- recapitularea eficienta a materiei de examen, in intervalul de timp ramas pana la examen;
- rezolvarea unor semne de intrebare esentiale, umplerea unor lacune, fixarea notiunilor necesare promovarii;
- cele 25 de teste rezolvate integral care permit aprofundarea materiei, prin numeroasele exemple, comentarii si justificari.
Programa Titularizare Geografie 2025
NOTA DE PREZENTARE
Activitatea profesorului de geografie se concentreaza pe formarea si dezvoltarea la elevi a unor competente generale si specifice, corelate cu cele opt competente cheie europene si pe formarea unui comportament civic si a deprinderilor de a invata pe tot parcursul vietii.
Prezenta programa se adreseaza candidatilor care se prezinta la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate in invatamantul preuniversitar, la disciplina GEOGRAFIE si care au absolvit facultati de acest profil.
Competentele si continuturile din programa sunt proiectate in conformitate cu abordarea curriculara sistemica in realizarea activitatilor didactice. Continuturile programei ofera candidatilor posibilitatea demonstrarii nivelului de pregatire stiintifica, precum si a competentelor specifice functiei de cadru didactic.
COMPETENTELE PROFESORULUI DE GEOGRAFIE
Competentele unui cadru didactic cu functia de predare-invatare si aspirant la ocuparea unei catedre de geografie, prin concursul de titularizare sunt:
• cunoasterea si utilizarea continuturilor stiintifice ale temelor cuprinse in programa de specialitate si de didactica specialitatii;
• utilizarea competenta a documentelor scolare reglatoare;
• aplicarea principiilor si a cunostintelor de didactica generala si de metodica predarii;
• raportarea continuturilor stiintifice la competentele prevazute in curriculumul scolar;
• structurarea continuturilor in unitati de invatare si transferarea lor in situatii de cunoastere si de aplicare;
• adecvarea strategiilor didactice la finalitatile asumate si la particularitatile de varsta si individuale ale elevilor;
• proiectarea si realizarea unui demers didactic intra- si interdisciplinar;
• crearea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul cresterii eficientei rezultatelor activitatilor didactice;
• raportarea procesului de instruire la sistemul referential presupus de domeniile de competente-cheie europene;
• proiectarea si realizarea unei evaluari obiective a competentelor dobandite de elevi.
TEMATICA DE SPECIALITATE – GEOGRAFIE
I. GEOGRAFIE GENERALA
A. GEOGRAFIA FIZICA SI MEDIUL INCONJURATOR
1. Unitatea materiei in Univers.
Sistemul solar. Sistemul Pamant-Luna. Carcteristicile Pamantului: forma, dimensiunile, alcatuirea chimica, proprietatile fizice, miscarile Pamantului si consecintele lor.
2. Notiuni de geografie matematica.
Elemente ale reprezentarilor cartografice ale Pamantului. Reteaua cartografica: meridiane si paralele; latitudinea si longitudinea; scara grafica si scara numerica. Globul. Harta. Treceri de/la scara.
3. Geomorfologie.
Structura interna a Pamantului.
Scoarta terestra ca suport al reliefului: structura si alcatuire petrografica; tectonica placilor si dinamica scoartei terestre. Cutremure: elemente, cauze, efecte.
Relieful major al Terrei (Reliefosfera): continente si bazine oceanice.
Magmatismul: procese si produse magmatice. Vulcanismul: alcatuirea unui aparat vulcanic, clasificarea vulcanilor; produsele activitatii vulcanice.
Procesele geomorfologice: fizico-chimice (dezagregare, alterare), gravitationale (tasare, sufoziune, solifluxiune, alunecari de teren, prabusiri), fluviale, pluvio-torentiale, nivale, glaciare, marine, eoliene.
Versantii: clasificare; tipuri de evolutie: glacis, pediment, pediplena, peneplena.
Relieful creat de apele curgatoare: valea si elemente componente, meandre, piemonturi.
Relieful petrografic: pe calcare, argile, nisipuri, loess, gresii si conglomerate, granite.
Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, in blocuri (faliat).
Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (in formele vulcanice).
Relieful climatic: relieful eolian, relieful glaciar (montan si de calota) si relieful periglaciar.
Relieful litoral si fluvio-litoral: procese, forme, evolutia tarmurilor, tipuri de tarm.
