Noul program pentru scoli, in consultare publica

Regulamentul prevede urmatoarele:
- accent pe distribuirea produselor proaspete, dar cu anumite exceptii pentru produse
prelucrate, in functie de adaosul de zahar, saresi grasimi;
- posibilitatea transferului de fonduri intre cele doua scheme de pana la 20% o singura
data pentru un anscolar;
- buget UE stabilit pentru fiecare componenta a programului: schema de fructesi legume
6 866 848 eurosi schema de lapte 10 399 594 euro;
- strategie multinanuala;
- masuri educative pentru ambele programe (legume-fructesi laptesi produse lactate);
- incurajarea distribuirii de produse localesi regionale.

Programul „Lapte si corn” a fost initiat ca program national, in 2002, iar din anul 2007, o parte din cheltuielile pentru furnizarea laptelui au inceput sa fie rambursate din fonduri europene, Romania ajungand, in anulscolar 2012-2013 la o valoare a rambursarii de 10,6 milioane euro.

Programul se adreseaza prescolarilor din gradinitele de stat si privatesi elevilor din invatamantul primar si gimnazial de stat si privat si prevede acordarea zilnica de lapte (UHT si pasteurizat) sau produse lactate (din lapte fermentat care contin cel putin 90% din greutate lapte tratat termic: iaurt simplu, lapte batut, sana sau chefir) in cantitati de 200 mlsi de produse de panificatie (cornuri sau batoanesi produse derivate: covrigi simpli sau biscuiti uscati) in ambalaje de 80 g/unitate.

In anulscolar 2009-2010, a inceput derularea Programului „Fructe in scoli” a carui implementare presupune, pe langa distributia de fructesi/sau legume si masuri educative. Beneficiarii programului sunt elevii din invatamantul primarsi gimnazial de statsi privat. In cadrul programului s-au distribuit mere pentru perioade de maximum 100 zile de scolarizare si s-au organizat vizite la fermesi statiuni de cercetare, concursuri cu premii, activitati de gradinarit in curteascolii ca masuri educative adiacente distributiei de mere.

In baza noilor prevederisi in perspectiva actualizarii legislatiei nationale (Fructe inscoli: OUG nr. 24/2010 cu modificarilesi completarile ulterioare; Laptesi corn: OUG nr. 96/2002si HG nr. 714/2008 cu modificarilesi completarile ulterioare), darsi in vederea imbunatatirii derularii programelor actuale, supunem consultarii urmatoarele propuneri de implementare a noului program:

A.DISTRIBUTIA PRODUSELOR
Valoarea portiei / diversificarea produselor

In prezent, se distribuie urmatoarele produse:

Un mar de cel putin 100 grame, in limita unei valori zilnice de 0,37 lei/elev.  Lapte (lapte UHT si produse lactate fermentate – iaurt, sana) in ambalaje de 0,2 litrisi produse de panificatie (corn) in ambalaje de 80 grame, in limita unei valori zilnice de 1,17 lei/elev.

In urma diferitelor rapoartesi studii2, rezulta ca valoarea portieisi diversificarea produselor distribuite influenteaza eficientasi atractivitatea programelor.

Raportul de evaluare a programului de incurajare a consumului de fructe proaspete inscoli pentru anulscolar 2010-2011 a aratat ca aproape 69% din elevii care au primit mar l-ausi consumat, iar 22% nu l-au consumat de fiecare datasi 8,3% nu l-au consumat deloc. Motivele principale pentru care marul nu a fost consumat se refera la calitatea acestuia („stricat”, „batut”, „miroase urat”).

Tot calitatea produsului distribuit este cauza pentru caresi in cadrul Programului „Laptesi corn”, cornul este componenta care are nevoie cel mai mult imbunatatiri, alaturi de necesitatea de a diversifica gama de produse distribuitesi modul de impachetare a acestora (includerea unor jocuri interactive, colectionarea unor magneti). Cu toate acestea, 96% dintre elevii chestionati consuma laptele oferitsi peste 93% consuma cornul.

Faptul ca produsele nu sunt mereu atractive, ca se instaleaza monotonia (distribuirea aceluiasi produs zilnic, in cazul Programului „Laptesi corn” pe toata durata anuluiscolar) genereaza un prim efect negativ al implementarii programelor – lipsa consumului regulatsi constient al produselor – in 10% din cazuri, cei chestionati afirmand despre colegii lor ca nu consuma merele primite, aruncandu-le prin clasa; situatia este similarasi in cazul cornuluisi laptelui care sunt fie aruncate, fie date altor copii, fie sunt luate de personalulscolii3, mediul urban fiind cel in care o parte din produse sunt risipite.

