Programul de guvernare al Cabinetului Bolojan a fost publicat oficial pe gov.ro. Documentul propune o schimbare de paradigma in Educatie, astfel incat eficienta si sustenabilitatea sa devina prioritati-cheie pentru reformarea statului.
In viziunea noului Executiv, resursele bugetare alocate sistemului de Educatie – fie ca vorbim de salarii sau bursele elevilor – sa reflecte nevoile reale si performanta individuala. Reforma normei didactice vizeaza alinierea la standardele europene, in timp ce redimensionarea burselor urmareste evitarea risipei financiare, pastrand insa sprijinul necesar pentru elevii din medii vulnerabile si pentru cei care ating standarde de excelenta.
â–º Citeste mai jos in articol despre Programul Scoala de la 8 la 17, cresterea normei didactice si regandirea burselor pentru elevi
Extras din Programul de guvernare - Cabinetul Bolojan 2025-2028
"EDUCATIE SI CERCETARE
I. Invatamant preuniversitar
Obiective generale - Viziune
1. Trebuie sa pregateasca si sa transfere prin educatie cele opt competente cheie, prin care absolventii sa devina buni specialisti, buni cetateni si oameni cu o calitate buna a vietii. Absolventii trebuie sa se poata integra eficient pe piata muncii (nivelul 3 de calificare dupa clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 dupa absolvirea liceului) si/sau sa-si continue studiile la nivel postliceal si/sau universitar. Educatia va fi motorul mobilitatii sociale, al inovatiei si dezvoltarii economice sustenabile, prin asigurarea unui sistem de invatamant centrat pe elev, echitabil si incluziv, sprijinit de profesori motivati si corespunzator formati. Rata abandonului scolar si cea a analfabetismului functional nu depasesc media europeana.
Pana in 2030 se urmareste atingerea tintei din legislatie de 15% pentru educatie din bugetul general pe cheltuieli (pentru tot domeniul educatiei). Masurile vor viza in principal cresterea calitatii educatiei, reducerea abandonului scolar si a analfabetismului functional prin reforme (1) curriculare - planuri-cadru actualizate si flexibile, axate pe cele opt competente cheie, integrand competente digitale si programe care sa promoveze gandirea critica, creativitatea si adaptarea la meseriile viitorului; (2) de evaluare (ex. standarde de evaluare/testare si examene nationale/standardizate); inclusiv (3) reforma infrastructurii educationale (cu un accent pe reforma invatamantului rural), care implica si dezvoltarea de laboratoare pentru educatia prin descoperire si/sau campusuri duale (aici cu introducerea sistemului de credite transferabile).
2. Propunem extinderea scolilor-pilot pentru inovatii curriculare si invatamant dual, iar manualele vor fi completate cu platforme de e-learning si alte instrumente interactive.
3. Se va acorda o atentie sporita educatiei timpurii si infrastructurii de crese.
4. De asemenea, se va urmari consolidarea statutului profesorilor prin sustinerea formarii si dezvoltarii profesionale a acestora, intrarea in sistem pe baza de merit, prin salarii competitive si evaluari bazate pe performanta (inclusiv, spre exemplu, privind congruenta dintre notele elevilor in scoala si la examenele nationale).
2. Invatamant universitar si cercetare
Obiective generale - Viziune
1. Sistemul national de invatamant superior trebuie sa aiba ca scop formarea de resursa umana inalt calificata (calificarile 5/6- licenta; 7- master; 8- doctorat), care sa-si pastreze si sa-si dezvolte competentele prin invatare pe tot parcursul vietii. Formarea de resursa umana trebuie sa fie facuta in contextul generarii si/sau utilizarii celei mai avansate cunoasteri stiintifice. In timp ce calificarile 5/6 ar trebui sa genereze conexiune directa cu piata muncii existenta – specifica, in domeniile cu accent vocational, si generala (la nivelul unei culturi generale de specialitate), in celelalte domenii, calificarile de nivel 7/8 ar trebui sa accentueze specializarile si, astfel, sa dinamizeze si sa dezvolte noi segmente ale pietei muncii.