4. Meteorologie si climatologie.
Atmosfera: compozitie si structura verticala. Energia proceselor din atmosfera: fluxurile de energie si bilantul radiativ. Masele de aer. Fronturile atmosferice. Ciclonii si anticiclonii. Factorii genetici ai climei: radiativi, dinamici, fizico-geografici, antropici. Temperatura, precipitatiile, vantul: caracteristici si repartitie. Climatosfera. Tipurile de clima. Modificari climatice globale.
5. Hidrologie. Hidrosfera.
Oceanosfera. Oceanele si marile: proprietati fizice si chimice, dinamica apelor (valuri, maree, curenti), influenta oceanelor asupra mediului continental. Raurile si fluviile: elementele caracteristice ale bazinului si ale retelei hidrografice. Regimul scurgerii. Marile sisteme fluviale ale globului: Amazon, Mississippi, Nil, Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunare, Rhin. Tipurile genetice de lacuri si repartitia lor geografica. Apele subterane. Ghetarii.
6. Biogeografie.
Biosfera ca geosfera. Factorii naturali si rolul lor in distributia latitudinala si altitudinala a organismelor vii. Biomul. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografica. Principalele sisteme biogeografice ale Terrei. Conservarea biodiversitatii.
7. Geografia solurilor
Pedosfera ca geosfera. Partile componente si proprietatile solului. Profilul de sol. Factorii formarii si raspandirea geografica a solurilor pe glob. Solul ca resursa naturala. Utilizarea si protectia solurilor. Clasificarea solurilor.
8. Geografia mediului
Mediul inconjurator ca sistem integrat si dinamic. Factorii geoecologici. Analiza factorilor geoecologici si influenta lor asupra omului si societatii omenesti. Tipuri de mediu si distributia lor latitudinala. Surse de poluare si categorii de poluanti (poluare fizica, poluare chimica, poluare biologica etc.). Masuri de combatere a efectelor poluarii. Rezervatii ale biosferei, parcuri nationale, rezervatii naturale, monumente ale naturii. Conservarea mediului. Modificari globale ale mediului.
B. GEOGRAFIA UMANA
1. Geografia populatiei si asezarilor umane.
Evolutia numerica a populatiei; tipuri de evolutie demografica; diferentieri teritoriale. Miscarea naturala: natalitate, mortalitate, spor (bilant) natural, variatia teritoriala a principalelor componente, piramida varstelor. Tranzitia demografica. Mobilitatea teritoriala a populatiei. Tipuri de migratii, cauzele si efectele lor. Structuri demografice (pe sexe, pe grupe de varsta, medii, religii, etnii, socio-economica). Raspandirea populatiei pe glob. Factorii care conditioneaza distributia spatiala si densitatea populatiei. Regiuni de concentrare a populatiei urbane si rurale pe glob. Forme de evolutie si concentrare a asezarilor urbane si rurale pe glob. Particularitati ale repartitiei populatiei urbane si rurale. Clasificarea oraselor. Explozia urbana, metropolele, megalopolisurile.
2. Geografie politica si geopolitica.
Harta politica a lumii. Elemente de geografie politica si geopolitica. Rolul conflictelor in evolutia hartii politice a lumii.
3. Geografia economica
3.1 Geografia industriei.
Resursele energetice (inclusiv cele neconventionale), resursele de minereuri feroase, neferoase si nemetalifere – localizare si valorificare industriala. Resurse utilizate in industria chimica (sarea si sulful): localizare si valorificare. Industria energetica, siderurgia, metalurgia neferoasa, industria constructiilor de masini, industria chimica, industria lemnului, industria materialelor de constructii, industria usoara si industria alimentara. Structura si raspandirea teritoriala a industriei. Factori si forme de localizare a industriei. Marile concentrari industriale ale lumii.
3.2. Geografia agriculturii.
Factorii dezvoltarii agriculturii pe glob. Limitele spatiului agrar. Tipuri de peisaje agrare. Repartitia geografica a principalelor culturi agricole.
3.3 Geografia circulatiei, a turismului si a schimburilor economice internationale. Transporturile feroviare, rutiere, fluviale, maritime, aeriene si speciale. Rutele maritime principale si marile porturi. Tipuri de turism. Regiuni si centre turistice importante pe glob. Schimburi economice internationale.
