SUBIECTUL I (30 de puncte)
Cititi, cu atentie, sursele de mai jos:
A. „Criza interna a Ungariei de la cumpana secolelor al XIII-lea si al XIV-lea a fost atat de
grava incat regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342) i-a trebuit mai mult de un deceniu si jumatate
pentru a putea restabili autoritatea centrala asupra intregului teritoriu al regatului. Intarirea treptata
a puterii lui Carol Robert insemna un pericol pentru Basarab, cel care profitase de problemele interne
ale Ungariei pentru a ocupa Banatul Severinului. Compromisul din 1324 nu era unul menit sa dureze,
astfel incat, in anul 1330, regele Ungariei s-a hotarat sa transeze militar in favoarea sa situatia din
teritoriile de la Sud de Carpati. Rezultatul campaniei este cel cunoscut: infrangerea catastrofala a
armatei regale la Posada (9-12 noiembrie 1330). […] Ca si in alte cazuri din istoria romaneasca,
batalia propriu-zisa nu a hotarat cu nimic soarta campaniei. In momentul in care ea a avut loc,
incercarea regelui de a supune Tara Romaneasca esuase deja, armata regala retragandu-se din
fata cetatii Arges fara perspectiva de a mai initia vreo actiune ofensiva [impotriva lui Basarab] in acel
an, anotimpul fiind prea inaintat.‟
(B. Murgescu, Istorie romaneasca-istorie universala (600-1800)
B. „Consfintind independenta Tarii Romanesti fata de coroana Ungariei, victoria de la Posada
a transformat fundamental si pozitia sa internationala. Respingand cu succes, intr-un moment
extrem de critic si fara niciun sprijin din partea aliatilor sai, o invazie condusa de insusi regele
Ungariei, Basarab si-a cucerit o pozitie de prestigiu pe scena politica a Europei de Sud-Est. […] In
1331-1332, trupele muntene au participat […], in sprijinul bulgarilor, la razboiul victorios purtat de
acestia impotriva Bizantului; in aceeasi perioada Basarab a recuperat, se pare, cetatea Severinului.
Reluat in 1335, razboiul cu Ungaria s-a desfasurat de aceasta data pe un front mult mai larg,
izvoarele inregistrand confruntari armate atat in Tara Barsei, cat si la Severin, aceasta ultima cetate
ramanand insa, in cele din urma, in stapanirea Tarii Romanesti. O noua faza a presiunii ungare s-a
consumat in anii 1343-1345, dupa moartea lui Carol Robert si incoronarea fiului sau Ludovic cel
Mare. Basarab a pierdut de aceasta data Severinul […].”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrata a Romaniei si a Republicii Moldova)
Pornind de la aceste surse, raspundeti la urmatoarele cerinte:
1. Numiti batalia din anul 1330, precizata in sursa A. 2 puncte
2. Precizati, din sursa B, o informatie referitoare la actiunile din 1335-1345. 2 puncte
3. Mentionati statul medieval romanesc si conducatorul acestuia, la care se refera atat sursa A, cat
si sursa B. 6 puncte
4. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sustine ca trupele muntene si
bulgare sunt aliate. 3 puncte
5. Scrieti o relatie cauza-efect stabilita intre doua informatii selectate din sursa A, precizand rolul
fiecareia dintre aceste informatii (cauza, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentati doua fapte istorice referitoare la institutii centrale din spatiul romanesc, desfasurate in
secolele al XVI-lea - al XVIII-lea. 6 puncte
7. Mentionati o asemanare intre doua autonomii locale atestate in spatiul romanesc, in secolul al XIII-lea.
4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Cititi cu atentie sursa de mai jos:
„Intre promulgarea tezelor din iulie 1971 si prabusirea ordinii comuniste in decembrie 1989,
esenta regimului Ceausescu a ramas aceeasi: neostalinismul si un nationalism care sa promoveze
socialismul. Intr-un fel, acestea caracterizeaza si ultimii ani ai regimului Gheorghiu-Dej. [...] Probabil
trasatura definitorie a regimului lui Ceausescu a fost cultul personalitatii [...]. In presa, la televizor si in
cadrul adunarilor publice, el se afla in centrul atentiei [...]. In conditiile impuse de cultul personalitatii,
Partidul Comunist si-a pierdut intr-un fel pozitia de factor al schimbarii pe care o detinuse in primele
doua decenii in care se aflase la putere. [...]
Economia a dat semne tot mai mari de slabiciune, in ciuda cresterii continue impresionante,
iar incepand cu anii 1980 a intrat intr-o faza de colaps. [...] In timpul lui Ceausescu, efortul de
industrializare a fost neinduplecat si impins la extrem. In viziunea sa, industria grea avea sa aiba
mai multe beneficii: urma sa puna bazele noii ordini economice comuniste, sa asigure autonomia
Romaniei in relatiile cu Uniunea Sovietica si sa intareasca pozitia internationala a tarii. Industria si
diversele ei intreprinderi au continuat asadar sa aiba intaietate la alocarea investitiilor de capital,
adesea in detrimentul agriculturii si al altor ramuri ale economiei, aparent mai putin importante.