2. Sistemul national de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) trebuie sa genereze cunoastere stiintifica, prin care sa rezolvam probleme teoretice (mai ales prin cercetare fundamentala) si/sau practice (mai ales prin cercetare aplicativa – cercetare-dezvoltare). Cand aceasta cunoastere se transfera in societate si devine relevanta socioeconomic, vorbim de inovare. Includem aici atat inovarea tehnologica, cat si inovarea socioculturala. Inovarea tehnologica contribuie decisiv la cresterea nivelului de trai. Inovarea socioculturala ne ofera intelegeri (sensuri si semnificatii) ale lumii, care contribuie decisiv la cresterea calitatii vietii si devin antidot la pseudocunoasterea care genereaza manipulare si conspiratii.
Reforme/reorganizari
1. Diferentierea universitatilor prin misiuni (educatie, educatie si cercetare, educatie si cercetare avansata) si evaluarile institutionale raportate la aceasta, inclusiv crearea de mecanisme noi de sustinere a misiunii asumate si a flexibilizarii ciclurilor de studiu in aceeasi universitate, intarire a autonomiei financiare si parteneriate cu mediul socioeconomic. Se incurajeaza concentrarile academice, care pot duce la eficientizarea costurilor si la performanta academica. Politicile in domeniul universitar trebuie sa fie relationate si cu trasabilitatea fortei de munca generate.
2. Cercetarea se reorganizeaza intr-un sistem national eficient – mai ales in baza evaluarii demarate in 2025 - cu finantare publica crescanda pana la 1% din PIB pana in 2030. Se promoveaza concentrari academice, sustinand inovarea tehnologica si socioculturala. Se incurajeaza parteneriatele public-privat pentru transfer tehnologic, crearea unui hub regional de inovare si atragerea companiilor internationale prin facilitati fiscale. Propunem lansarea de competitii multianuale pentru cercetatori si alinierea prioritatilor CDI cu temele din programele europene., dar si cu strategiile nationale.
3. Etica trebuie sa fie un demers transversal in educatie-cercetare, organizata dupa bunele practici europene
Actiuni pentru institutii subordonate
Reorganizarea structurilor teritoriale ale Ministerului Educatiei si Cercetarii, in vederea eficientizarii, descentralizarii si debirocratizarii activitatii de management scolar, precum si pentru un nivel de sprijin mai ridicat pentru scoli, in logica ca „politicul se opreste la poarta scolii!”.
Masuri pentru accelerarea fondurilor UE (PNRR si Coeziune)
1. Absorbtia a 100% din granturi si credite din cadrul PNRR renegociat.
2. Reorganizari la nivelul ministerului, pentru o coordonare mai buna in accesarea si implementarea acestor fonduri/programe.
Programe - Masuri transversale
Se prioritizeaza prevenirea abandonului educational prin programe ca PNRAS, PNRAU, „Scoala dupa scoala” si mese sanatoase in scoli.
Dezvoltarea si sustinerea programului „Scoala dupa scoala”, prin asigurarea unui cadru legal clar, care sa stimuleze si sa incurajeze primariile si agentii economici sa investeasca in activitati educative complementare, inclusiv pilotarea si generalizarea programului Scoala de la 8 la 17. Celelalte programe se afla deja in derulare si se vor sustine in baza unei analize cost-beneficiu.
Asigurarea drepturilor educationale ale minoritatilor nationale prin adaptarea programelor scolare, manuale si platforme de e-learning in limbile minoritatilor, formarea profesorilor si aplicarea integrala a prevederilor legale.
Educatia destinata romanilor din diaspora si comunitatilor istorice este consolidata prin burse, cursuri LCCR si simplificarea procesului de recunoastere a diplomelor.
Sustinerea programului national de invatare a limbii si literaturii romane, cu suportul universitatilor.
Urmatoarele programe vor fi implementate dupa stabilizarea economicofinanciara: programul national pentru cantine scolare si programul de invatare remediala.