3.4. Conceptul de dezvoltare durabila/sustenabila.
Probleme ale globalizarii economiei. Dimensiunea spatiala a dezvoltarii durabile si sustenabile. Principalele regiuni de concentrare teritoriala a economiei.
3.5. Dimensiunea geografica, spatiala a mondializarii.
Elemente geografice ale procesului de mondializare: comert, transporturi, turism, migratii internationale, impactul mass-media, difuzia tehnologiilor noi etc.
II. GEOGRAFIA ROMANIEI
A. GEOGRAFIA FIZICA.
1. Evolutia paleogeografica.
2. Relieful.
Munti, podisuri, dealuri si campii: caractere generale. Tipuri de relief: relieful fluvial, suprafete de nivelare, piemonturi, relieful glaciar, relieful vulcanic, relieful petrografic, relieful structural, vai carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferentiate pe treptele majore de relief.
3. Clima.
Factorii genetici ai climei. Principalele elemente climatice: temperatura; precipitatiile; vantul. Regionarea climatica a teritoriului Romaniei. Diferentieri climatice.
4. Hidrografia.
Apele subterane. Configuratia retelei hidrografice si modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunarea. Tipuri genetice de lacuri si repartitia lor teritoriala. Marea Neagra.
5. Biogeografia.
Zonele si etajele de vegetatie din Romania. Regionarea biogeografica a Romaniei. Protectia si conservarea biodiversitatii.
6. Solurile.
Zonalitatea, intrazonalitatea si azonalitatea. Solurile din Romania: clase, tipuri si raspandirea lor.
7. Geografia mediului.
Tipuri de medii in Romania. Protectia si conservarea biodiversitatii in Romania. Parcurile nationale.
B. GEOGRAFIA UMANA
1. Populatia.
Vechimea si continuitatea populatiei in spatiul geografic al Romaniei. Miscarea naturala si migratorie a populatiei. Repartitia si densitatea populatiei. Structura populatiei.
2. Asezarile omenesti.
Tipuri de sate dupa pozitie, marime, fizionomie (forma, structura si textura vetrei), functii si gradul de dispersie. Vechimea si continuitatea vietii urbane. Raspandirea si tipologia oraselor. Probleme actuale privind dezvoltarea urbana.
3. Economia.
Resursele naturale - localizarea si valorificarea lor. Structura si raspandirea teritoriala a industriei. Fondul funciar si potentialul agricol. Zone de productie agricola. Tipuri de transporturi si cai de comunicatie. Potentialul turistic al Romaniei. Regiuni si centre turistice. Comertul.
C. GEOGRAFIA REGIONALA A ROMANIEI
Caracterizarea complexa a unitatilor si a subunitatilor geografice de ordinul I si II. Carpatii, Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Subcarpatii (Subcarpatii Moldovei, Subcarpatii Curburii, Subcarpatii Getici), Dealurile de Vest, Podisul Moldovei, Podisul Getic, Podisul Dobrogei, Podisul Mehedinti, Campia Romana, Campia de Vest, Delta Dunarii, Litoralul romanesc al Marii Negre, Platforma continentala a Marii Negre.
III. GEOGRAFIA CONTINENTELOR
1. Trasaturi geografice ale continentelor (Europa, Asia, Africa, America de Nord si de Sud, Australia si Oceania, Antarctica).
2. Unitati fizico-geografice: Sistemul Himalaya-Pamir, Podisul Tibet, Campia Chinei de Est (Marea Campie Chineza), Campia Siberiei de Vest, Podisul Siberiei Centrale, Sistemul cordiliero-andin, Podisul Braziliei, Campia Amazonului, Muntii Atlas, Podisul (Desertul) Sahara, Campia Est-Europeana, Alpii, Carpatii.
3. Caracterizarea geografica a unor tari: Franta, Germania, Italia, Spania, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, Federatia Rusa, China, Japonia, India, SUA, Canada, Brazilia, Australia, Republica Africa de Sud.
IV. LUCRARI PRACTICE
Citirea si interpretarea hartilor la scari diferite. Cunoasterea orizontului local prin cercetarea pe teren – organizarea cercetarii, echipamente si mijloace necesare. Cartarea componentelor geografice: relief, hidrografie, soluri, vegetatie, populatie, asezari, unitati industriale, cai de comunicatie. Reprezentarea grafica si cartografica a datelor statistice si a informatiilor geografice.
BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA STIINTIFICA
1. Academia Romana, Institutul de Geografie, Geografia Romaniei, (tratat), Volumul IV, Regiunile pericarpatice: Dealurile si Campia Banatului si Crisanei, Podisul Mehedinti, Subcarpatii, Piemontul Getic, Podisul Moldovei, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1992
2. Academia Romana, Institutul de Geografie, Geografia Romaniei, (tratat), Volumul V, Campia Romana, Dunarea, Podisul Dobrogei, Litoralul romanesc al Marii Negre, Platforma continentala, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2005
3. Administratia Nationala de Meteorologie, Clima Romaniei, Editura Academiei, Bucuresti, 2008
4. Balteanu D., Serban M., Modificarile globale ale mediului, Editura Coresi, Bucuresti, 2005
5. Botan C. N., Cocean P., Geografia Europei, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2013
6. Ciulache S., Meteorologie si Climatologie, Editura Universitatii Bucuresti, 1985, 1988, 2002, 2004
7. Cocean P., Alexe Radita, America, Editura Transversal, Targoviste, 2004
8. Cocean P., Geografie regionala, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2010
9. Dumitrescu, Bianca, Orase monoindustriale in Romania: intre industrializarea fortata si declin economic, Editura Universitara, Bucuresti, 2008
10. Ene M., Geomorfologie tectono-structurala, Editura Universitara, Bucuresti, 2012
11. Erdeli G., Braghina C., Frasineanu D., Geografia economica mondiala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2000
12. Erdeli G., Dumitrache Liliana, Geografia populatiei mondiale, Editura Universitara, Bucuresti, Editia a IV-a revazuta si actualizata, 2009
13. Erdeli G., Cucu V., Romania. Populatie. Asezari umane. Economie, Editura Transversal, Targoviste, 2005
14. Gastescu P., Lacurile Terrei, Editura CD Press, Bucuresti, 2008
15. Gastescu P., Bretcan P., Hidrologie continentala si Oceanografie, Ed. Transversal, Targoviste, 2009
16. Gastescu P., Fluviile Terrei, Editura CD Press, Bucuresti, 2010
17. Grecu Florina, Geografia Campiilor Romaniei, Editura Universitatii din Bucuresti, 2010
18. Iatu C., Muntele I., Geografia economica, Editura Economica, Bucuresti, 2002
19. Ielenicz M., Patru Ileana, Ghincea Mioara, Subcarpatii Romaniei, Editura Universitara, Bucuresti, 2003
20. Ielenicz M., Geomorfologie, Editura Universitara, Bucuresti, 2004, 2010
21. Ielenicz M., Patru Ileana, Romania. Geografie fizica, vol. I, Editura Universitara Bucuresti, 2005
22. Ielenicz M., Romania. Geografie fizica, vol. II, Editura Universitara Bucuresti, 2007
23. Ielenicz M., Sandulache I., Romania. Podisuri si dealuri, Editura Universitara, Bucuresti, 2008
24. Ielenicz M., Comanescu Laura, Geografie fizica generala cu elemente de cosmologie, Editura Universitara, Bucuresti, 2009
25. Ielenicz M., Oprea R., Romania, Carpatii. Caracteristici generale, Editura Universitara, Bucuresti, 2011
26. Ilinca N., Geografia umana. Populatia si asezarile, Editura CD Press, Bucuresti, 2008, 2009
27. Ilinca N., Geografia asezarilor urbane, Editura CD Press, Editia a II-a, Bucuresti, 2011
28. Ilinca, N., Romania Populatie, asezari, economie Editura CD Press, Bucuresti, 2012
29. Iordache, Costela, Geografia economica a Romaniei, vol. I, Editura Universitaria, Craiova, 2009
30. Iordan, I., Geografie Umana si Economica a Romaniei, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Buc., 2006
31. Lupascu Gh., Jigau Gh., Varlan M., Pedologie generala, Editura Junimea, Iasi, 1998