Pentru a-si finanta planurile industriale ambitioase, regimul recursese la imprumuturi de la alte
guverne si institutii financiare internationale precum Fondul Monetar International [...]. Planul de
actiune consta in utilizarea imprumuturilor straine pentru a construi noi intreprinderi si a extinde
capacitatea de productie a celor mai vechi, apoi in vanzarea bunurilor lor pe piata internationala,
care insemna in primul rand Occidentul, si folosirea profiturilor pentru achitarea creditelor. [...]
Sistematizarea satului la care Ceausescu se gandise ani buni era acum in plina desfasurare.
Principalele obiective erau inlocuirea satelor cu centre agrotehnice si transformarea locuitorilor din
mediul rural in proletari.“ (K. Hitchins, Scurta istorie a Romaniei)
Pornind de la aceasta sursa, raspundeti la urmatoarele cerinte:
1. Numiti un lider politic precizat in sursa data. 2 puncte
2. Precizati secolul la care se refera sursa data. 2 puncte
3. Mentionati practica politica utilizata in mediul rural si un obiectiv al acesteia, la care se refera
sursa data. 6 puncte
4. Mentionati, din sursa data, doua informatii referitoare la cultul personalitatii. 6 puncte
5. Formulati, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la industria Romaniei, sustinandu-l cu
doua informatii selectate din sursa. 10 puncte
6. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia regimul politic instaurat in
Romania dupa „prabusirea ordinii comuniste in decembrie 1989‟ are caracter democratic. (Se
puncteaza prezentarea unui fapt istoric relevant si utilizarea conectorilor care exprima
cauzalitatea si concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre evolutia statului roman in perioada
1801-1930, avand in vedere:
- precizarea unui proiect politic referitor la statul roman modern, elaborat in prima jumatate a
secolului al XIX-lea si mentionarea unei prevederi a acestuia;
- mentionarea a trei fapte istorice referitoare la statul roman modern, desfasurate in deceniile
sase-sapte ale secolului al XIX-lea;
- prezentarea unui fapt istoric din anul 1918, care a contribuit la realizarea Romaniei Mari;
- formularea unui punct de vedere referitor la democratia din Romania Mare in perioada 1919-1930
si sustinerea acestuia printr-un argument istoric.
Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea
relatiei cauza-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant si
utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea si concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru raspunsul: Posada Se puncteaza orice mod de redactare a raspunsului corect
(prin precizare/mentionare sau in enunt).
2. 2 puncte pentru oricare dintre raspunsurile: Reluat in 1335, razboiul cu Ungaria s-a desfasurat de
aceasta data pe un front mult mai larg, izvoarele inregistrand confruntari armate atat in Tara Barsei,
cat si la Severin, in anii 1343-1345 Basarab pierde stapanirea asupra Severinului etc. Se puncteaza
orice mod de redactare a raspunsului corect (prin citat din sursa/mentionare sau in enunt).
3. cate 3 puncte pentru fiecare raspuns: Tara Romaneasca, Basarab Se puncteaza orice mod de
redactare a raspunsului corect (prin precizare/mentionare sau in enunt). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricarei relatii cauza-efect stabilite intre doua informatii selectate din sursa
A, precizand rolul fiecareia dintre aceste informatii (cauza, respectiv efect)
Exemple: Cauza: Criza interna a Ungariei de la cumpana secolelor al XIII-lea si al XIV-lea a fost atat
de grava si efect: incat regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342) i-a trebuit mai mult de un deceniu
si jumatate pentru a putea restabili autoritatea centrala asupra intregului teritoriu al regatului SAU
Cauza: Compromisul din 1324 nu era unul menit sa dureze si efect: astfel incat, in anul 1330, regele
Ungariei s-a hotarat sa transeze militar in favoarea sa situatia din teritoriile de la Sud de Carpati. etc.
6. cate 1 punct pentru mentionarea oricaror doua fapte istorice referitoare la institutii centrale din
spatiul romanesc, desfasurate in secolele al XVI-lea – al XVIII-lea (1px2=2p)
Exemple: organizarea Principatului Transilvaniei (1541), incheierea Tratatului de la Alba Iulia
din 1595, instaurarea regimului fanariot in Moldova/Tara Romaneasca la inceputul secolului al
XVIII-lea etc.
cate 2 puncte pentru prezentarea fiecarui fapt istoric mentionat - o scurta expunere in care sunt
precizate doua informatii referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru mentionarea oricarei asemanari intre doua autonomii locale atestate in spatiul
romanesc, in secolul al XIII-lea
Exemple: au conducatori cu atributii militar-administrative, au contribuit la constituirea statului
medieval Tara Romaneasca etc. Se puncteaza orice mod de redactare a raspunsului corect
(prin precizare/mentionare sau in enunt).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre raspunsurile: Gheorghiu-Dej, Ceausescu Se puncteaza orice mod
de redactare a raspunsului corect (prin precizare/mentionare sau in enunt).
