Subiecte [REZOLVATE] Titularizare Consiliere psihopedagogica 2025

SUBIECTUL I (30 de puncte)
 

Se da urmatorul enunt: Feedback-ul este o componenta deosebit de importanta a comunicarii pe care profesorul consilier scolar il da elevului, si nu numai. Pornind de la acest enunt, argumentati, in patru pagini, rolul comunicarii in procesul de consiliere, pe baza urmatoarei structuri:

– precizarea conceptului de comunicare (componente, niveluri, tipuri, bariere);

– prezentati trei elemente centrale in ascultarea eficienta;

– detaliati tipurile de conflict care pot aparea in clasa de elevi atunci cand nu avem comunicare;

– dati exemple de modalitati ineficiente de comunicare;

– prezentati trei recomandari pentru oferirea de feedback dintre profesor si elev;

– justificarea importantei feedback-ului in comunicarea relatiei cu elevii, cadrele didactice si parintii.

Nota: Pentru valorificarea adecvata a enuntului dat se acorda 2 puncte, iar pentru respectarea numarului de pagini cerut se acorda, de asemenea, 1 punct.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
 

Disciplina de Consiliere si Orientare ofera cadrul formal in care profesorul poate sa activeze nu doar cu dimensiunea rational-intelelectiva a elevului, ci si cu latura afectiva, atitudinala, motivationala si sociala. Principala sarcina a consilierului este de a ajuta elevii sa parcurga pasii unui demers de clarificare, evaluare si actualizare a sistemului personal de valori.

A. Precizati diferentele intre consilierea educationala si consilierea psihologica.

B. Enumerati atitudinile consilierului in timpul orelor de consiliere.

C. Dati patru exemple de obstacole in dezvoltarea acceptarii neconditionate.

D. Enumerati abilitatile de baza necesare profesorului consilier scolar pentru desfasurarea activitatilor

de consiliere.

E. Precizati obiectivele procesului de consiliere.

F. Dati exemple de metode si tehnici de lucru in consilierea non-verbala.

Nota: In exemple nu se va mentiona niciun element care poate conduce la identificarea de unitati de invatamant/areal geografic sau de persoane.

 

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
 

Urmatoarea secventa face parte din programa de Consiliere si orientare pentru clasa a IX-a:

 

Competente specifice 

4.1. Analizarea conceptului de cariera si a factorilor care influenteaza alegerea carierei

 

Continuturi:

Planificarea carierei

Planificarea si dezvoltarea carierei:

– cariera: definire

– factori care influenteaza cariera

 

 (Programe scolare pentru aria curriculara Consiliere si orientare, OMEC nr. 5.287/09.10.2006)

 

Realizati un demers didactic pentru formarea competentei 4.1 din secventa data prin intermediul brainstormingului, ca metoda didactica moderna, prin:

– explicarea metodei didactice;

– argumentarea faptului ca invatarea bazata pe brainstorming este o metoda didactica activa;

– prezentarea continutului stiintific care vizeaza educatia si cariera;

– mentionarea unei activitati de invatare pentru alegerea carierei;

– exemplificarea modului de formare a factorilor care influenteaza alegerea carierei;

– enumerarea a doua etape a invatarii bazate pe metoda brainstorming

 

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Comunicarea vizeaza un proces de transmitere de idei, informatii, reguli, in care o sursa transmite un mesaj unui receptor. In acest fel, mesajele sunt transmise prin mai multe canale, ca un mozaic de informatii, judecati de valoare si trairi personale. Rolul procesului de comunicare in consiliere este extrem de important prin faptul ca toate mesajele verbale si nonverbale pe care profesorul-consilier le transmite in mod constient sau inconstient sunt utile pentru a determina masura in care informatia a fost inteleasa si acceptata. Feedback ul trebuie sa se bazeze pe incredere intre emitator si receptor, sa fie general, sa contina exemple, sa fie oferit in timp util, incluzandu-se astfel acele elemente-cheie pe care receptorul sa fie capabil sa le inteleaga si sa le rea lizeze.