32. Lupascu Angela, Biogeografie, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2001
33. Marin I., Marin M., America de Nord: Canada, SUA, Mexic. Geografie fizica, umana si economica, Editura Universitatii, Bucuresti, 2003
34. Marin I., Marin M., Europa – geografie regionala, Editura Universitara, Bucuresti, 2005
35. Matei H., Negut S., Nicolae I., Enciclopedia statelor lumii, Editura Meronia, Bucuresti, 2008
36. Mahara, G., Meteorologie, Editura Universitatii din Oradea, Oradea, 2001
37. Mandrut, O., Romania–Geografie regionala, „Vasile Goldis” University Press, Arad, 2015
38. Mandrut, O., Geografie universala: continente, regiuni, tari, „Vasile Goldis” University Press, Arad, 2015
39. Muntele I., Iatu C., Geografia turismului, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2003
40. Negut S., Geografia turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2003
41. Negut S. coord., Geografie economica mondiala, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2005
42. Oprea R., Sandulache I., Geografia Carpatilor Orientali, Editura Transversal, Bucuresti 2020
43. Osaci-Costache Gabriela, Topografie, Cartografie, Metodologie, Exemple rezolvate si 355 de aplicatii, Editura Universitara Bucuresti, 2008
44. Pisota I., Biogeografie, Editura Universitara Bucuresti, 2002
45. Pisota I., Zaharia Liliana, Hidrologia uscatului, Ed. Universitatea Bucuresti, DIDC, Bucuresti, 2003
46. Posea Gr., Geografia fizica a Romaniei (vol. I, II), Editura Fundatiei „Romania de maine”, Bucuresti, 2003, 2004
47. Posea G., Geomorfologia Romaniei, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005
48. Rusu E., Geografia continentelor. Australia si Oceania, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998
49. Rusu E., Geografia continentelor. Africa, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2007
50. Rusu E., Geografia padurilor, Editura Universitatii Al. I. Cuza, Iasi, 2013
51. Sandulache I., Curs de Carpati, Editura Cetatea Doamnei, Piatra Neamt, 2018
52. Surd V., Geografia asezarilor omenesti, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2003
53. Ungureanu, Al., Muntele, I., Geografia populatiei, Editura Sedcom Libris, Iasi, editie noua 2017
54. Universitatea din Bucuresti, Institutul de Geografie, Geografia Romaniei, volumul I, Geografia fizica, (tratat), Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1983
55. Universitatea din Bucuresti, Institutul de Geografie, Geografia Romaniei, volumul III, Carpatii romanesti si Depresiunea Transilvaniei, (tratat), Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1987
56. Vespremeanu E., Geografia Marii Negre, Editura Universitara, Bucuresti, 2005
57. Academia Romana, Institutul de Geografie, Romania. Natura si Societate, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2016
58. Sunt obligatorii continuturile manualelor scolare pentru disciplina geografie, in vigoare in anul scolar in care se sustine concursul, cuprinse in Catalogul manualelor scolare valabile in invatamantul preuniversitar www.edu.ro sau edu.ro/manuale-scolare
TEMATICA PENTRU DIDACTICA GEOGRAFIEI
1. Curriculum scolar
Componentele curriculumului scolar: plan-cadru (trunchi-comun, curriculum diferentiat, curriculum la decizia scolii), programa scolara, elementele componente ale programei scolare, programe pentru examenele si evaluarile nationale, manuale scolare si utilizarea acestor componente in realizarea activitatii didactice.