In ambele studii, respondentii s-au pronuntat pentru diversificarea gamei de produse distribuite, astfel:

Peste 62%4 din elevii chestionati doresc inlocuirea marului cu alt fruct peste 31% doresc continuarea distribuirii marului. Citricele sunt preferate de aproape 28% din repondenti, bananele de aproape 13%, urmate de pere 6%, piersici 3,5%si struguri 2,5%.  Diversificarea si cresterea calitatii produsului de panificatie (biscuiti, corn, baton)si cresterea atractivitatii prin ambalaje5.

Preferinta pentru fructele exotice poate avea mai multe cauze: de la disponibilitatea crescuta a fructelor autohtone (elevii din mediul rural au posibilitatea consumului de fructe din propria gospodarie) in raport cu accesul la fructele exotice pana la motive de natura financiara.

Desi preferintele pentru fructe sunt asemanatoare in mediul urbansi in cel rural – merele sunt pe primul loc (25% rural versus 23% urban), urmate de banane (22% rural versus 12% urban), struguri (14% rural versus 5% urban)si portocale (11% rural versus 5% urban), exista totusi diferente de consum al fructelor, elevii din mediul rural avand in proportie mai mare mereu fructe lascoala decat cei din mediul urban6si consumand mai multe fructe seara decat cei din mediul urban. De asemenea, in mediul rural se observa o mai mare frecventa a consumului de sucuri carbogazoase.

Evaluarea Programului „Fructe inscoli” a relevat faptul ca preponderent in mediul rural, copiii apreciaza mai mult programul, in lipsa posibilitatilorsi oportunitatilor de a primi o gama diversificata de fructe, acestia acceptand mai usor ceea ce li se ofera. Daca la origini, Programul „Fructe inscoli” a urmarit preferintele de consum, consumul de fructe fiind considerat o componenta a unei alimentatii sanatoase, Programul „Laptesi corn” a fost mai degraba ca un program cu o puternica dimensiune sociala, aspect relevatsi de studiul citat. Conform celor constatate, obiceiul de a consuma produsele distribuite este mai evident in zona rurala la nivelul gradinitelorsi al familiilor cu nivel de trai scazut, programul reprezentand o solutie pentru gustarea din pauza mare, iar componenta de panificatie fiind necesara mai ales in cadrul comunitatilor dezavantajate7.

In ciuda neajunsurilorsi a deficientelor remarcate, procente semnificative din cei chestionati doresc continuarea ambelor programe – 86% dintre elevii beneficiari ai Programului „Fructe inscoli” intervieva

Propuneri
Studiul CRPE Programul national „Cornulsi laptele” in contextul schemei europene de lapte inscoli – Centrul Roman de Politici Europene (martie 2015) atrage atentia asupra faptului ca neactualizarea valorii de 1,17 lei/portie (TVA inclus) are impact direct asupra calitatii produselor oferite, diminuand atractivitatea acestorasi decisi consumul, generand risipa alimentara;si asupra interesului furnizorilor care pot oferi produse de calitate.

Totodata, reconsiderarea gamei de produse distribuite in cadrul ambelor programe, ar trebui sa tina cont de preferintele beneficiarilorsi de necesarul nutritional al acestora .

a) Diversificarea si cresterea calitatii/prezentarii produselor de panificatie
Ce produse de panificatie considerati ca ar trebui distribuite?
- Corn
- Baton
- Biscuiti
- Batoane din cereale
- Altele (va rugam sa oferiti exemple concrete!)

b) Diversificarea produselor oferite in cadrul Programului „Fructe in scoli” Considerati ca distributia marului ar trebui inlocuita/alternata cu distributia altor fructe si/sau legume, sub forma proaspata sau preparata (de exemplu salate, sucuri)? (Va rugam sa oferiti propuneri concrete!)

c) Decizia asupra produselor distribuite Considerati ca autoritatile locale ar trebui sa decida asupra selectiei produselor distribuite pornind de la lista care va fi aprobata de Ministerul Sanatatii? ((Indiferent de raspuns, va rugam sa argumentati!)

d) Preferinte privind frecventa distributiei de fructe/legume/lapte/produse lactate/produse panificatie Ce frecventa considerati ca este cea mai potrivita pentru asigurarea unui consum regulatsi responsabilsi pentru constientizarea beneficiilor consumului (aceleasi produse zilnic, alternarea produselor)?

Atentie! Documentul se afla momentan in consultare publica.

Sursa: Ministerul Educatiei