PROIECT LEGEA INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR
Propunerile de imbunatatire pot fi transmise pe adresa de e-mail consultare.legieducatie@edu.gov.ro, in intervalul 13 iulie - 24 august 2022.
ELEMENTE DE REFORMA
A. Organizarea sistemului de invatamant
I. Potrivit proiectului prezentei legi, sistemul de invatamant preuniversitar are la baza urmatoarele
valori:
a) Starea de bine – crearea unui mediu favorabil invatarii si a unui climat predictibil, de incredere care sa asigure confortul fizic si psihic, cresterea stimei de sine si dezvoltarea personala pentru beneficiarii primari ai educatiei;
b) Echitatea – respectarea dreptului fiecarui beneficiar de a avea sanse egale de acces, participare si de atingere a potentialului sau optim;
c) Excelenta – atingerea celui mai inalt nivel de educatie si formare profesionala care vizeaza domeniile de competente ale elevului, competenta profesionala a cadrului didactic/personalului de conducere din invatamant care determina imbunatatirea permanenta a strategiilor didactice in activitatea profesionala;
d) Integritatea – asigurarea de repere valorice si promovarea eticii in educatie;
e) Profesionalismul – mentinerea de standarde ridicate in furnizarea de servicii educationale pentru beneficiarii primari ai sistemului de invatamant;
f) Respectul – adoptarea unor atitudini/comportamente de relationare adecvate, pozitive, dezirabile, de apreciere/consideratie in diferite contexte, fata de alte persoane, institutii, mediu si societate, ca parte a formarii;
g) Flexibilitatea – adaptarea la noi contexte si directii care asigura un parcurs dinamic de invatare in vederea dobandirii si dezvoltarii de competente;
h) Transparenta – asigurarea unui sistem educational deschis prin promovarea unei comunicari asertive si oneste in procesul de educatie si prin utilizarea unor mecanisme eficiente in procesul de invatare-evaluare.
i) Colaborarea – dezvoltarea parteneriatelor educationale cu mediul universitar, comunitatea, familia, mediul de afaceri in vederea parcurgerii traseului educational de catre beneficiarul direct;
j) Diversitatea - acceptarea si promovarea unui sentiment puternic de identitate individuala bazata pe caracteristici personale, puncte forte, abilitati, interese si perspective diferite;
k) Incluziunea – imbunatatirea permanenta a serviciilor oferite tuturor membrilor comunitatii, indiferent de particularitatile individuale, care sa asigure participarea, dezvoltarea comportamentelor adaptative, dezvoltarea abilitatilor cognitive, construirea unor relatii afective pozitive, asigurarea starii de bine, cu accent pe nevoile individuale ale beneficiarului.
Principiile care guverneaza invatamantul preuniversitar sunt reglementate astfel:
a) principiul nediscriminarii - in baza caruia accesul la educatie de calitate se realizeaza fara discriminare;
b) principiul calitatii - in baza caruia activitatile de invatamant se raporteaza la standarde de referinta si la bune practici nationale si internationale;
c) principiul relevantei - in baza caruia educatia raspunde nevoilor de dezvoltare personala si socialeconomica;
d) principiul eficientei - in baza caruia se urmareste obtinerea de rezultate educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente;
e) principiul descentralizarii decizionale - in baza caruia deciziile principale se iau de catre cei implicati direct in procesul educational;
f) principiul raspunderii publice - in baza caruia unitatile de invatamant raspund public de performantele lor;
g) principiul garantarii identitatii culturale a tuturor cetatenilor romani si dialogului intercultural;
h) principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii nationale si a valorilor culturale ale poporului roman;
i) principiul recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase;
j) principiul asigurarii egalitatii de sanse - eliminarea diferentelor privind accesul si tratamentul pentru toti beneficiarii primari ai educatiei, fara niciun fel de discriminare/asigurarea unui traseu echitabil pentru toti beneficiarii primari ai sistemului de educatie;
k) principiul transparentei - concretizat in asigurarea vizibilitatii totale a deciziei si a rezultatelor, prin comunicarea periodica si adecvata a acestora;
l) principiul libertatii de gandire si al independentei fata de ideologii, dogme religioase si doctrine politice; m) principiul incluziunii sociale – acceptarea cu drepturi depline in comunitate, asigurarea participarii active a persoanelor dezavantajate la procesul de educatie in ansamblul sau,
n) principiul centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia - vizeaza racordarea disciplinelor si ariilor curriculare la dezvoltarea cunoasterii actuale, corelat cu varstele scolare si cu psihologia varstelor, conducand la stabilirea disciplinelor de studiu pentru fiecare nivel de educatie in functie de recomandarile rezultate din determinarea interesului si aptitudinilor elevilor in raport cu competentele cheie vizate;
o) principiul participarii si responsabilitatii parintilor/ reprezentantilor legali - orienteaza actiunile parintilor/reprezentantilor legali in raport cu activitatile scolii pentru a contribui la un parcurs educational de succes al elevilor intr-o maniera responsabila si complementara, stabilind limitele de interventie a parintilor in activitatile scolii ;
p) principiul promovarii educatiei pentru viata prin dezvoltarea competentelor specifice educatiei pentru sanatate, educatiei pentru mediu, educatiei financiare si educatiei juridice, precum si pentru practicarea educatiei fizice si activitatilor sportive;
q) principiul organizarii invatamantului confesional potrivit cerintelor specifice fiecarui cult recunoscut;
r) principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare - prin comunicare transparenta, pentru a asigura o incredere ridicata a beneficiarilor actului de predare, invatare si colaborarea si construirea unui parteneriat cu familia in domeniul invatarii elevului, in domeniul dezvoltarii lui fizice, intelectuale si morale, ca principal instrument al realizarii unui sistem de educatie deschis;
s) principiul respectarii dreptului elevului la opinie, ca beneficiar direct al sistemului de invatamant.
II. In ceea ce priveste educatia timpurie, prezentul proiect de lege transpune viziunea Raportului Romania Educata prin:
- reglementarea nivelului de educatie timpurie ca sistem integrat format din invatamantul anteprescolar (3 luni - 3 ani) si invatamantul prescolar (3 - 6 ani), ambele cuprinzand grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare. Educatia timpurie se organizeaza in crese, gradinite si in centre de zi.
Cresele fac parte din sistemul national de invatamant preuniversitar si ofera copiilor anteprescolari cu varste cuprinse intre 3 luni si 3 ani servicii integrate de educatie, ingrijire si supraveghere;
- reglementarea nivelului de educatie timpurie ca sistem incluziv, asigurarea componentei de incluziune prin realizata de Centrul National pentru Educatie Incluziva, cu atributii in ceea ce priveste consilierea scolara, asistenta educationala si elaborarea standardelor de calitate pentru educatia timpurie;
- reglementarea serviciilor complementare care sa coexiste cu serviciile standard de educatie timpurie. In localitatile in care nu exista crese, gradinite sau centre de zi, se vor putea dezvolta servicii de educatie timpurie complementare de tip ludoteca, grup de joaca, gradinita comunitara, care vor functiona ca structuri ale unitatilor de invatamant si centrelor de zi din localitati limitrofe.
Cu privire la invatamantul secundar superior- liceal, acesta se va derula in licee teoretice, licee vocationale si licee profesionale si cuprinde clasele a IX-a - a XII-a. Unitatile de invatamant liceal vor functiona cu respectarea principiului asumarii filierei in care scolarizeaza.
In cadrul invatamantului liceal functioneaza trei filiere distincte:
a) filiera teoretica cu profilurile umanist si real;
b) filiera vocationala cu profil militar, teologic, sportiv, artistic si pedagogic;
c) filiera profesionala cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale si protectia mediului.
Ministerul Educatiei va stabili criteriile de incadrare a unei unitati de invatamant liceal intr-una dintre cele trei filiere, teoretica, vocationala sau profesionala prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului proiect de lege.
Liceele care functioneaza cu filierele teoretica sau vocationala se vor constitui in filiera asumata minimum 2/3 din numarul de clase pe nivel, pentru toate clasele care functioneaza in cadrul acestora, inclusiv in structurile arondate.