2. Metode si mijloace de invatamant
2.1. Metode de invatamant utilizate in predarea-invatarea geografiei
2.1.1. Notiunea de metoda de predare-invatare. Functiile si taxonomia metodelor de predare-invatare
2.1.2. Metodele de instruire centrate pe actiunea profesorului (povestirea, descrierea, explicatia, expunerea)
2.1.3. Metodele de instruire centrate pe activitatea elevilor (conversatia, demonstratia, observarea, problematizarea, modelarea, utilizarea hartii in activitatea didactica, experimentarea, proiectul)
2.1.4. Metodele de instruire bazate pe actiune (exercitiul, algoritmizarea, jocurile didactice, activitatile practice in cabinet/laborator si pe teren)
2.1.5. Procedee si instrumente de lucru cu rol complementar in predarea-invatarea geografiei (activitatea cu manualul scolar, cartea/auxiliare, folosirea tablei si a caietului de notite)
2.1.6. Organizarea activitatii de predare-invatare-evaluare pe platforme de invatare
2.2. Mijloacele de invatamant utilizate in predarea–invatarea geografiei: functii, clasificari si integrarea lor in actul didactic
3. Proiectarea si organizarea instruirii
3.1. Planificarea (proiectarea) anuala
3.2. Proiectarea unitatilor de invatare
3.3. Proiectarea activitatilor de invatare pentru formarea competentelor
3.4. Abordarea intra- si inter- disciplinara a continuturilor in organizarea invatarii geografiei
3.5. Raportul dintre competente, continuturi si activitatile de invatare
3.6. Organizarea diferentierii instruirii in contextul formarii competentelor
3.7. Cercul de geografie
3.8. Activitatile didactice extrascolare
4. Evaluarea rezultatelor invatarii
4.1. Evaluarea – componenta fundamentala a procesului de invatamant – obiective, caracterizare, functii, tipologie
4.2. Metode traditionale de evaluare (evaluarea orala, evaluarea scrisa, evaluarea practica)
4.3. Metode complementare de evaluare (observarea sistematica a activitatii si a comportamentului elevilor, referatul, investigatia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea)
4.4. Instrumente de evaluare, teste – calitatile lor (validitatea, fidelitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea); matricea de specificatii
4.5. Metode si instrumente de evaluare online
4.6. Tipuri de itemi – clasificare, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, avantaje si dezavantaje ale utilizarii lor, modalitati de evaluare si de notare
BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GEOGRAFIEI
1. Cristea S., Studii de pedagogie generala, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2009
2. Dulama, Maria Eliza, Roscovan, Serafima, Didactica geografiei. Chisinau: Bons Offices, 2007
3. Dulama Maria Eliza, Metodologie didactica. Teorie si practica, Editura Clusium, Cluj-Napoca, Editia II, 2008
4. Dulama Maria Eliza, Didactica axata pe competente, Editura Presa Universitara Clujana, Cluj- Napoca, 2011
5. Dulama Maria Eliza Metodologii didactice activizante. Teorie si practica, Clusium, Cluj-Napoca, 2008
6. Dulama Maria Eliza, Fundamente despre competente-teorie si aplicatii, Editura Presa Universitara Clujana, Cluj- Napoca, 2010
7. Dulama Maria Eliza, Didactica axata pe competente, Editura Presa Universitara Clujana, Cluj- Napoca, 2011
8. Ilinca N., Didactica geografiei, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, Editia a II-a revizuita, 2008
9. Ilinca N., Didactica geografiei pentru cadrele didactice din invatamantul gimnazial si liceal, Editura CD Press, Bucuresti, 2015
10. Landsheere G., Evaluarea continua a elevilor si examenele, E.D.P., Bucuresti, 1975
11. Mandrut O., Competentele in invatarea geografiei – Ghid metodologic, Editura Corint, Bucuresti, 2010
12. Mandrut, O., Instruirea centrata pe competente la geografie in invatamantul preuniversitar, „Vasile Goldis” University Press, Arad, 2012
13. Mandrut, O., Ardelean, A. (coord.), Didactica formarii competentelor, „Vasile Goldis” University Press, Arad, 2012
14. Mandrut, O., Catana, Luminita, Mandrut, Marilena, Instruirea centrata pe competente, Cercetare – Dezvoltare – Inovare – Formare, „Vasile Goldis” University Press, Arad, 2012
15. Mandrut, O., Elemente de epistemologia geografiei, „Vasile Goldis” University Press, Arad, 2014
16. Mandrut O., Dan Steluta., Didactica Geografiei. O abordare actuala, Editura Corint Educational, Bucuresti, 2014
17. Mandrut O., Dan Steluta, Geografie – curriculum scolar – ghid metodologic, Ed. Corint, Buc., 2015
18. Mandrut O., Geografie educationala, „Vasile Goldis” University Press, Arad, 2017
19. Mandrut, O., Geografia in Curriculum National: ghid metodologic pentru aplicarea programei scolare de geografie la clasele a V-a si a VI-a, Corint Books, Bucuresti, 2018
20. MEC (CNC), Curriculum National pentru invatamantul obligatoriu – cadru de referinta, Editura Corint, Bucuresti, 1998
21. Negret – Dobridor I., Teoria generala a curriculumului educational, Editura Polirom, Iasi, 2008
22. Oprea, Crenguta-Lacramioara, