Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Titularizare 2020. Model de test rezolvat pentru examenul din 15 iulie

de Laura Galescu la 29 Nov. 2019
0 comentarii
Fii primul care comenteaza

Titularizare 2020. Model de test rezolvat pentru examenul din 15 iulie29Nov.2019

Timpul trece, iar examenul de Titularizare in invatamant 2020 se apropie cu pasi repezi. Titularizarea este un examen care trebuie luat in serios si pentru care este nevoie de o pregatire atenta, de aceea va propunem un model de test pentru Titularizare, impreuna cu rezolvarile.

 
Va prezentam mai jos modelul de test, plus rezolvarile aferente:
 
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda zece puncte din oficiu. 
 
Timpul de lucru efectiv este de patru ore.
 
SUBIECTUL I   (30 de puncte)
 
Redactati un eseu de 900-1.500 de cuvinte, in care sa prezentati particularitati ale directiei literare pasoptiste, prin referire la un text liric sau epic studiat.
 
In elaborarea eseului, veti avea in vedere: 
 
– mentionarea a patru trasaturi care particularizeaza tematic si conceptual directia literara pasoptista;
– ilustrarea a doua dintre trasaturile mentionate, valorificand un text liric sau epic studiat din opera unui autor pasoptist;
– evidentierea modului in care se reflecta tema si viziunea despre lume in textul liric sau epic ales;
– prezentarea particularitatilor artistice ale textului liric sau epic ales;
– sustinerea unei opinii despre pasoptism, valorificand o idee ce reiese din urmatoarea afirmatie critica: „ Negruzzi pune oamenii sa vorbeasca si sa se miste, povesteste unele evenimente, descrie cateva tablouri si formuleaza din cand in cand, dar in termini succinti si cu multa rezerva, judecati de valoare asupra personagiilor sale si a situatiilor in care se gasesc. “ (T. Vianu, Arta prozatorilor romani)
 
Nota! Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru continutul eseului se acorda 20 de puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta/reper); pentru redactarea eseului se acorda 10 puncte (organizarea ideilor in scris – 2 puncte; abilitatile de analiza si de argumentare – 2 puncte; utilizarea limbajului de specialitate – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 1 punct; respectarea normelor de exprimare, de ortografie si de punctuatie – 2 puncte; respectarea precizarii privind numarul de cuvinte – 1 punct).
 
In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 900 de cuvinte.
 
 
SUBIECTUL al II-lea   (30 de puncte) 
 
Cititi textul urmator: 
 
Prin vinete-amurguri, prin vestede ramuri, se-apropie toamna cu pasi aramii... Din vamile vazduhului toamna pornise tiptil printre frunze moarte, printre vrejuri si printre crengi trosnitoare, vulpe tacuta ma tur a nd pam a ntul cu coada, pasind cu sunet infundat de labe prudente, scrut a nd orizontul cu ochi micsorati si reflexivi, prospectand atent imprejurimile ca un strateg incercat. Cu o saptamana mai-nainte, pe Transfagarasan, din verdele-mbatranit si din rugina, din curcubeul de culori si de transparente, vulpea – materializare a anotimpului – nu li se-aratase. Le iesise-n cale-un cerb, indiferent in maretia lui impodobita cu ample coarne ramuroase pe masura vastelor ogive ale codrului, si-un urs – adolescent, judecand dupa blana, dupa colti, dupa cheful de joaca – nascut si crescut se vede intr-o rezervatie, fiindca se-arata prietenos cu oamenii si le cauta societatea. Redat libertatii, animalul primea danii comestibile si-n semn de gratitudine, in timp ce donatorii imortalizau fotografic momentul de-nfratire-ntre specii, el le tragea cate-o laba amicala. 
 