Unitatile de invatamant liceal profesional se vor organiza cu o singura filiera – filiera profesionala - si unul sau mai multe profiluri. In cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificari profesionale sau specializari, conform legii.
Unitatile de invatamant liceal teoretice vor putea include si clase din filiera vocationala si se vor organiza cu unul sau mai multe profiluri. In cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificari profesionale sau specializari, conform legii.
Unitatile de invatamant liceal vocational vor putea include si clase din filiera teoretica si se vor organiza cu unul sau mai multe profiluri. In cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificari profesionale sau specializari, conform legii.
Fiecare filiera are multiple specializari si se deruleaza in contexte de invatare diverse, care sa stimuleze creativitatea, spiritul critic si dorinta de explorare/investigare a elevului. Filiera profesionala si filiera vocationala vor o orientare practica si activitatile de predare/invatare/evaluare se vor putea derula, partial, la potentiali angajatori sau institutii relevante. In educatia profesionala nonduala si in cea vocationala, procesul educational se va derula atat in scoala, cat si in spatii speciale de practica.
Se va reglementa transferul intre cele trei filiere ale invatamantului secundar superior, in baza unor examene competitive, in functie de numarul de locuri existente, inainte de atingerea capacitatii maxime de scolarizare. Testele vor fi comprehensive, axate pe testarea competentelor necesare pentru a efectua transferul, iar participarea la aceste teste nu poate fi limitata prin conditii suplimentare. Testele vor permite inclusiv schimbarea anului de studiu.
III. Se reconfigureaza cadrul legal pentru functionarea consortiilor scolare si consortiilor de invatamant dual. Astfel, autoritatile administratiei publice locale vor putea decide infiintarea consortiilor scolare. Consortiile scolare sunt parteneriate contractuale intre unitatile de invatamant
acreditate care asigura:
a) prioritate la mobilitatea personalului intre unitatile membre ale consortiului;
b) utilizarea in comun a resurselor unitatilor de invatamant din consortiu;
c) largirea oportunitatilor de invatare oferite elevilor si recunoasterea reciproca a rezultatelor invatarii si evaluarii acestora.
Cadrul general pentru infiintarea, functionarea si desfiintarea consortiilor scolare se va reglementa prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
Se asigura in acelasi timp cadrul legal pentru cooperarea cu toti factorii implicati, inclusiv universitatile, pentru crearea unor campusuri de invatamant profesional dual, de importanta regionala, care ofera programe comprehensive de formare cu nivele de baza (ISCED 3-5) si avansate (ISCED 6-8) si dezvoltarea infrastructurii de invatamant profesional dual, in jurul principalilor poli de dezvoltare, cu rute complete.
Consortiile scolare sunt parteneriate contractuale intre unitatile de invatamant acreditate, nu se vor supune procedurii de autorizare/acreditare si vor asigura: prioritate la mobilitatea personalului intre unitatile membre ale consortiului, utilizarea in comun a resurselor unitatilor de invatamant din consortiu precum si largirea oportunitatilor de invatare oferite elevilor si recunoasterea reciproca a
rezultatelor invatarii si evaluarii acestora.
Consortiile de invatamant dual sunt forme de asociere formate cel putin din urmatoarele tipuri de entitati: licee profesionale de stat si/sau particulare acreditate, institutii de invatamant superior acreditate, autoritati publice locale si operatori economici. Consortiul poate include si alti parteneri relevanti in domeniul pregatirii profesionale care pot sustine un ecosistem extins de formare duala.
Consortiile de invatamant dual vor sta la baza dezvoltarii unor centre/campusuri profesionale integrate care deservesc invatamantul liceal dual si invatamantul universitar dual si care reprezinta parte a infrastructurii scolare, infrastructurii universitare si infrastructurii operatorilor economici si a partenerilor pusa la dispozitia consortiului pentru procesul de invatamant, fara scop patrimonial.
IV. Educatia speciala si educatia incluziva - Pornind de la conceptul educatiei speciale si educatiei incluzive din Raportul Romania Educata, conform caruia: "Ministerul Educatiei va sprijini tranzitia tuturor scolilor catre un sistem pedagogic diferentiat pe un model pedagogic de interventie in trei pasi, care ghideaza personalizarea strategiei pedagogice pentru fiecare elev, in functie de nevoile sale, in detrimentul identificarii doar a elevilor cu CES", prezentul proiect va asigura cadrul legal pentru ca, incepand cu grupa mica din invatamantul prescolar, pentru respectarea interesului superior al copilului, educatia speciala sa se realizeze in baza unui sistem de sprijin pe cinci niveluri, astfel:
a) Sprijinul incluziv general, de nivel 1, este o forma de educatie incluziva de care beneficiaza elevul/prescolarul cu dizabilitati/nevoi speciale/tulburari specifice de invatare usoare si pe care cadrul didactic, cu consultarea specialistilor din cadrul compartimentului de asistenta
psihopedagogica, il poate oferi singur, in conditii de predare obisnuite, sub forma de activitati individuale de sprijin si aranjamente de predare-evaluare flexibile. Acest tip de sprijin poate include si interventii sporadice, limitate in timp, ale unor specialisti din compartimentul de asistenta psihopedagogica.
b) Sprijin incluziv de nivel 2 este o forma de educatie incluziva de care beneficiaza elevul/prescolarul cu dizabilitati/nevoi speciale ce necesita interventia regulata a unor specialisti care sa sprijine procesul de predare-invatare, proces care se poate desfasura in totalitate in sala de clasa obisnuita dar presupune prezenta unui cadru didactic de sprijin, a unui asistent personal, a unui facilitator, a unui interpret mimico-gestual, a unui consilier scolar, a unui psiholog, a altui specialist sau a unei alternante a acestora.
c) Sprijinul incluziv de nivel 3 este o forma de educatie incluziva de care beneficiaza elevul/prescolarul ale carui dizabilitati/nevoi speciale presupun anumite activitati de sprijin care nu se pot desfasura in sala de clasa obisnuita in conditii normale si care are nevoie de interventii individualizate ale unor specialisti pentru a isi atinge potentialul maxim de dezvoltare. Elevul/prescolarul beneficiaza de o reducere a componentei curiculare cu cel mult 20% pentru a permite activitati terapeutice cu logopezi, kinetoterapeuti, consilieri scolari, psihologi scolari, dupa caz, in spatii dedicate.
Elevul/prescolarul beneficiaza de suport educational individualizat sau in grupuri de lucru mici prin cadre didactice de sprijin, in timpul si in afara orelor de curs.
d) Sprijinul incluziv de nivel 4 este o forma de educatie incluziva de care beneficiaza elevul/prescolarul ale carui dizabilitati/nevoi speciale presupun un nivel sporit de asistenta si interventii individualizate complexe si integrate pentru a isi atinge potentialul maxim de dezvoltare.
Elevul/prescolarul beneficiaza de curiculum diferentiat si programe speciale, desfasoara intre 80 si 90% din activitatile de invatare in spatii dedicate in cadrul unitatilor de invatamant, in grupuri reduse, si participa la activitati limitate de educatie generala, in functie de propriul profil.
e) Sprijinul special de nivel 5 este o forma de educatie speciala, iar responsabilitatea principala pentru implementarea lui revine cadrului didactic din unitatile de invatamant special. Este asigurat acelor elevi ale caror obiective de crestere, dezvoltare sau invatare nu pot fi atinse prin masuri de sprijin incluziv.
In invatamantul anteprescolar, educatia speciala se va organiza sub forma grupelor de interventie timpurie, pentru copiii cu surdocecitate/dizabilitati senzoriale multiple, asigurandu-se terapii specifice de recuperare si compensare, precum si servicii specializate de asistenta sociala, medicale, psihologice, consiliere, audiometrie, ortofonie, corelate si potrivite nevoilor educationale specifice.
Modul de organizare, terapiile si serviciile de interventie timpurie se vor reglementa prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
Centrul National pentru Educatie Incluziva va forma cadre didactice din invatamantul de masa in vederea dobandirii comptentelor specifice activitatilor didactice realizate pentru copiii cu cerinte educationale speciale.