2. 2 puncte pentru raspunsul: al XX-lea Se puncteaza orice mod de redactare a raspunsului corect
(prin precizare/mentionare sau in enunt).
3. 3 puncte pentru raspunsul: sistematizarea satului
3 puncte pentru mentionarea oricarui obiectiv al acesteia, la care se refera sursa data
Exemple: inlocuirea satelor cu centre agrotehnice, transformarea locuitorilor satelor in proletari etc.
Se puncteaza orice mod de redactare a raspunsului corect (prin citat din sursa/mentionare sau
in enunt).
4. cate 3 puncte pentru mentionarea, din sursa data, a oricaror doua informatii referitoare la cultul
personalitatii (3px2=6p)
Exemple: trasatura definitorie a regimului lui Ceausescu; In presa, la televizor si in cadrul adunarilor
publice, el se afla in centrul atentiei; utilizarea cultului personalitatii influenteaza statutul Partidului Comunist etc. Se puncteaza orice mod de redactare a raspunsului corect (prin citat din
sursa/mentionare sau in enunt).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricarui punct de vedere referitor la industria Romaniei
cate 3 puncte pentru selectarea, din sursa data, a oricaror doua informatii care sustin punctul de
vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Preocuparea Romaniei pentru dezvoltarea industriei influenteaza politica financiara a
statului. Informatiile care sustin punctul de vedere sunt: Industria si diversele ei intreprinderi au
continuat asadar sa aiba intaietate la alocarea investitiilor de capital, adesea in detrimentul
agriculturii si al altor ramuri ale economiei, aparent mai putin importante si Pentru a-si finanta
planurile industriale ambitioase, regimul recursese la imprumuturi de la alte guverne si institutii
financiare internationale precum Fondul Monetar International [...]. SAU Strategia care vizeaza
industria Romaniei avea consecinte atat in plan intern, cat si in plan extern. Informatiile care
sustin punctul de vedere sunt: In viziunea sa, industria grea avea sa aiba mai multe beneficii: urma
sa puna bazele noii ordini economice comuniste, sa asigure autonomia Romaniei in relatiile cu
Uniunea Sovietica si sa intareasca pozitia internationala a tarii. si Planul de actiune consta in
utilizarea imprumuturilor straine pentru a construi noi intreprinderi si a extinde capacitatea de
productie a celor mai vechi, apoi in vanzarea bunurilor lor pe piata internationala, care insemna in
primul rand Occidentul, si folosirea profiturilor pentru achitarea creditelor. etc. Punctajul total (10
puncte) sau cel partial (7 puncte) se acorda raspunsului care cuprinde atat punctul de vedere,
cat si informatiile/informatia. Nu se puncteaza doar punctul de vedere sau doar
informatiile/informatia.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmatiei date - prezentarea oricarui fapt istoric relevant (de
exemplu: adoptarea Constitutiei din 1991, organizarea alegerilor libere etc. ) prin precizarea a
doua informatii referitoare la acest fapt si prin utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea (deoarece,
pentru ca etc.) si concluzia (asadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informatia istorica – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricarui proiect politic referitor la statul roman modern, elaborat in
prima jumatate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Cererile norodului romanesc prezentat in
1821, Proclamatia de la Islaz din 1848 etc.)
- 3 puncte pentru mentionarea oricarei prevederi a proiectului politic precizat (de exemplu: numirea
in functii pe criteriul meritocratiei, reforma fiscala etc., domn ales pe 5 ani din toate categoriile
sociale, emanciparea taranilor si improprietarirea cu despagubire etc.)
- cate 3 puncte pentru mentionarea oricaror trei fapte istorice referitoare la statul roman modern,
desfasurate in deceniile sase-sapte ale secolului al XIX-lea (de exemplu: elaborarea proiectelor
politice referitoare la statul roman modern in Adunarile ad-hoc din 1857, dubla alegere a domnitorului
Al. I. Cuza in anul 1859, adoptarea Constitutiei din 1866 etc.) (3px3=9p)
- 2 puncte pentru mentionarea oricarui fapt istoric din anul 1918, care a contribuit la realizarea
Romaniei Mari (de exemplu: unirea Basarabiei cu Romania, unirea Bucovinei cu Romania,
organizarea Adunarii Nationale de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 etc. )
- 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric mentionat - o scurta expunere in care sunt precizate
doua informatii referitoare la faptul istoric si se utilizeaza relatia cauza-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informatii referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricarui punct de vedere referitor la democratia din Romania Mare in
perioada 1919-1930 (de exemplu: Practicile politice utilizate in Romania Mare au contribuit la
consolidarea democratiei in perioada 1919-1930., In perioada 1919-1930, prevederile
constitutionale reflecta caracteristicile democratiei din Romania Mare. etc.)
- 4 puncte pentru sustinerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricarui fapt istoric relevant, prin precizarea a doua informatii referitoare la acest fapt si utilizarea
conectorilor care exprima cauzalitatea (deoarece, pentru ca etc.) si concluzia (asadar, astfel etc.)
Ordonarea si exprimarea ideilor mentionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea partiala a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea partiala a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spatiu.