„Ce vanat amurg“. Hm! suna-a poezie... Numai Tudor citeaza cand nu te-astepti, de parc-ar spune de la el... In momentul acela, punga de nailon din mana dreapta a Sanzienei se sparse-n fund si pe trotuar fugira, care-n-cotro, cele cinci vinete lunguiete, „ultimele de anul asta“, si cele doua kilograme de mere domnesti, cumparate mai adineauri din piata, de la tarani. „Of! De-o mie de ori am zis sa-mi iau niste plase ca lumea, nu flendurile-astea in care pui doua paie, si s-au dus dracu’! Bine ca nu s-a rupt a cu unt-de-lemn! Nu ma-nvat odata minte! 
 
(Ileana Vulpescu, Arta conversatiei)
 
Scrieti raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos:
 
1. Prezentati o functie a comunicarii identificata in textul dat.
 
2. Motivati utilizarea virgulelor in secventa Prin vinete-amurguri, prin vestede ramuri, se-apropie toamna cu pasi aramii…
 
3. Notati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al urmatoarelor cuvinte: aramii, scrutand, ogive.
                                                                                                                                        
4. Construiti trei sinonime pentru a ilustra polisemia cuvantului incercat, precizand sensul acestuia in fiecare situatie.
 
5. Explicati modul de formare a fiecaruia dintre urmatoarele cuvinte: impodobite, ramuroase, unt-delemn.
 
6. Precizati ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate: Numai Tudor citeaza cind nu te -astepti, de parc-ar spune de la el .
 
7. Exemplificati, prin enunturi, trei valori morfologice distincte ale cuvantului un, precizandu-le.
                                                                                                                                                              
8. Mentionati functia sintactica a cuvintelor subliniate din secventa: Cu o saptamina mai-nainte, pe Trans fagarasan, din verdele-mbatranit si din rugina, din curcubeul de culori si de transparente, vulpea – materializare a anotimpului – nu li se - aratase .
 
9. Prezentati, in 30-70 de cuvinte, valoarea expresiva a timpului perfect simplu in textul dat.

10. Transcrieti o propozitie subordonata din fraza urmatoare, precizand felul acesteia: Redat libertatii, animalul primea danii comestibile si-n semn de gratitudine, in timp ce donatorii imortalizau fotografic momentul de-nfratire-ntre specii, el le tragea c a te-o laba amicala.
 
SUBIECTUL al III-lea    (30 de puncte)
                                                                                                  
Alegeti una dintre urmatoarele secvente din programele scolare in vigoare:

 
Utilizarea corecta si adecvata si eficienta a limbii in procesul comunicarii orale si scrise
Programa scolara, limba si literatura romana, clasele a V-a – a VIII-a, aprobat a prin Ordinul ministrului nr. 3.393/28.02.2017, clasa a V-a
 
Respectarea normelor ortografice si ortoepice in utilizarea structurilor fonetice, lexicale si sintactico-morfologice in interactiunea verbala  
 
– exercitii de utilizare a semnelor de punctuatie si de ortografie, in functie de intentia de comunicare si de mesajul transmis;
– exercitii de identificare a formei corecte a unor fapte de limba;
– jocuri de cuvinte/fraze bazate pe confuzii fonetice/lexicale/sintactico-morfologice
 
 
1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si in producerea mesajelor in diferite situatii de comunicare  – Programa scolara, limba si literatura romana clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, aprobata prin Ordin al ministrului nr. 5.099/09.09.2009
 
Prezentati, pornind de la secventa aleasa, o activitate didactica in care sa formati/dezvoltati una dintre competentele specifice.
 
 
In elaborarea raspunsului, veti avea in vedere urmatoarele repere: 
 
– prezentarea teoretica a continutului ales; (8 puncte)
– explicarea relatiei dintre elementul de continut ales si competenta specifica vizata; (2 puncte)
– descrierea unei metode adecvate formarii/dezvoltarii competentei specifice alese, mentionand un avantaj si un dezavantaj al acesteia; (8 puncte)
– evidentierea modului de aplicare a metodei descrise in vederea formarii/dezvoltarii competentei specifice alese; (6 puncte)
– exemplificarea unei metode de evaluare a competentei specifice formate/dezvoltate adecvate pentru activitatea de invatare construita. (6 puncte)
 