Pentru nivelurile 1-2 se va asigura o finantare majorata cu 75% fata de costul standard/anteprescolar/prescolar/elev, iar pentru nivelurile 3-4 se va asigura o finantare majorata cu 100%.
V. Pentru copiii, prescolarii si elevii cu boli cronice sau cu alte boli sau afectiuni, spitalizati pentru o perioada indelungata, respectiv mai mare de 4 saptamani, se organizeaza „Scoala din spital”, in cadrul careia procesul de invatamant se realizeaza individual, in grupe sau clase, in cadrul unitatii sanitare in care acestia sunt internati.
Scoala din spital va fi organizata si va functiona in cadrul universitatilor de medicina si farmacie.
Unitatile de invatamant preuniversitar -scoli din spital - se vor infiinta prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea Senatului universitar si vor fi acreditate prin efectul legii. Scoala din spital infiintata in cadrul unei universitati de medicina si farmacie poate asigura procesul instructiveducativ pentru prescolarii/elevii din spitalele de pe raza teritoriala a acestora, pentru prescolarii si elevii din spitalele aflate in judete limitrofe, precum si pentru orice alt spital care solicita asigurarea procesului instructiv-educativ pentru copiii, prescolarii, elevii internati pentru o perioada mai mare de 4 saptamani, indiferent de numarul acestora. Procesul de invatamant din cadrul acestora va putea fi desfasurat de cadre didactice titulare in invatamant, de cadre didactice membre ale Corpului National al Profesorilor pentru Scoala din Spital.
In cadrul scolilor din spital vor putea fi desfasurate, cu aprobarea medicului sef de sectie din spital si in regim de voluntariat, activitati educative si orice alte activitati extradidactice la solicitarea copiilor/prescolarilor/elevilor.
Elevii inscrisi in forma de scolarizare scoala din spital, care in clasa a VIII a sunt internati pentru o perioada mai mare de 6 luni, vor putea fi admisi la liceu fara sustinerea evaluarii nationale.
VI. In ceea ce priveste portofoliul educational si curriculumul la decizia scolii, acestea au fost reglementate astfel incat sa defineasca corect parcursul scolar, iar evaluarea elevului sa fie realizata prin observarea parcursului acestuia pe baza unui profil de dezvoltare specific varstei si inregistrarea progresului in portofoliul personal educational.
La invatamantul primar, elevul va opta in cadrul curriculumului la decizia scolii pentru 2-4 ore pe saptamana. La invatamantul secundar inferior, elevul va opta in cadrul curriculumului la decizia scolii pentru 3-5 ore pe saptamana. La invatamantul liceal, elevul va opta in cadrul curriculumului la decizia scolii pentru 6-8 ore pe saptamana.
Curriculumul la decizia scolii se va constitui atat din pachete de discipline optionale ofertate la nivel national, regional si local, cat si din pachete de discipline optionale ofertate la nivelul unitatii de invatamant.
Pentru invatamantul profesional si tehnic, curriculumul la decizia scolii va fi elaborat de unitatea de invatamant, in parteneriat cu operatorii economici/autoritatile administratiei publice locale, pentru adaptarea formarii profesionale a elevilor la nevoile locale ale pietei muncii.
Consiliul de administratie al unitatii de invatamant, in urma consultarii elevilor, parintilor si pe baza resurselor disponibile, va stabili curriculumul la decizia scolii.
VII. Planurile-cadru si programele scolare pentru discipline, respectiv modulele de pregatire obligatorii din invatamantul preuniversitar vor fi elaborate de catre institutiile si organismele abilitate ale Ministerului Educatiei si vor fi aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
Programele scolare stabilesc, pentru fiecare disciplina, domeniul de studiu/modulul de pregatire din planul de invatamant, finalitatile urmarite si evidentiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental si aplicativ, oferind orientari metodologice generale pentru realizarea si evaluarea acestora.
Programele scolare pentru disciplinele, respectiv modulele de pregatire optionale se vor putea elabora si la nivelul unitatilor de invatamant, cu consultarea, dupa caz, a consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a parintilor, precum si a reprezentantilor comunitatii locale sau a operatorilor economici cu care unitatea de invatamant are relatii pentru pregatirea practica a elevilor. Programele scolare vor fi aprobate de consiliul de administratie al unitatii de invatamant.
VIII. Se reglementeaza profilul de formare a absolventului la sfarsitul invatamantului primar, secundar inferior si al celui liceal ca fiind o componenta reglatoare a Curriculumului national, prin raportare la criteriile stabilite prin hotarare de Guvern, initiata de Ministerul Educatiei, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii. Profilul contine descriptorii realizarilor elevilor la sfarsitul unui ciclu de invatamant si este parte componenta a portofoliului personal educational.
Portofoliul personal educational cuprinde catalogul electronic, evaluari de profil si recomandari de recuperare, diplomele, certificatele sau alte inscrisuri obtinute in urma evaluarii competentelor dobandite sau a participarii la activitati de invatare, in diferite contexte, precum si produse sau rezultate ale acestor activitati, in contexte de invatare formale, nonformale si informale.
Portofoliul personal educational este elementul central al evaluarii invatarii si va permite monitorizarea evolutiei elevului, prin inregistrarea, in cuprinsul acestuia:
a) a evaluarii profilului elevului, prin observarea parcursului acestuia pe baza unui profil de dezvoltare specific varstei;
b) a progresului scolar urmarit prin forme de evaluare continua, care monitorizeaza atingerea obiectivelor invatarii;
c) a evaluarilor profilului prescolarului/elevului, realizate diferentiat, in functie de nivelul de invatamant.
Utilizarea Portofoliului educational va deveni functional incepand cu grupa mijlocie din gradinita si este obligatorie pe tot parcursul invatamantului preuniversitar.
IX. Cu privire la orientarea scolara, la finalizarea clasei a VIII-a, consilierul scolar si dirigintele va avea obligatia sa emita o recomandare de incadrare in educatia secundara superioara, avand caracter de orientare scolara pentru fiecare elev in parte. Recomandarea va fi emisa in baza unei evaluari specifice, care se va comunica si elevului si parintilor acestuia. La elaborarea recomandarii, vor fi consultate si cadrele didactice de la clasa. Recomandarea are un caracter orientativ in stabilirea optiunilor celor mai potrivite profilului fiecarui elev si se include in portofoliul educational.
X. Potrivit prezentului proiect de lege evaluarile au fost reglementate in scopul de a integra, de a evalua, orienta, incuraja si optimiza invatarea precum si de a dezvolta capacitatea de autoevaluare a elevului. Evaluarea se centreaza pe competente, ofera feed-back real elevilor si sta la baza planurilor individuale de invatare. In acest scop, Centrul National pentru Curriculum si Evaluare va infiinta, in termen de 12 luni de la aprobarea prezentei legi, o banca de instrumente de evaluare unica, avand functie orientativa pentru evaluare. Centrul National pentru Curriculum si Evaluare va raspunde de mentinerea si actualizarea permanenta a bancii de instrumente.
La finalul grupei mari a gradinitei, cadrul didactic care a asigurat educatia prescolarilor va intocmi, in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, un raport de evaluare a competentelor cognitive, emotionale si sociale ale copilului. Activitatea didactica pe parcursul clasei pregatitoare tine cont de constatarile raportului, in sensul adaptarii corespunzatoare a acesteia la nivelul de dezvoltare a copilului.
La finalul clasei pregatitoare si a clasei intai, cadrul didactic responsabil va intocmi, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, cate un raport descriptiv de evaluare a dezvoltarii fizice, socioemotionale, cognitive, a limbajului si a comunicarii, a abilitatilor de citit, scris si calcul matematic, precum si a dezvoltarii capacitatilor si atitudinilor de invatare. Rapoartele descriptive de evaluare includ o sectiune care revine consilierului scolar si sunt semnate si de catre acesta. La finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a, elevii sustin evaluari nationale scrise, obligatorii: limba si comunicare, matematica si stiinte, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei.
Proba de limba si comunicare cuprinde, pentru elevii din clasele cu predare in limbile minoritatilor nationale, si limba materna. Rezultatele evaluarilor vor fi utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de invatare ale elevilor. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate de invatare se comunica parintilor/ reprezentantilor legali ai elevilor si sunt trecute in portofoliul educational al elevului, reprezentand criteriu de evaluare a activitatii profesionale a cadrului didactic.
Aceste evaluari includ si itemi de literatie pentru evaluarea nivelului de alfabetizare functionala a elevilor.
Evaluarea nationala. Concursul de admitere in clasa a -IX-a. Prezentul proiect de lege schimba paradigma tranzitiei de la invatamantul secundar inferior la invatamantul secundar superior prin reglementarea concursului de admitere. Unitatile de invatamant liceal cu statut de Colegiu national vor putea organiza concurs de admitere in clasa a IX-a invatamant liceal, pentru maximum 90% din numarul de locuri atribuite prin planul de scolarizare. Restul locurilor se vor ocupa prin repartitie computerizata, in urma sustinerii evaluarii nationale.
In situatia in care nu se vor ocupa toate locurile prin organizarea concursului de admitere, locurile ramase se vor ocupa prin repartitie computerizata, in urma sustinerii evaluarii nationale. Organizarea concursului si criteriile de admitere se vor stabili prin decizia Consiliului de administratie al unitatii de invatamant, care se publica pe site-ul institutiei, la inceputul fiecarui an scolar.
Absolventii clasei a VIII-a care au participat la concursul de admitere si nu au fost admisi pot participa la evaluarea nationala in vederea repartizarii computerizate. Candidatii declarati admisi la concurs pot fi organizati in clase de excelenta. Colegiile nationale care infiinteaza clase de excelenta trebuie sa obtina statutul de unitate pilot de excelenta, prin ordin al ministrului educatiei. Procedura de acordare a statutului de unitate pilot de excelenta se aproba prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea Centrului National de Excelenta.
Absolventii invatamantului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricola si, dupa caz, certificat de calificare profesionala de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educational, care atesta finalizarea studiilor liceale si care confera dreptul de acces, in conditiile legii, in invatamantul postliceal sau pe piata muncii. Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecventa, respectiv clasa a XIII-a de liceu – frecventa redusa pot sustine examenul national de bacalaureat. Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul national de bacalaureat dobandesc diploma de bacalaureat, care le da dreptul de acces in invatamantul superior, in conditiile legii.
Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor probe:
A - proba scrisa de evaluare a competentelor la disciplinele cuprinse in trunchiul comun - proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile; aceasta consta intr-o proba unica, prin care se evalueaza competentele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba si literatura romana, matematica, stiinte, istoria si geografia Romaniei si Europei si stiinte socio-umane.
B - doua probe de evaluare a competentelor lingvistice la doua limbi de circulatie internationala. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta corespunzator Cadrului european comun de referinta pentru limbi. Elevii care promoveaza, pe parcursul invatamantului preuniversitar, examene cu recunoastere internationala pentru certificarea competentelor lingvistice in limbi straine au dreptul la recunoasterea si echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene, la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei;
C - proba de evaluare a competentelor digitale. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta, in raport cu standardele europene recunoscute in domeniu. Elevii care promoveaza, pe parcursul invatamantului preuniversitar, examene cu recunoastere europeana pentru certificarea competentelor digitale au dreptul la recunoasterea si la echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene, la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei;
D - proba scrisa la Limba si literatura materna - proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile, care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale;
E - probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializarii, la alegerea candidatului, dupa cum urmeaza:
a) pentru profilul real, specializarea matematica-informatica, din filiera teoretica, o proba scrisa din matematica si informatica cu accent pe competentele dezvoltate in cadrul acestei specializari;
b) pentru profilul real, specializarea stiintele-naturii, din filiera teoretica, o proba scrisa din fizica, chimie si biologie cu accent pe competentele dezvoltate in cadrul acestei specializari;
c) pentru profilul umanist, specializarea stiinte sociale, din filiera teoretica, o proba scrisa din istorie si stiinte socio-umane, cu accent pe competentele dezvoltate in cadrul acestei specializari;
d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretica o proba scrisa din limba si literatura romana si limba si literatura unei limbi de circulatie internationala studiate, cu accent pe competentele dezvoltate in cadrul acestei specializari;
e) pentru filiera profesionala, o proba scrisa specifica domeniului de pregatire;
f) pentru filiera vocationala, o proba specifica profilului sau specializarii.
Examenul national de bacalaureat se considera promovat de catre absolventii invatamantului secundar superior, liceal, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) au sustinut proba de evaluare a competentelor lingvistice la doua limbi de circulatie internationala si proba de evaluare a competentelor digitale si au obtinut cel putin nivelul „independent”;
b) au sustinut proba scrisa de evaluare a competentelor la disciplinele cuprinse in trunchiul comun si au obtinut cel putin nota 6;
c) au sustinut proba scrisa la Limba si literatura materna si au obtinut cel putin nota 6;
In urma promovarii examenului national de bacalaureat, absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat. Absolventilor de liceu care au sustinut proba de de evaluare a competentelor lingvistice la doua limbi de circulatie internationala si proba de evaluare a competentelor digitale li se elibereaza certificate care atesta nivelul de competenta lingvistica, respectiv nivelul de competenta digitala. Eliberarea acestor certificate nu este conditionata de promovarea probelor scrise si practice.
Proba scrisa, facultativa, specifica profilului sau specializarii nu conditioneaza promovarea examenului de bacalaureat.
Absolventilor de liceu care au sustinut proba scrisa, facultativa, specifica profilului sau specializarii, li se elibereaza certificate care atesta nivelul de competente specifice profilului sau specializarii corespunzator probei sustinute. In situatia in care absolventii studiilor liceale nu au sustinut/nu au promovat examenul national de bacalaureat, acestia pot beneficia de cursuri de pregatire, organizate la nivelul unitatilor de invatamant liceal, precum si la nivelul institutiilor de invatamant superior acreditate.
Fiecare absolvent poate beneficia o singura data de finantare pentru a participa la cursurile de pregatire pentru examenul national de bacalaureat. Cursurile de pregatire in vederea promovarii examenului national de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educatiei, se desfasoara potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Pentru anumite filiere, profiluri, specializari sau calificari, stabilite de Ministerul Educatiei, absolventii invatamantului liceal pot sustine un examen de certificare a calificarii, separat de examenul de bacalaureat.
XI. Statul sprijina copiii si tinerii capabili de excelenta atat in unitati de invatamant, cat si in unitati pilot
de excelenta. Astfel, potrivit prezentului proiect, in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, colegiile nationale vor putea functiona ca unitati pilot de excelenta, coordonate din perspectiva promovarii excelentei in educatie de Centrul National pentru Excelenta (C.N.E.), prin DJIP/DMBIP. In unitatile pilot de excelenta, se vor putea desfasura activitati suplimentare de invatare cu elevii capabili de excelenta. Elevii inscrisi in formatiunile de studiu din aceste unitati beneficiaza de programe educative care le respecta particularitatile de invatare si de orientare a excelentei. Aceste programe sunt de aprofundare a invatarii, de grupare pe abilitati, de imbogatire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat si transfer de competenta, de accelerare a promovarii, conform ritmului individual de invatare.
Absolventii clasei a VIII-a vor putea fi inscrisi in clasa a IX-a, fara sustinerea evaluarii nationale sau a concursului de admitere la colegiul national si peste numarul maxim de elevi cuprins in acea formatiune/clasa, daca au obtinut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa nationala a olimpiadelor scolare organizate si finantate de Ministerul Educatiei sau au obtinut premiile I, II sau III la competitii internationale recunoscute de Ministerul Educatiei.
Elevii cu performante deosebite la olimpiadele nationale sau la competitiile internationale vor putea fi inscrisi la filiera/profilul/specializarea care corespunde specificului olimpiadei nationale/competitiei internationale. Lista privind corespondenta specificului olimpiadei nationale/competitiei internationale cu filiera/profilul/specializarea la care se face inscrierea se aproba anual prin ordin al ministrului educatiei.