Radacinile termenului comunicare vin din limba latina: communis, comunico – a face ceva impreuna, a uni. Profesorul-consilier comunica prin toate mijloacele pe care le are la indemana, incepand cu prezenta fizica, pana la acele zambete ingaduitoare sau tacere. Orice gest are valoare de mesaj, in context educativ, si poate avea influente asupra elevilor.

Consilierul scolar, prin natura pozitiei sale, observa atent fiecare particularitate a posibilitatilor sau dificultatilor pe care un elev le poate avea in procesul de comunicare, in insusirea priceperilor si deprinderilor, care tin de reusita si evolutia scolara a fiecaruia. Ca tip de activitate, consilierea este: comunicare, relatie si interventie. Procesul de consiliere este alcatuit din metode, strategii, modalitati de lucru psihologice (conversatia), sociologice (cooperarea), pedagogice (problematizarea), psihoterapeutice (jocul de rol de natura cognitiv comportamentala) centrate pe solutii. Profesorul consilier este un facilitator al procesului de dezvoltare personala al elevului, un catalizator care abiliteaza copilul sa gaseasca solutii la situatiile pe care le intampina. Traseul pe care il parcurge consilierul scolar aduce in discutie urmatoarele elemente, si anume: ascultarea activa – pentru aflarea de informatii, ascultarea reflexiva si ascultarea pentru divertisment. Se cuvine accentuata ideea ca toate tipurile de ascultare sunt utile. Astfel, profesorul poate apela la reactia cognitiva in sensul observarii intereselor legate de experienta imediata de cunoastere cu referire la experienta de viata a elevilor. Daca discutam despre contextul fizic, comunicarea poate fi evidenta si prin aranjarea mobilierului in cabinetul de consiliere, sau poate fi o bariera, iar participantul la actul comunicarii sa nu se simta confortabil. Un mediu favorabil, cald, primitor, poate aduce un plus de valoare dialogului prin elemente de autenticitate, care sa confere apropiere, siguranta, interactiune si pozitivism.

In ascultarea eficienta, cele mai intalnite elemente sunt: legaturile indirecte, stabilitatea si durabilitatea (intensitatea emotionala) care ajuta la dezvoltarea unui climat favorabil ca suport pentru client/elev in procesul de consiliere. In acest sens, feedback-ul poate include mesajele verbale si nonverbale pe care o persoana, in cazul de fata, consilierul, le transmite in mod constient ca raspuns la comunicarea altei persoane. Putem afirma ca procesul de comunicare intrapersonala poate fi influentat de toate celelalte tipuri de comunicare pe care profesorul-consilier le foloseste. Consilierul trebuie sa dezvolte criterii flexibile in dialog, permanent adaptabile la avalansa de discutii si intrebari, trairi, emotii, credinte si sa ofere o imagine clara pentru eul propriu al elevului etc.

Cum ma vad eu pe mine, cum cred eu ca ma percepi tu pe mine etc. poate influenta discutia/relatia de feedback dintre profesorul-consilier si elev. Comunicarea trebuie sa se bazeze pe o atitudine pozitiva fata de persoana consiliata. De exemplu, persoanele care au o parere negativa fata de sine comunica in mod constant aceste convingeri spre ceilalti si este probabil ca acestia sa dezvolte reactii negative similare. Elementul vital in gandirea pozitiva este: orientarea comunicarii cu sine insusi spre reusita si progres si nu spre esec, deoarece ne confruntam cu o situatie ineficienta, iar acest aspect nu favorizeaza sprijinul elevului. Pentru a imbunatati eficienta comunicarii si a ascultarii eficiente este important ca profesorulconsilier sa se focalizeze pe urmatoarele idei: Ce dorim sa comunicam? Ce dorim sa transmitem? Cum dorim sa o facem? Cui ne adresam? Cum ne percep ei pe noi? etc. Undeva, la granita dintre verbal si nonverbal, intalnim elementele de ritm, ton, fluenta a vorbirii pe care consilierul le manifesta in momentul transmiterii mesajului. La inceputul sedintei se foloseste un ritm mai lent, de introducere si intelegere a istoricului cazului, care creste in intensitate pentru a ilustra mai bine rolul mesajului.