 
Rezolvari
 
 
SUBIECTUL I
 
Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi
 
Nuvela Alexandru Lapusneanul este prima nuvela istorica din literatura romana, fiind o capodopera a speciei si un model pentru scriitorii care au abordat ulterior genul. Initial, nuvela a fost publicata in primul numar al revistei Dacia literara, ulterior fiind inclusa in ciclul Fragmente istorice, din volumul Pacatele tineretilor , in care mai figureaza si alte scrieri cu profil istoric: Aprodul Purice, Sobieski si romanii, Regele Poloniei si domnul Moldovei.
 
Nuvela Alexandru Lapusneanul se inscrie in curentul literar romantic si este o scriere istorica datorita unei serii de elemente: subiect, personaje, reprezentarea epocii prin mentalitati, obiceiuri, vestimentatie, limbaj etc. Valoarea acestei nuvele, prima de acest fel in literatura romana, in sensul unei creatii rotunde, desavarsite cu subiect istoric, a fost confirmata de posteritatea literara. Tudor Vianu facea observatii asupra elementelor care particularizeaza acesta nuvela: caracterul dinamic, aproape scenic al textului, abaterea de la principiul obiectivitatii, specific nuvelei, prin includerea in text a vocii naratoriale care puncteaza momentele-limita, excesiv dramatice si gesturile iesite din comun ale protagonistului. Negruzzi intreprinde astfel, in viziunea lui Vianu, un demers naratorial care anticipa proza moderna a naratorului implicat. Nuvela este o specie epica in proza, care prezinta evolutia unui personaj si dezvolta un singur plan narativ. Naratorul este obiectiv, personajele sunt putine si graviteaza in jurul personajului principal. Faptele prezentate transmit impresia de verosimilitate. 
 
"In «Alexandru Lapusneanul», Negruzzi pune oamenii sa vorbeasca si sa se miste, povesteste unele evenimente, descrie cateva tablouri si formuleaza din cand in cand, dar in termeni succinti si cu multa rezerva, judecati de valoare asupra personagiilor sale si a situatiilor in care se gasesc.“ , remarca Tudor Vianu. Sursele de inspiratie ale textului sunt cronicile scrise de Grigore Ureche si Miron Costin. Din cronica lui Grigore Urehe a preluat detalii privind personalitatea si evolutia domnitorului, in timp ce cronica lui Miron Costin l-a inspirat, prin scena uciderii boierului Batiste Veveli, pentru episodul linsarii vornicului Motoc. Autorul omite unele detalii istorice, dupa cum include elemente noi care servesc intelegerii textului. Nuvela prezinta evenimentele din cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (15641569), in care acesta lupta pentru impunerea autoritatii domnesti, pe fondul unei perioade istorice extreme de zbuciumate. Naratorul este omniscient si predominant obiectiv, exceptiile de la obiectivitate regasindu-se in interventiile naratoriale prin care este caracterizat domnitorul. Naratiunea se desfasoara linear, prin inlantuirea episoadelor, respectandu-se principiul cronologic. Textul are o constructie riguroasa, echilibrata, fiind segmentat in patru capitole, care fixeaza momentele subiectului. Fiecare capitol are cate un motto cu functie de rezumare a continutului. Mottourile sunt replici rostite de anumite personaje: 
 
Astfel, capitolul I – „Daca voi nu ma vreti, eu va vreu“ este raspunsul domnitorului dat soliei de boieri care ii ceruse sa renunte la gandul de a domni in Moldova: Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…“
 
Capitolul al II-lea – „Ai sa dai sama, Doamna“ este avertismentul pe care vaduva unui boier decapitat din ordinul domnitorului il adreseaza doamnei Ruxanda, pentru ca nu-l opreste pe domnitor din planurile lui de razbunare. 
 
