18,00)
2 - 3 iulie 2026 Vizualizarea lucrarilor scrise si depunerea contestatiilor
4 iulie - 7 iulie 2026 Solutionarea contestatiilor
8 iulie 2026 Afisarea rezultatelor finale dupa solutionarea contestatiilor

NOTA:

La solicitarea comisiilor judetene/comisiei municipiului Bucuresti de organizare a evaluarii nationale pentru absolventii clasei a VIII-a sau din proprie initiativa, Comisia Nationala de Organizare a Evaluarii Nationale poate aproba, in situatii exceptionale, prelungirea/reducerea perioadelor de evaluare/reevaluare a lucrarilor scrise ori de afisare a rezultatelor.

Titularizare - Sfaturi pentru Nota 10

Teste rezolvate de PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA

NOU! Teste rezolvate de psihopedagogie speciala
pentru examenul de titularizare

Conforma cerintelor programei in vigoare

...Vezi AICI noile Teste rezolvate <<

Portal Invatamant

Redactia Portal Invatamant este formata dintr-o echipa de profesionisti in domeniul educational, colectiv care va ofera zilnic noutati din invatamant, modele de subiecte pentru examene si sfaturi pentru scoala.