XII. Ministerul Educatiei va organiza la nivelul sistemului national de invatamant programe de pilotare.
In unitatile pilot, organizate pentru pilotarea experimentala si de aplicatie si pentru pilotarea unor modele noi sau alternative de educatie, procesul de invatamant se va putea desfasura prin aplicarea unui alt tip de structura a invatamantului preuniversitar, alt curriculum, alt tip de evaluare, alt tip de admitere in ciclul secundar superior, alt tip de management al unitatii de invatamant preuniversitar, alt sistem de finantare, alta structura a anului scolar decat cele stabilite de prezenta lege, precum si utilizarea unor manuale si resurse scolare inovative. Acest tip de pilotare poate include si modele educationale bilingve, care vizeaza studiul in limba romana si o limba de circulatie internationala, incepand cu invatamantul primar.
Vor putea fi unitati pilot de excelenta Colegiile Nationale, in cadrul carora vor functiona clase de excelenta, in conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Unitatile pilot pentru excelenta vor fi coordonate si sprijinite metodologic de C.N.E. Procedura de pilotare poate fi initiata de Ministerul Educatiei, de unitati de invatamant sau de consortii scolare ori de catre DJIP/DMBIP .
XIII. Prin prezentul proiect de lege se reglementeaza si cuantumul minim al burselor astfel:
a) bursa de excelenta olimpica I/internationala – 1.000 lei/luna;
bursa de excelenta olimpica II/nationala – 700 lei/luna;
b) bursa de performanta scolara – 500 lei/luna;
c) bursa profesionala – 300 lei/luna;
d) bursa sociala – 300 lei/luna.
De aceste burse vor beneficia elevii de la cursurile cu frecventa din invatamantul preuniversitar de stat, iar de bursele de excelenta olimpica vor beneficia si elevii din invatamantul preuniversitar particular acreditat.
Fondul pentru burse se aloca unitatilor de invatamant de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, in functie de numarul de elevi de la invatamantul cu frecventa. Fondul pentru burse nu poate fi folosit cu alta destinatie. Autoritatile publice locale pot suplimenta fondul de burse al scolii.
XIV. Elevii din invatamantul preuniversitar acreditat/autorizat vor beneficia in continuare de gratuitate la serviciile publice de transport local, judetean, interjudetean- rutier, naval, cu metroul, precum si feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic.
XV. Potrivit prezentului proiect de lege, Ministerul Educatiei va derula programe de reducere a abandonului scolar in cadrul unui Plan Strategic Integrat de Reducere a Abandonului Scolar, reevaluat in etape, din 5 in 5 ani. Planul Strategic Integrat de Reducere a Abandonului Scolar reprezinta un ansamblu organizat de activitati si servicii instituite in scopul reducerii abandonului scolar si a ratei de parasire a sistemului de invatamant, indiferent de nivelul de educatie la care prescolarul/elevul se afla si se aproba prin hotarare de guvern, initiata de Ministerul Educatiei. Incepand cu anul scolar 2022-2023, anual, directiile judetene de invatamant preuniversitar vor publica situatia privind abandonul scolar de la nivel judetean, pentru fiecare unitate de invatamant preuniversitar.
XVI. Incepand cu anul scolar 2022-2023, la nivelul sistemului national de invatamant, se va derula Programul National Integrat “Masa Sanatoasa in scoli 2022-2027”, pentru sprijinirea participarii la educatie a tuturor copiilor. Includerea unitatilor de invatamant preuniversitar in program se va realiza pe baza unor criterii aprobate de Ministerul Educatiei si vor fi prioritizate scolile cu vulnerabilitate mare si medie din perspectiva abandonului scolar.
Directiile judetene de invatamant preuniversitar vor transmite Ministerului Educatiei trimestrial si ori de cate ori este nevoie, indicatorii de eficienta si impact pentru Programul National integrat “Masa sanatoasa in scoli 2022-2027 ”, precum si modul in care acesta este derulat.
XVII. Programele de formare initiala pentru cadrele didactice vor include si un modul pedagogic de alfabetizare functionala.
Se va infiinta Programul national de formare a cadrelor didactice in vederea cresterii nivelului de alfabetizare functionala a elevilor. Derularea Programului va fi reglementata prin hotarare de Guvern initiata de Ministerul Educatiei, la propunerea Centrului National pentru Formare si Dezvoltare in Cariera Didactica.
Nivelul de alfabetizare functionala a beneficiarilor primari ai educatiei va fi evaluat periodic prin teste online, corespunzator fiecarui nivel si fiecarei clase. Aceste evaluari vor fi realizate prin Platforma nationala de alfabetizare functionala care include teste realizate conform standardelor de alfabetizare functionala, corelate cu profilul absolventului, pentru clasele de inceput de ciclu gimnazial si liceal, respectiv pentru clasele a V-a si a IX-a.
Datele colectate prin aceste evaluari vor fi cuprinse intr-un raport care se da publicitatii anual de Ministerul Educatiei.
XVIII. Finantarea cheltuielilor pentru educatie, la nivelul sistemului national de invatamant preuniversitar si superior, cu toate componentele sale de asigurare a functionarii, va reprezenta, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.
Statul asigura finantarea de baza pentru anteprescolarii, prescolarii si elevii din unitatile de invatamant preuniversitar de stat, pentru anteprescolarii, prescolarii si elevii din unitatile de invatamant particulare si cel confesionale, acreditate, pentru invatamantul obligatoriu.
Finantarea se face in baza si in limitele costului standard per elev, per prescolar sau per anteprescolar, precum si pe baza costului standard per formatiune de studiu, dupa caz, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei si aprobate prin hotarare de Guvern. Costul standard per elev pentru unitatile de invatamant defavorizate, stabilite anual prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea CNFIP, poate fi suplimentat cu 25%.
Finantarea se face pe baza si in limitele costului standard per beneficiar direct. In situatia in care numarul de beneficiari directi la nivelul unei formatiuni de studiu este sub numarul minim prevazut de lege si exista o singura clasa pe nivel, finantarea se asigura per formatiune de studiu.
Costul standard se suplimenteaza cu 25% pentru unitatile de invatamant care fac parte din consortii scolare sau consortii de invatamant dual, constituite din unitati de invatamant din mediul urban si rural.
Pentru unitatile de invatamant preuniversitar, scolile din spital, infiintate in cadrul institutiilor de invatamant superior de medicina si farmacie, finantarea pentru chletuielile prevazute la alin.(2) se asigura, pentru perioada in care anteprescolarul/ prescolarul/ elevul este inscris la scoala din spital, si pentru unitatile de invatamant preuniversitar in care sunt inscrisi anteprescolari/ prescolari/ elevi cu CES integrati in invatamantul de masa ( care beneficiaza de nivelele de interventie 3-4) cel putin la nivelul costului standard per anteprescolar/prescolar/elev majorat cu 100% in baza contractului complementar.
Pentru unitatile de invatamant preuniversitar in care sunt inscrisi anteprescolari/ prescolari/ elevi care beneficiaza de nivelele de interventie 1-2 in conformitate cu dispozitiile art. 51( elevii cu CES integrati in invatamantul de masa), se asigura o finantare, prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, cel putin la nivelul costului standard per anteprescolar/prescolar/elev majorat cu 75%.
B. Statutul si cariera personalului didactic
XIX. Prezentul proiect de lege a invatamantului preuniversitar instituie profilul profesional si rolul cadrului didactic, elemente cheie pentru asigurarea unei educatii adaptate nevoilor elevilor.
Totalitatea competentelor, cunostintelor, aptitudinilor si atitudinilor formeaza profilul cadrului didactic. Profilul cadrului didactic este adaptat pe etape ale carierei si pe niveluri de invatamant si are la baza setul de standarde de calitate pentru programele de formare initiala cu accent pe pregatire practica eficienta, flexibilitate si sprijin pentru debutul in cariera. Profilul cadrului didactic va fi realizat de catre Centrul National de Formare si Dezvoltare in Cariera Didactica (CNFDCD) in colaborare cu Corpul de mentorat si licentiere in cariera didactica. Profilul de competente pentru cadrul didactic va avea valoare instrumentala pentru formarea initiala si continua si pentru managementul in cariera didactica.