Capitolul al III-lea – „Capul lui Motoc vrem…“ este replica vindicativa a multimii care gaseste in vornicul Motoc un vinovat pentru toate nemultumirile. Capitolul al IV-lea – „De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu…“ este amenintarea pe care o rosteste Lapusneanul care, intr-un acces de delir, fusese calugarit si pierduse prerogativele domnesti. inceputul nuvelei il prezinta pe domnitorul Alexandru Lapusneanul care se intoarce la tronul Moldovei, cu ajutor turcesc si este intampinat de o solie de boieri, emisari ai fostului domnitor, stefan Tomsa. Acestia ii comunica domnitorului ca tara nu-l vrea inapoi. Avertizarea lor dezvaluie temerea, care se va adeveri ulterior, ca domnitorul revine cu gand de razbunare asupra boierilor care l-au tradat. Hotararea domnitorului de a-si continua drumul constituie intriga nuvelei, prin conturarea conflictului exterior. Instalat pe tronul Moldovei, domnitorul isi pune in practica amenintarea prin faptul ca ii ucide pe boierii oponenti, le confisca averile, desfiinteaza armata pamanteana. ingrozita de avertismentul vaduvei, doamna Ruxanda intervine pe langa domnitor sa inceteze cu crimele. Lapusneanul ii promite ca ii va da ascultare, nu inainte de a-i da un „leac de frica“. Lapusneanul pregateste un ultim act de razbunare, care sa fie memorabil. Dovedeste abilitatea de a-si disimula actiunile. Ca sa nu trezeasca suspiciuni, participa la slujba la biserica, isi cere iertare de la bo ieri si-i invita la ospat la palatul domnesc. La ospat, boierii, in numar de 47, sunt ucisi si domnitorul fac e o piramida din capetele celor ucisi, pe care o arata doamnei Ruxanda, ca leac de frica. 
 
Domnitorul il arunca pe Motoc multimii, ca pedeapsa pentru pacatele sale. Scena masacrului reprezinta punctul cul mi nant al nuvelei. Domnitorul isi respecta cuvantul dat si nu mai ucide boieri, dar isi satisface placerea sa dica de a vedea suferinta prin torturarea si mutilarea boierilor pe care-i banuieste de tradare. Dupa pat ru ani de la cumplitele evenimente, domnitorul se imbolnaveste de friguri si se retrage in cetatea Hot in ului. Starea i se inrautateste si, intr-un acces de delir, cere sa fie calugarit. Cand isi revine si constata ca este calugar si ca a pierdut avantajele domniei, ii ameninta pe toti ca-i va ucide. Temandu-se pentru via ta fiului ei si indemnata de Spancioc si Stroici, si convinsa de mitropolitul Teofan, doamna Ruxanda il otraveste. Moartea domnitorului este simbolica, inlaturarea lui insemnand starpirea raului care stapanea Moldova.
 
Conflictul din nuvela este exterior, de ordin social, fiind definit de lupta pentru putere dintre domnitor si boieri. Impunerea autoritatii domnesti in fata oligarhiei boieresti era necesara in zbuciumatul secol al XVI-lea. Intentia domnitorului este dublata de setea sa de razbunare, care-l transforma in tiran. Conflictul secundar, dintre domnitor si Motoc, anuntat in primul capitol se finalizeaza in capitolul al III-lea, prin moartea lui Motoc. Timpul si spatiul actiunii sunt precizate si confirma verosimilitate naratiunii. in primele trei capitole, evenimentele se desfasoara rapid, in timp ce in capitolul final ele sunt redate prin tehnica rezumativa. 
 
Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei. Este un personaj complex, de inspiratie romantica, cu trasaturi exceptionale si cu un destin neobisnuit. Trasaturile sale, pozitive si negative, sunt subordonate vointei de putere. in actiunile sale, domnitorul probeaza inteligenta, viclenie, simt psihologic, capacitate de disimulare. Personajul este puternic individualizat, exceptional in rau, sangvinar, intruchipand figura demonului, devenind prin toate acestea memorabil. Personajul este caracterizat in opozitie cu celelalte personaje din text. in antiteza cu el, doamna Ruxanda este buna, milostiva. Lapusneanul este curajos si hotarat, in opozitie cu intrigantul Motoc, in timp ce patriotismul si spiritul justitiar al tandemului Spancioc-Stroici se opun sadismului domnitorului.
 