Problema de comunicare pe care o poate ridica viteza mesajului ca indicator de paralimbaj constituie ceea ce se regaseste in literatura de specialitate sub titulatura de asimilare. Durata sunetelor si a cuvintelor pot varia in functie de starile pe care le avem, iar aceasta variabilitate a duratei tonurilor in cuvinte tinde sa fie legata de paralimbaj in comunicare. Comunicarea verbala este controlata total de consilier, pe cand comunicarea nonverbala este aproape in totalitate incontrolabila. Profesorul-consilier poate intari prin anumite elemente de mimica sau gestica importanta unui mesaj din ceea ce transmite in timpul sedintelor de consiliere. Cineva care spune o gluma zambeste in timp ce face acest lucru, iar comunicarea nonverbala poate in mod deliberat sa contrazica anumite aspecte ale comunicarii verbale. Aparent paradoxal – critica constructiva poate fi mai eficienta in urmarirea scopurilor privind schimbarile comportamentale la nivelul individului. Expresiile fetei, limbajul ochilor, limbajul trupului si contactul fizic pot sa ne sugereze un evantai extrem de larg de factori care conduc la un cadru important in relatia de consiliere. Conceptul de bariera in comunicare poate fi gandit intr-un echilibru dinamic cu aspectele care privesc actul comunicarii. Etica comunicarii poate constitui o sursa de eficienta ori o bariera in procesul de consiliere.

De precizat faptul ca modalitatile ineficiente de comunicare cu elevii, precum critica, etichetarea sau lauda evaluativa, amplifica buna relationare cu acestia prin impunerea unor situatii care pot genera frustrare prin ignorarea sentimentelor si a opiniilor celeilalte persoane. Aici intervine limbajul responsabilitatii ca forma de comunicare prin care se pot exprima propriile opinii si emotii fara sa ataci interlocutorul, percepute ca o modalitate de deschidere a comunicarii. De exemplu, elevul care nu este ascultat de profesor sau parinte, tratat cu nepasare, ajunge sa creada despre el ca nu este valoros si ca nu merita atentie. Comunicarea empatica este forma care previne reactiile negative despre sine si ceilalti, iar limbajul non-verbal este prioritar in comunicarea empatica. O alta dimensiune in relatia de consiliere vizeaza explorarea alternativelor ca modalitate de comunicare potrivita in relatia cu elevii. Nu trebuie confundata cu oferirea de sfaturi. Elevul trebuie directionat sa exploreze solutiile alternative prin: ascultare reflectiva, brainstorming pentru explorarea alternativelor, alegerea solutiei optime, discutarea posibilelor rezultate, identificarea avantajelor si a dezavantajelor. Vizibil, in acest sens, si stereotipurile sociale ale exprimarii emotionale ale elevilor, teama de autodezvaluire, atunci cand vin la consilier. Se pot sugera in aceasta directie cateva recomandari de activitati cu elevii menite sa faciliteze exprimarea emotionala, si anume: vocabularul emotiilor, parola emotiilor, statuile emotiilor, imaginile emotiilor, sunetele emotiilor etc.

Alte cai de imbunatatire a comunicarii elevilor in relatia cu cadrele didactice sau parintii sunt:

– Clarificarea diferentelor dintre nevoile elevului si nevoile adultului

– Limbajul responsabilitatii, folosit la persoana I

– Increderea se comunica prin gesturi, cuvinte, tonul vocii.

Abilitatea de a comunica cu elevii – presupune totodata si abilitatea de a rezolva conflictele de comunicare care pot aparea. Daca conflictul este negat, acesta poate avea o serie de efecte negative, precum:

– Diminuarea sentimentului de incredere in sine

– Dilemele morale

– Scaderea implicarii in activitatile scolare

– Dificultati de atentie si decizie.

Se spune ca conflictul intr-o clasa este un semn de neimplicare a profesorului in problemele clasei, iar a avea un conflict poate fi un semn de slabiciune sau vulnerabilitate. In rezolvarea unei situatii de

conflict este utila acceptarea metodei castig-pierdere. Consilierul scolar trebuie sa mentina o relatie po - zitiva pe perioada conflictului prin: ascultare activa, utilizarea intrebarilor deschise si focalizarea pe problema, nu pe persoane, utilizand o comunicare directa, fara sa reactioneze cu propriile argumente, evitand invinovatirea, etichetarea asupra elevului sau grupului. In acest caz, fiecare elev sau adult trebuie sa constientizeze drepturile asertive pe care le poseda.