Rolul cadrului didactic este adaptat pentru satisfacerea cerintelor actuale ale elevilor.
Profesorul va fi:
- autor al procesului de predare- invatare;
- facilitator al invatarii;
- mentor al elevilor;
- conector intre toti beneficiarii procesului de educatiei, directi sau indirecti;
- inovator in educatie;
XX. Prin noua Lege a invatamantului preuniversitar se infiinteaza Centrul National pentru Formarea si Dezvoltarea Carierei Didactice, ca institutie publica de interes national cu atributii in realizarea cartografierii nevoilor de formare, dezvoltarea curriculumului de formare, formarea formatorilor si corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu strategiile si politicile nationale si cu nevoile specifice comunitatilor educationale, punand in aplicare un obiectiv important din Romania educata care priveste nevoia de armonizare a institutiilor/stucturilor cu atributii in zona managementului carierei didactice, atat din perspectiva formarii continue cat si a evaluarii, recrutarii si motivarii etc.
Pe zona de formare continua si resurse pentru cadrele didactice, este importanta dezvoltarea structurilor judetene existente concomitent cu instituirea unei structuri la nivel national care sa asigure pe de o parte cartografierea nevoilor, dezvoltarea curriculumului de formare si formarea formatorilor si, pe de alta parte, corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu obiectivele nationale si cu nevoile specifice comunitatilor educationale".
CNFDCD si structurile teritoriale ale acestuia devin astfel centre de resurse, asistenta educationala si manageriala pentru personalul didactic si sunt furnizori de formare continua si un pilon central pentru dezvoltarea profesionala a personalului didactic, de conducere, de indrumare si control si recalificarea profesionala, fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactica, standarde de calitate si competente profesionale.
Activitatile din cadrul stagiilor de practica pentru ocuparea unei functii didactice vor fi coordonate de Corpul de mentorat si licentiere in cariera didactica in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. Corpul de mentorat si licentiere in cariera didactica va avea un rol esential in defasurarea activitatilor din cadrul stagiilor de practica si in analiza portofoliului profesional al cadrelor didactice.
XXI. Prezentul proiect de lege schimba fundamental accesul la cariera didactica: se introduce institutia juridica a „debutului in stagiatura didactica" si se introduce examenul de licentiere pentru cariera didactica, conform Proiectului Romania Educata, fiind reglementate obligatiile de stabilirea a unui profil de competente definit unitar, facand astfel legatura intre cele doua examene ale candidatului la cariera didactica – absolvirea programului de formare initiala si cel de licentiere in cariera didactica.
Debutul in stagiatura didactica va avea loc dupa parcurgerea formarii initiale: masteratul didactic, dubla specializare sau practica pedagogica, cei trei piloni de formare initiala din Proiectul Romania educata. In acelasi timp se va asigura si flexibilitatea la accesul in cariera didactica pentru absolventii invatamantului superior care nu au parcurs formarea initiala de specialitate, dar ulterior stagiaturii didactice sub indrumarea unui mentor sustin la examenul de licentiere in cariera didactica o proba scrisa suplimentara din pedagogie.
La finalizarea programului de formare initiala, absolventul va sustine un examen de certificare, in urma promovarii acestuia dobandind calitatea de profesor/cadru didactic stagiar. Pe parcursul perioadei de stagiatura didactica se pune accent pe practica didactica la clasa si pe analiza rezultatelor invatarii la elevi. Accent pe intarirea institutiei mentoratului.
Debutul in profesie se va realiza dupa parcurgerea stagiaturii didactice, la finalul careia profesorul/cadrul didactic stagiar va sustine examenul de licentiere pentru cariera didactica, care cuprinde doua componente de evaluare sumativa: raportul de evaluare a stagiului practic si un examen scris. Examenul national de licentiere in cariera didactica este organizat de Ministerul Educatiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
Stagiarii care promoveaza examenul de licentiere in cariera didactica dobandesc titlul de profesor/cadru didactic cu drept de practica in invatamantul preuniversitar. Pentru ocuparea functiilor didactice este necesara efectuarea stagiaturii didactice cu durata de un an scolar, realizata intr-o unitate de invatamant. Pot fi titulari cei care au promovat examenul de licentiere in invatamant, au promovat concursul unic la nivel national (examenul de
titularizare promovat cu nota 7) si au ocupat un post didactic vacant publicat pentru angajare pe perioada nedeterminata, prin concursul unic la nivel national. Noua lege stabileste faptul ca un post didactic este constituit din cel putin o jumatate de norma didactica.
XXII. In vederea spriijinirii procesului educational printr-o abordare interdisciplinara a nevoilor copilului/elevului se va institui posibilitatea incadrarii in sistemul de invatamant a profesionistilor din alte domenii fundamentale ale dezvoltarii copilului, sanatate, consiliere/evaluare psihologica si asistenta sociala.
De asemenea, prezentul proiect reglementeaza faptul ca evolutia in cariera va fi insotita in mod direct de cresterea complexitatii rolurilor didactice si de asocierea cu noi responsabilitati. Rolurile suplimentare (mentor, formator, evaluator) aduc stimulente suplimentare pentru cadrele didactice calificate (modificari in modul de incadrare, salarizare, normare).
Evolutia in cariera se va realiza plecand de la profesor stagiar si profesor debutant catre gradul didactic II, gradul didactic I si titlul de profesor emerit, cu intarirea elementelor practice asigurate prin Corpul de mentorat si licentiere in cariera didactica si cu transformarea portofoliului didactic intr-un instrument cu rol formativ, dar si de dovedire a competentelor pentru evolutia in cariera. Analiza portofoliului profesional, recomandarea Corpului de mentorat si licentiere in cariera didactica privind profilul cadrului didactic precum si inspectia scolara speciala realizate de inspectori din cadrul directiilor judetene de invatamant preuniversitar si Corpul de mentorat si licentiere in cariera didactica fiind principalii piloni in obtinerea gradelor didactice II, I si a titlului de profesor emerit.
Au fost restructurate modalitatile de evaluare a progresului in cariera cu deplasarea accentului de la pregatirea academica pe dovezi autentice ale activitatii didactice, in relatie cu profilul de competente al profesorilor (observatia la clasa, interviu intre profesor si evaluator, autoevaluarea profesorului, analiza portofoliului profesorului, valorificarea rezultatelor evaluarilor periodice.
XXIII. Prezentul proiect de lege aduce schimbari importante in ceea ce priveste salarizarea cadrelor didactice. In conformitate cu principiul importantei sociale a muncii, salarizarea cadrului didactic stagiar si debutant din sectorul educatiei se realizeaza in raport cu complexitatea, responsabilitatea si nivelul studiilor, intr-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie din anul bugetar incheiat.
XXIV. Se vor asigura formarea initiala si continua a profesorilor, in acord cu flexibilizarea curriculara, cu masurile de digitalizare si cu dezvoltarea competentelor-cheie, in acord cu proiectul Romania Educata. Conform prezentului proiect, dezvoltarea profesionala a personalului didactic, de conducere, de indrumare si control si recalificarea profesionala sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactica, standarde de calitate si competente profesionale, avand urmatoarele finalitati generale:
a) actualizarea si dezvoltarea competentelor in domeniul de specializare corespunzator profilului functiei didactice ocupate, precum si in domeniul psihopedagogic si metodic;
b) dezvoltarea competentelor pentru evolutia in cariera didactica, prin sistemul de pregatire si obtinere a gradelor didactice;
c) dobandirea sau dezvoltarea competentelor de conducere, de indrumare si control;
d) dobandirea de noi competente, prin programe de conversie pentru noi specializari si/sau ocuparea de noi functii didactice, altele decat cele ocupate in baza formarii initiale;
e) dobandirea de competente digitale si de predare prin instrumente digitale pentru utilizarea noilor tehnologii si a resurselor educationale deschise;
f) dobandirea de competente si abilitati sociale prin/pentru consilierea educationala si orientarea in cariera si educatia adultilor;
g) dobandirea de competente de comunicare in limbi de circulatie internationala;
h) dezvoltarea si extinderea competentelor transversale privind interactiunea si comunicarea cu mediul social si cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilitati privind organizarea, conducerea si imbunatatirea performantei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul si analiza reflexiva a propriei activitati.