Prima nuvela istorica din literatura romana prezinta cititorilor un antimodel de conducator si reconstituie culoarea epocii, avand o certa valoare documentara. Originalitatea nuvelei consta din imbinarea elementelor romantice cu cele clasice: redarea culorii locale, caracterul pictural al unor scene cu echilibrul compozitiei, verosimilitatea, caracterul obiectiv al faptelor. G. Calinescu sublinia valoarea actuala a nuvelei: „nuvela istorica «Alexandru Lapusneanul» ar fi devenit o scriere celebra ca «Hamlet», daca ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi universale. Nu se poate inchipui o mai perfecta sinteza de gesturi patetice adanci, de cuvinte memorabile, de observatie psihologica si sociologica acuta, de atitudini romantice si intuitie realista.“ 

 
Pentru pregatire eficienta va recomandam ghidul Teste REZOLVATE de Limba si Literatura romana pentru reusita la examenul de titularizare – proba scrisa (click aici pentru detalii si comenzi >>)
 

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi
 
Alexandru Lapusneanul este personajul principal, eponim al nuvelei, surprins in evolutia lui, pe parcursul celor patru ani de domnie, la cea de-a doua revenire pe tronul Moldovei. Actiunile sale sunt rezumate de la recuperarea tronului, cu ajutor din partea turcilor, si instalarea ca domnitor pana la sfarsitul sau inevitabil. Protagonistul este un personaj exceptional, cu o evolutie spectaculoasa, care intruchipeaza superlativul raului. Portretul personajului este complex, fiind particularizat prin suma de calitati si defecte pe care le pune in slujba raului. Setea de putere si dorinta de razbunare sunt sentimentele care-l anima in evolutia sa tulburatoare. Hotararea de a se razbuna pe boierii tradatori este dezvaluita de la inceputul nuvelei, din episodul dialogului cu boierii, care, intuind ca domnitorul vine cu intentia de a se razbuna, incearca sa-l abata din drum. Impulsivitatea abia stapanita a domnitorului se observa din replicile sale, care sunt menite sa intimideze adversarii. in dialogul ulterior cu Motoc, boierul las care incearca sa se puna la adapost de mania vindicativa a domnitorului, Lapusneanul se dovedeste abil, stiind ca vornicul va servi scopului sau, de a domina poporul, cu toate ca domnitorul cunoaste venalitatea si caracterul intrigant al lui Motoc. 
 
Pe parcursul nuvelei, domnitorul trece de la amenintari la fapte si, ghidat de dorinta obsesiva de a se razbuna pe cei care l-au tradat, isi ucide oponentii. Cruzimea sa atrage atentia Ruxandei, sotia domnitorului, care intervine si-l roaga sa inceteze cu crimele, inspaimantata fiind si de previziunea vaduvei unui boier executat de Lapusneanul. Domnitorul ii promite ca nu va mai ucide, dupa ce-i va da „un leac de frica“. in cea de-a treia parte a nuvelei, domnitorul urzeste un plan diabolic de razbunare, care devine memorabil prin expunerea sadismului exagerat al domnitorului. La incheierea slujbei de la biserica, Lapusneanul le promite boierilor ca-i va ierta si-i invita la ospat, la palat, ca semn al reconcilierii. Ospatul se dovedeste un masacru si demonstreaza, inca o data, rautatea degenerand in sadism a domnitorului, viclenia si capacitatea de disimulare, caracterului sangvinar. Sadismul patologic al personajului se observa si in ironia cu care il trateaza pe Motoc, aflat in fata mortii, pe care-l sacrifica, aruncandu-l multimii si in maniera in care construieste piramida celor 47 de capete, pe care o ofera ca leac de frica Ruxandei. Domnitorul intra in categoria patologicului, a nebuniei sangvinare prin felul in care reactioneaza in fata suferintei si a mortii, ale caror imagini il linistesc, il bucura si nu-i trezesc mustrari de constiinta. 
 