Cercetarile in domeniu spun ca eficacitatea ascultarii creste atunci cand obiectivele sunt identificate, si anume:

– ascultam ca sa intelegem;

– ascultam ca sa retinem;

– ascultam ca sa analizam si sa evaluam continutul;

– ascultam ca sa dezvoltam empatia.

Cand ascultam pentru a intelege, ne indreptam atentia pe conceptele-cheie si frazele care ne ajuta sa sumarizam cu acuratete conceptele care au fost identificate in relatia de consiliere. Cand ascultam pentru a retine informatii, consilierul apeleaza la repetare, parafrazare si vizualizare. Ascultarea empatica presupune trei etape in formulare: tentativa de a clarifica lucrurile; repetarea ideii de baza cu propriile cuvinte; parafrazarea sentimentelor celuilalt. In ascultare este importanta actiunea consilierului de a dirija discutia prin tehnica punerii intrebarilor; o importanta astfel de tehnica este metoda socratica.

Un alt aspect important pentru procesul de consiliere il constituie feedbackul – prin care se comunica elevului modul in care el si gesturile sale sunt vazute de ceilalti. El consta in oferirea de date corecte si clare. Acest aspect faciliteaza autoexaminarea elevului, ceea ce duce la schimbarea comportamentului sau. Se poate constata, daca este folosit in mod excesiv, ca poate afecta in mod negativ conceptul de sine si sentimentul de valoare al persoanei. Folosirea feedbackului in mod eficient consta in respectarea urmatoarelor principii de baza:

– consilierul nu trebuie sa judece clientul/elevul;

– consilierul trebuie sa fie specific si obiectiv in raspunsurile sale;

– focalizarea trebuie centrata pe competente, si nu pe slabiciunile clientului/elevului;

– consilierul trebuie sa evidentieze faptele, si nu impresiile;

– consilierul trebuie sa verifice modul in care a fost receptionat feedbackul.

Obiectivul prioritar al feedbackului este de a reduce decalajul dintre stadiul actual al elevului si nivelul la care acesta trebuie sa ajunga, dintre criteriile de reusita si achizitiile curente. Acesta poate oferi indicii care capteaza atentia unei persoane ajutand-o sa se concentreze la tema sau la sarcinile de lucru, si poate motiva totodata elevul sa studieze sau sa fie mai sigur pe el. Prin feedbackul primit de la consilier si nu numai, elevul poate sa fie stimulat/incurajat sa se concentreze mai mult sau sa aprofundeze anumite aspecte, devenind mai increzator in posibilitatile sale sau in abilitatile pe care le-a dobandit.

Acest aspect se poate observa prin procesele afective, motivationale, respectiv a metodelor cognitive. Feedbackul este destinat si elevilor care au gresit, dar si celor care au nevoie de suport dupa o prima incercare. Cunoasterea greselii este vitala pentru a ajunge la reusita scolara sau personala. Pentru a se atinge competentele dorite, consilierul scolar apeleaza la cateva modalitati, si anume:

– informeaza elevii despre nivelul de performanta dorit, astfel incat sa poata monitoriza evolutia in functie de obiectivele vizate;

– feedbackul le permite elevilor sa fixeze alte tinte, asigurandu-se o invatare continua;

– provocarea il face pe elev sa se implice activ. Fiecare tip de feedback este oportun in actul comunicarii si vine intr-un anumit moment in ajutorul elevului, spre asigurarea performantelor. Este foarte important ca elevul sa fie apreciat in toate incercarile sale, incurajat constructiv si dirijat pentru a trece de obstacole si a depasi greselile.

Rolul feedbackului in comunicarea relatiei cu elevii/cadrele didactice si parintii este de a regla, de a duce spre atingerea performantelor.

....vezi AICI continuarea rezolvarii<<