Valorile si principiile statuate in Romania Educata au fost integrate in ansamblul activitatilor profesorului, avand in vedere faptul ca acesta este formator de caractere si nu simplu transmitator de cunostinte.
Potrivit prezentului proiect de lege, profesorul va integra in procesul de predare-invatare:
- sprijinirea excelentei si motivarea acesteia in invatare, in sensul atingerii potentialului maxim al
fiecarui elev, astfel incat acesta sa-si descopere abilitatile, talentele si sa si le fructifice;
- respectarea normelor privind echitatea astfel incat sa asigure si sa respecte dreptul fiecarui elev de a avea sanse egale de acces si de progres in educatie, dar si de finalizare a studiilor;
- promovarea diversitatii ca resursa de invatare pentru a genera elevilor atitudini incluzive si tolerante;
- respectarea normelor privind integritatea, astfel incat sa ofere elevilor un set de repere valorice, axiologice, pe tot parcursul educational. Personalul didactic are obligatia sa transmite cunostinte si valori in egala masura;
- exercitarea cunostintelor si competentelor cu profesionalism astfel incat procesul de predareinvatare sa fie de inalta calitate, cu respectarea principiilor eticii si deontologiei;
- staruinta in pregatirea profesionala permanenta pentru atingerea potentialului maxim profesional;
- acordarea respectului reciproc si sprijinului in indeplinirea obligatiilor profesionale;
- promovarea respectului prin educatie, pentru insusirea de catre elevi a valorilor si principiilor dintr-o societate democratica;
- comunicarea trasparenta in evaluare pentru a asigura o incredere ridicata a beneficiarilor actului de predare invatare;
- colaborarea si construirea unui parteneriat cu familia in procesul de educatia a elevului, respectiv pentru dezvoltarea lui fizica, intelectuala si morala, ca principal instrument al realizarii unui sistem de educatie deschis;
- contribuirea la starea de bine a elevilor astfel incat sa faciliteze accesul la consiliere scolara si vocationala tuturor elevilor;
- flexibilitatea in procesul si in parcursul educational astfel incat scoala sa ofere un raspuns corect diversitatii beneficiarilor si comunitatilor de invatare;
- respectarea atributiilor prevazute in fisa postului prin manifestarea unei atitudini proactive, de perfectionare permanenta prin participarea la activitatile de formare continua.
In activitatea sa, personalul didactic va pune in prim plan respectarea interesului superior al anteprescolarului/prescolarului/elevului. Personalul didactic va fiobligat sa se abtina de la orice activitate care aduce atingere valorilor si principiilor care guverneaza sistemul national de invatamant, acesta trebuie sa reprezinte un model de etica si integritate pentru elevi si societate.
Pentru a asigura obiectivitatea in activitatea de predare si evaluare la clasa, personalului didactic ii este interzis sa desfasoare meditatii cu elevii de la clasa, avand ca obligatie de diligenta sa depuna eforturi in vederea eliminarii necesitatii pregatirii suplimentare pentru atingerea profilului de competente de la absolventii ciclului in care preda. Fapta de a desfasura meditatii cu elevii de la clasa este prevazuta ca fiind abatere disciplinara si este sanctionata.
XXV. Pentru respectarea interesului superior al elevului si pentru ca realitatea sociala impune acest lucru, se definesc ca fiind abateri disciplinare faptele de: violenta fizica, abuz emotional precum si orice activitati care pot pune in pericol sanatatea si integritatea fizica sau psihica a anteprescolarilor/prescolarilor/elevilor. In situatia aplicarii sanctiunii disciplinare cu desfacerea contractului individual de munca pentru fapte referitoare la acte de violenta fizica, abuz emotional si orice activitati care pot pune in pericol sanatatea si integritatea fizica sau psihica a anteprescolarilor/prescolarilor/elevilor, pentru o perioada de 10 ani persoana sanctionata nu poate exercita nicio activitate didactica in sistemul de invatamant, cu pierderea calitatii de titular in
invatamant.
XXVI. In ceea ce priveste pensionarea personalului didactic, acesta beneficiaza de pensie in conditiile prevazute de legislatia de asigurari sociale si pensii care reglementeaza sistemul public de pensii. In termen de 30 de zile calendaristice anterior implinirii conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, personalul didactic poate opta pentru continuarea executarii contractului individual de munca pana la implinirea varstei standard de pensionare prevazuta de lege pentru barbati, respectiv varsta de 70 de ani. Angajatorul nu poate ingradi sau limita acest drept.
C. Arhitectura de sistem
XXVII. Arhitectura administrativa de coordonare a sistemului national de invatamant este esentiala pentru implementarea coerenta a masurilor din Legea invatamantului preuniversitar. In acest context, Ministerul Educatiei, are rol de elaborare si implementare a politicii nationale in domeniul invatamantului preuniversitar, drept de initiativa si de executie in domeniul politicii financiare si al resurselor umane din sfera educatiei si va fi sprijinit in activitatea sa de structuri specializate pe urmatoarele 4 domenii:
• Elaborarea si monitorizarea politicilor publice din educatie, definind totodata obiectivele si tintele
nationale de politica publica si monitorizand translatarea acestora la nivel judetean si atingerea lor.
Aceasta ar trebui sa detina corespondenti in plan local, printr-o retea adecvata de statisticieni cu acces la datele si competente de analiza si interpretare a acestora.
• Administrarea retelei scolare din perspectiva infrastructurii, resursei umane si asigurarii sprijinului necesar in derularea activitatilor educationale si de management.
• Realizarea, monitorizarea aplicarii si revizuirea curriculumului national, organizarea evaluarilor si examenelor nationale, repere metodologice pentru zona de curriculum si evaluare etc.
• Formarea continua si asigurarea resurselor educationale pentru intreg personalul din sistemul de educatie preuniversitar. Totodata, se va asigura consiliere si orientare in sfera proiectelor si activitatilor care implica parteneriate sau accesarea de fonduri private, nationale sau europene. XXVIII. In subordinea Ministerului Educatíei se vor infiinta:
1. Unitatea Executiva pentru Suport, Mentenanta si Asistenta Tehnica pentru Digitalizare, institutie publica cu personalitate juridica, cu finantare de la bugetul de stat si din venituri proprii, cu responsabilitati in:
- formarea utilizatorilor de tehnologie digitala din sistemul national de invatamant preuniversitar;
- digitalizarea proceselor si asistenta in furnizarea de solutii pentru probleme informatice la nivel hardware si software, in conditiile prevazute de lege, inclusiv prin folosirea de colaboratori externi, angajati pe baza de contract civil, experti in IT, remunerati conform legii.
2. Directiile Judetene de Invatamant Preuniversitar/a Municipiului Bucuresti, servicii publice deconcentrate aflate in subordinea Ministerului Educatiei, cu personalitate juridica, formate prin reorganizarea Inspectoratelor Scolare Judetene/Municipiului Bucuresti si prin comasarea cu Centrele Judetene de Resurse si Asistenta Educationala/ Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala, prin preluarea activitatilor si structurilor de la aceste institutii.
DJIP vor functiona cu atributii privind inspectia de specialitate, organizarea de sistem, gestionarea mobilitatii
personalului didactic, evolutia in cariera- gradele didacttice si titlul didactic de professor emerit si alte atributii administrative privind organizarea procesului de invatamant si sunt conduse de directori generali numiti prin ordin al ministrului educatiei, in urma sustinerii unui concurs de selectie.
Directorul va incheiea contract de management cu ministrul educatiei pe perioada mandatului demnitarului.
3. Autoritatea Nationala pentru Inspectie Scolara si Asigurarea Calitatii, institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Educatiei, finantata integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei. In cadrul Autoritatii va functiona Comisia Nationala pentru Inspectie Scolara cu prerogative de verificare a respectarii normelor de etica si deontologie profesionala de catre cadrele didactice.