Imbolnavindu-se, el se vede in situatia de a nu mai putea guverna tara. Desi este bolnav, vulnerabil si se confrunta cu perspectiva sfarsitului, el nu se caieste pentru faptele sale, ci profereaza amenintari cu moartea la adresa celorlalti, inclusiv a fiului. Exitus-ul sau survine ca o pedeapsa pentru faptele sale, otravirea simbolica a domnitorului subliniind imaginea starpirii raului din Moldova. Personajul este caracterizat in mod direct, prin prezentarea vestimentatiei si a gesticii sale, care-i prezinta functia si autoritatea in stat. Naratorul se lasa impresionat de rautatea domnitorului, in asa masura, incat se abate de la principiul obiectivitatii si enunta epitete despre personaj, domnitorul da dovada de un „urat caracter“, la biserica tine o „desantata cuvantare“ , este „nenorocit“ . in autocaracterizare, Lapusneanul da dovada de orgoliu: „Au nu sunt sunt si eu unsul lui Dumnezeu? Care s-a intors de la usa mea fara sa castige dreptate si mangaiere?“ Faptele si replicile sale memorabile, cu ecou romantic il caracterizeaza in mod indirect. Domnitorul exprima o vointa inflexibila in mentinerea autonomiei puterii domnesti: „Daca voi nu ma vreti, eu va vreu si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi si voi merge ori cu voia, ori fara voia voastra. Nu ma vrea tara? Nu ma vreti voi, cum intaleg?“ Dupa promisiunea facuta sotiei sale de a inceta cu omorurile, domnitorul isi exprima apetitul pentru varsare de sange si pentru suferinta altfel si se limiteaza la a-i schilodi si maltrata pe boieri, dupa cum „avea prepus“. Aflat pe patul mortii, isi cere iertare de la toti, umilindu-se, infricosat de pedeapsa cruzimii sale. Revenit la starea de luciditate, ii ameninta, din nou, cu moartea pe cei care l-au popit impotriva vointei sale: „De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu.“ Personajul este construit, potrivit principiului romantic, in opozitie cu celelalte personaje. Astfel, sadismul si raceala lui sufleteasca sunt in opozitie cu frumusetea spirituala a sotiei sale, care se maritase cu el, numai din ratiuni politice: „… ca sa traga inimile norodului“ . 
 
Ea incearca sa-l iubeasca, desi disponibilitatea afectiva a domnitorului este nula. Egoismul si oportunismul domnitorului sunt in contradictie cu patriotismul afisat de Spancioc si Stroici. Pe de alta parte, venalitatea si slugarnicia lui Motoc sunt in contrast cu orgoliul si demnitatea pe care le afiseaza Lapusneanul. Personajul este ilustrativ pentru estetica romantica, in sensul ca reprezinta o imagine a demonului, fara echivalent in sadism si rautate si pentru ca are un sfarsit tragic, ca incheiere fireasca a existentei sale de exceptie.
 
SUBIECTUL al II-lea
 
1. Functia dominanta in text este cea poetica, evidenta prin utilizarea termenilor expresivi si a mijloacelor artistice: pasi aramii, vulpe tacuta etc.
 
2. Virgulele delimiteaza termenii unei enumerari.
 
3. Aramii = ruginii, scrutand = cercetand, scormonind; ogive =  arcade.
 
4. A incercat apa cu piciorul. (a verificat); De-a lungul anilor, soarta l-a incercat de nenumarate ori, dar perseverenta lui a dat roade. (l-a supus la probe); Ea a incercat cateva rochii, dar niciuna nu i se potrivea. (a probat); A incercat o bucata de tort. (a gustat)
 
5. 
impodobite
– cuvant format prin derivare parasintetica, prefixul
im - , sufixul -it , desinenta de
plural, feminin: -e ; 
     
ramuroase
– cuvant format prin derivare cu sufixul os , la care se adauga terminatia de plural,
feminin, -e ; 
     
unt-de-lemn , cuvant alcatuit prin compunere (alaturare).
 