Digitalizare/Debirocratizare
Digitalizarea sistemica, inclusiv prin catalogul electronic si formulare unice de raportare, reducand astfel birocratia si volumul de munca al cadrelor didactice si cercetatorilor.
Se va urmari interoperabilitatea bazelor de date privind gestionarea absolventilor si insertia pe piata muncii.
Printre alte prioritati, se mai includ digitalizarea completa a fluxurilor administrative, precum si integrarea tehnologiei in procesul educational prin platforme digitale si continut interactiv.
Masuri de eficientizare economico-financiara (pot fi rediscutate dupa depasire crizei economico-financiare a tarii
Modificarea normei didactice din educatie, pe urmatoarele coordonate:
1. Cresterea numarului de ore de activitati didactice in invatamantul preuniversitar, minimum pana la nivelul valorii medii la nivel european/OECD. Ministerul va face o analiza si va diferentia aplicarea in functie de mediul de lucru, ciclul de educatie si de fragmentarea normei la mai multe unitati scolare.
2. Cresterea limitarii legale a normei didactice in invatamantul universitar, de la 16 la 18 ore conventionale, pentru a sustine universitatile sa se incadreze in bugetul alocat.
3. Analiza degrevarilor de norma si acordarea lor, de regula, din timpul nondidactic al normei.
4. Analiza numarului efectiv de ore, raportat la numarul normat de ore din cadrul unui post didactic.
5. Plata cu ora se va raporta la timpul total de lucru (40 de ore pe saptamana), pentru a se evita situatia in care o ora la plata cu ora costa mai mult decat o ora din norma didactica.
Analiza sistemului de burse:
1. Bursele trebuie sa reflecte adecvat doua lucruri: suportul pentru conditii socioeconomice dificile si/sau pentru excelenta educationala.
2. Bugetul trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023, inainte de introducerea prin noua legislatie (legea 198/2023) a unor angajamente nesustenabile. Dimensionarea se va face prin raportare la practici europene si la conditiile de sustenabilitate pe care si le permite tara.
3. Tinand cont de faptul ca bursele nu se impoziteaza, fondul de burse/bursele care se raporteaza la salariul minim pe economie se va raporta la valoarea neta a salariului minim.
4. Concentrari educationale pentru eficientizare si cresterea calitatii prin evitarea fragmentarii (unele masuri reprezinta o reluare aproximativa a unor practici functionale dinainte de Legea 198/2023):
o Cresterea numarului minim de copii dintr-o clasa (cu exceptii justificabile in zonele de minoritati si medii defavorizate).
o Cresterea numarului maxim de copii intr-o clasa, in conditiile nedepasirii unor limite psihopedagogice.
o Cresterea efectivului minim de elevi in unitatile educationale cu personalitate juridica (cu exceptii justificabile in zonele de minoritati si medii defavorizate).
o Concentrari academice in invatamantul superior si in cercetare-dezvoltare-inovare, inclusiv fuziunea sau desfiintarea unor institutii deconcentrate, acolo unde acest lucru duce la eficientizari si la cresterea calitatii.
Alte masuri de eficientizare:
o Reducerea sporurilor si a stimulentelor exagerate indiferent de sursa finantarii.
o Testarea periodica a functionarilor si a personalului de conducere angajat prin contract de mandat".
.jpg)
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 6 minute
Gabriela Savastita Savastita 25 Iun. 2025 14:23:43
Daca voi fugiti de proprii copii, ei bine EU VREAU SA STAU CU AI MEI!!! Deja stau 6 ore pe zi la scoala. Suficient!!! UN GUVERN MAI IDIOT CA ASTA NU A EXISTAT PÂNA ACUM!Profesor 24 Iun. 2025 11:19:19
Babysitter va fi de-acum noua încadrare a profesorilor!!! Pun progresistii piciorul pe gâtul profesorilor!Anonim 24 Iun. 2025 04:34:20
Sa steamâ-ta 9 ore la scoalâ!