Autoritatea va fi condusa de un Presedinte cu rang de secretar de stat si va avea urmatoarele atributii principale: inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar, inspectia tematica si evaluarea calitatii, asigura respectarea normelor de etica si realizeaza procesul de evaluare a calitatii. Personalul Autoritatii va fi format din personal de specialitate, inspectori scolari care au gradul didactic I si personal contractual.
4. Centrul National pentru Formare si Dezoltare in Cariera Didactice, institutie publica de interes national, finantata de la bugetul de stat si din venituri proprii, in subordinea Ministerului Educatiei avand ca scop: formarea continua si asigurarea resurselor educationale pentru intreg personalul din sistemul de educatie preuniversitar, realizarea cartografierii nevoilor, dezvoltarea curriculumului de formare, formarea formatorilor si corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu strategiile si politicile nationale si cu nevoile specifice comunitatilor educationale, organizarea si furnizarea de formare continua pentru personalul didactic, de conducere, indrumare si control, precum si pentru personalul didactic auxiliar din invatamantul preuniversitar.
CNFDCD functioneaza cu structuri teritoriale, cu personalitate juridica, constituite la nivel judetean, prin reorganizarea Caselor Corpului Didactic si preluarea activitatilor si structurilor acestor institutii, prin ordin al ministrului educatiei. Organizarea si functionarea CNDCD se aproba prin ordin al ministrului educatiei in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
5. Se reorganizeaza Centrul National pentru Politici si Evaluare in Educatie si se infiinteaza Centrul National pentru Curriculum si Evaluare si Institutul pentru Stiintele Educatiei, prin preluarea activitatii si structurilor specializate de la Centrul National pentru Politici si Evaluare in Educatie, care se desfiinteaza, ambele institutii cu un rol complementar in realizarea, monitorizarea aplicarii si revizuirea curriculumului national, organizarea evaluarilor si examenelor nationale, repere metodologice pentru zona de curriculum si evaluare.
6. Se infiinteaza Centrul National pentru Invatamant Profesional si Profesional Dual, ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Educatiei, institutie publica cu personalitate juridica prin reorganizarea Centrului National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic, care se desfiinteaza.
7. Se infiinteaza Centrul National pentru Educatie Incluziva , institutie publica, de interes national, in subordinea Ministerului Educatiei, cu personalitate juridica, cu buget propriu de venituri si cheltuieli, finantata din venituri proprii si din subventii de la bugetul de stat.
D. Reforma management si guvernanta unitati de invatamant
XXIX. Unitatile de invatamant preuniversitar de stat cu personalitate juridica vor fi conduse de:
- consiliile de administratie,
- directori, directori adjuncti si directori administrativi.
In exercitarea atributiilor ce le revin, consiliile de administratie si directorii vor conlucra cu Comisia pentru Asigurarea Calitatii si Comisia pentru Formare si Dezvoltare in Cariera Didactica, cu consiliul profesoral, cu comitetul de parinti si cu autoritatile administratiei publice locale.
Consiliul profesoral al unitatii de invatamant va fi format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea de invatamant cu personalitate juridica, va fi prezidat de catre director si se va intruni lunar sau ori de cate ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii personalului didactic.
Potrivit prezentului proiect, Comisia pentru Asigurarea Calitatii va elabora si coordona aplicarea procedurilor si activitatilor de evaluare si asigurare a calitatii, va analiza rapoartele intocmite cu ocazia inspectiilor generale si tematice si va formula propuneri de imbunatatire a calitatii educatiei la nivelul unitatii de invatamant.
De asemenea, Comisia pentru Formare si Dezvoltare in Cariera Didactica este organismul care va identifica nevoile de formare continua ale personalului didactic, programele si proiectele destinate formarii continue a personalului didactic si monitorizeaza activitatea cadrelor didactice stagiare, evolutia in cariera a cadrelor didactice, participarea personalului didactic la programe si proiecte de formare continua, precum si progresul elevilor in urma participarii cadrelor didactice la programele si cursurile de formare continua.
In cazul unitatilor de invatamant cu personalitate juridica cu mai putin de 300 de elevi sau mai putin de 300 de anteprescolari, prescolari si elevi, si Comisiile pentru Asigurarea Calitatii si pentru Formare si Dezvoltare in Cariera Didactica se pot constitui la nivelul a doua unitati de invatamant apropiate.
XXX. Potrivit prezentului proiect de lege, guvernanta sistemului national de invatamant va fi realizata de Ministerul Educatiei, institutiile si autoritatile din subordinea si coordonarea acestuia, de unitatile de invatamant preuniversitar de stat, particulare si confesionale autorizate/acreditate, in colaborare cu alte autoritati ale administratiei publice si institutii cu atributii in domeniul educatiei, cu respectarea principiului parteneriatului social.
Managementul unitatilor de invatamant este orientat pe valori, creativitate, capacitati cognitive, capacitati volitive si capacitati actionale, cunostinte fundamentale si cunostinte, competente si abilitati de utilitate directa, in profesie si in societate
Se va defini profilul profesional al managerului scolar. Astfel, recrutarea, formarea si evaluarea managerilor scolari se va realiza in baza standardelor profesionale care formeaza profilul profesional al managerului scolar, aprobate prin ordin al ministrului educatiei in termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a legii.
Managementul si guvernanta sistemului de invatamant la nivel local se realizeaza prin:
a) Functiile de conducere de la nivelul directiilor generale de invatamant preuniversitar: director general, director general adjunct, inspectorii scolari de indrumare si control si functiile de conducere de la nivelul birourilor teritoriale ANISAC:, seful biroului teritorial;
b) Managerii scolari de la nivelul unitatii de invatamant preuniversitar: director, director adjunct, director
administrativ;
c) Functiile de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar, inspectorii scolari din cadrul directiilor generale de invatamant preuniversitar si birorurilor teritoriale ANISAC si alte functii stabilite prin hotarare a Guvernului;
d) Alte functii de conducere din unitati conexe ale invatamantului preuniversitar potrivit specificului acestora, stabilite prin reglementari ale Ministerului Educatiei.
e) Se instituie, pentru prima data obligativitatea parcurgerii unui program de formare initiala de catre managerul scolar, in prima saptamana de la preluarea mandatului educational, indiferent daca acesta a mai exercitat anterior alte mandate educationale/ contracte de management. Managerul scolar care exercita primul mandat management este consiliat in activitate de un mentor pentru management educational.
Se infiinteaza Corpul Managerilor Educationali, format din mentorii pentru management educational, organism de specialitate aflat in coordonarea Ministerului Educatiei.
- Scopul acestui Corp este acela de a dezvolta politicile publice din educatie, derularea activitati de mentorat pentru directorii aflati la inceput de cariera si de a asiguta monitorizarea, evaluarea si respectarea principiilor etice si a conduitei deontologice in managementul scolar. Corelat cu aceste masuri, Centrul National pentru Formare si Dezvoltare in Cariera Didactica va infiinta un Program National de formare a mentorilor educationali.
Selectia persoanelor care vor face parte din Corpul Managerilor Educationali se realizeaza prin concurs public.
Schimbarea procedurii de recrutare a directorilor, directorilor adjuncti si directorilor administrativi, bazata pe un proces complex de selectie si cuprinde urmatoarele etape:
- evaluare motivationala in cadrul careia se testeaza capacitatile si aptitudinile personale ale candidatului; evaluarea motivationala se realizeaza de comisia de concurs impreuna cu specialisti in psihometrie;
- proba scrisa ;
- interviu.
Recrutarea pentru ocuparea functiilor de director si de director adjunct se realizeaza prin concurs public, national, organizat prin directiile judetene de invatamant preuniversitar, sub coordonarea Ministerului Educatiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. In urma promovarii concursului, directorul incheie contract de management educational cu directorul general al directiei judetene de invatamant preuniversitar, al carui continut este aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
Va reamintim ca aceste noi legi vor fi puse in dezbatere publica timp de 35 de zile. Apoi vor fi adoptate de catre Parlament si puse in aplicare.
Sunt insa si capitole, precum cel de renuntare la mediile claselor V-VIII in procesul de admitere la liceu, care vor intra in vigoare imediat.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 10 minute
14Iul.2022