6. Te – pronume personal, forma neaccentuata,
numai – adverb; 
spune – verb predicativ.
 
7. Era un baiat inteligent, dar cam aiurit. (articol nehotarat);
 
Un poate fi articol sau numeral cardinal. (substantiv); 
 
Vrei un prosop sau doua? (numeral cardinal)
 
8. pe Transfagarasan – complement circumstantial de loc;
vulpea – subiect
 
9. Perfectul simplu exprima o actiune incheiata inainte de momentul vorbirii, fiind anterior imperfect ului; este un timp care exprima o actiune dinamica, precipitata, fiind preferat in naratiune; in textul ci tat, perfectul simplu se opune prin expresia actiunii rapide, lentorii pe care o presupune timpul imperfect din prima parte a textului citat.
10. In timp ce donatorii imortalizau fotografic momentul de-nfratire-ntre specii – propozitie subordonata circumstantiala de timp.
 
SUBIECTUL al III-lea 
 
Utilizarea corecta, adecvata si eficienta a limbii in procesul comunicarii orale si scrise
 
a. Desfasurarea lectiei 
 
Lectia se desfasoara la clasa a V-a si propune consolidarea cunostintelor elevilor despre substantiv, precum si dezvoltarea capacitatilor de analiza morfosintactica si de scriere corecta.
 
Competente generale 
 
* Receptarea mesajului oral in diferite situatii de comunicare; * Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje orale in situatii de co municare monologata si dialogata; * Receptarea mesajului scris din texte literare si nonliterare in scopuri diverse; * Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in conceperea mesajelor scrise in diferite contexte de realizare cu scopuri diverse.
Competente specifice * utilizarea relatiilor de sinonimie, de antonimie si de omonimie in organizarea mesajului oral; * utilizarea categoriilor gramaticale invatate in diverse tipuri de propozitii; * sesizarea valorii expresive a unitatilor lexicale in textele citite.
 
Obiective O1: sa recunoasca substantivele in diferite situatii comunicationale; 
O2: sa defineasca in mod corect si complet substantivul; 
O3: sa construiasca propozitii cu substantivul in diverse contexte flexionare; 
O4: sa analizeze morfologic substantive, indicand corect categoriile gramaticale ale substantivului: felul, numarul, genul, cazul; 
O5: sa integreze cunostintele in propriul sistem de valori.
 
Resurse educationale: Manualul de limba si literatura romana pentru clasa a V-a, Editura Humanitas, Bucuresti, 2004 Capacitatile receptive normale ale elevilor de clasa a V-a 
 
Strategia didactica: Metode si procedee: exercitiul complex (recunoastere, exemplificare, completare, creator, cu caracter ludic etc., invatarea prin descoperire, problematizarea) Mijloace de invatamant: fise de lucru, scheme Forme de organizare a activitatii: activitate individuala si de grup Forme de evaluare: orala si scrisa prin aprecierea raspunsurilor, observatia sistematica, testul for mativ.
 
Material bibliografic: Limba romana. Manual pentru clasa a V-a, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2004
 
b. Desfasurarea activitatii 
 
Momentul initial este de pregatire a elevilor pentru activitatea ce va urma. Profesorul verifica tema, sunt indicate raspunsurile corecte. Ulterior, la tabla, se verifica informatiile elevilor despre substantiv si despre categoriile sale gramaticale. 
 
Se prezinta elevilor obiectivele de invatare, intr-o forma accesibila. Metodele si procedeele sunt con ver satia, exercitiul, problematizarea, schema de pe tabla.
 
Dirijarea invatarii: Profesorul scrie pe tabla/pe flipchart un text si indica cerintele exercitiului. Elevii au de rezolvat exercitii de identificare a substantivului si de precizare a categoriilor morfologice, respectiv numarul, genul si cazul substantivelor indicate. Elevii lucreaza individual, iar profesorul verifica, prin sondaj, raspunsurile si, dupa caz, emite apre cieri asupra raspunsurilor. Momentul dedicat obtinerii performantei si transferului este punctat prin rezolvarea unei serii de exercitii de pe fisele de lucru, pe care profesorul le inmaneaza elevilor. Dupa consumarea acestui moment, profesorul acorda notele elevilor care s-au remarcat pe timpul activitatii si indica tema pentru acasa: elevii au de realizat o compunere, de 10-15 randuri, avand ca su biect „O calatorie la munte“; in acest text, elevii trebuie sa includa substantive la cazuri si la genuri diferite. 
 
c. Elevii au lucrat individual si in grup. S-a constatat eficienta metodelor de predare-invatare in activitatea didactica prin faptul ca elevii au inteles si au fost capabili sa reproduca si sa aplice informatiile insusite in exercitiile de gramatica. Elevii au fost antrenati in activitatea de predare si au avut astfel ocazia sa-si dezvolte competentele lingvistice, de comunicare si de relationare interpersonala.
 
d. Avantajele metodelor utilizate in cadrul acestei activitati rezulta din caracterul interactiv al lectiei, din faptul ca elevii au fost implicati, in mare parte, in procesul de invatare. Pe de alta parte, exista riscul ca, in lipsa atentiei tuturor elevilor la lectie, a unei discipline a muncii, a intelegerii modului in care se lucreaza pe marginea acestui subiect, informatia sa nu parvina echitabil si corect elevilor clasei.
 
e. Evaluarea activitatii didactice si a muncii elevilor se poate realiza in doua forme: – prin verificarea  compunerii, indicate ca tema pentru acasa, care sa dovedeasca insusirea cu nos tintelor despre substantive; – prin sustinerea unui test sumativ, care sa includa exercitii cu substantive.
 
Anexa 1
 
Textul scris pe tabla/pe flipchart; substantivele sunt indicate in urma discutiei cu elevii. A-nceput de ieri sa cada Cate-un fulg , acum a stat, Norii s-au mai razbunat Spre apus , dar stau gramada Peste sat .
Nu e soare , dar e bine, si pe rau e numai fum . Vantu -i linistit acum, Dar navalnic vuiet vine De pe drum. (G. Cosbuc, Iarna pe ulita)
 
Anexa 2
 
Substantivul 
 
1. Derivati de la urmatoarele verbe cate doua substantive: * a calatori * a desena * a invata
2. Transcrieti textul cu substantivele la plural: Un om fusese o frunza si numai om cu om Au izbutit sa creasca si sa se faca pom. (Tudor Arghezi, Om cu om)
3. Completati spatiile punctate cu substantivele potrivite: El este fricos ca un ……………………………….......….. El este slab ca un ……………………………………..….. Acest batran este sarac ca un …………………………….. Colega ta este sireata ca o ……………………………….. Nu-l mai incape ………………….………….. de bucurie. Unde nu-i ……………………………….. vai de picioare. El nu munceste, trage ………….. de …………………….. Cand ………….. nu-i acasa, …………….. joaca pe masa.
Va reamintim calendarul examenului de Titularizare 2020:
 
15 iulie 2020 - Desfasurarea probei scrise
 
21 iulie 2020 – Comunicarea rezultatelor initiale
 
21-22 iulie 2020 – Inregistrarea contestatiilor la inspectorarele scolare
 
23-27 iulie 2020 – Solutionarea contestatiilor
 
28 iulie 2020 – Comunicarea rezultatelor finale
 
 
 
Pentru pregatire eficienta va recomandam ghidul Teste REZOLVATE de Limba si Literatura romana pentru reusita la examenul de titularizare – proba scrisa (click aici pentru detalii si comenzi >>)

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 5 din 1 voturi

x

Lasa un raspuns




37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
eNews Portal INVATAMANT
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020


37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare

37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!
[x]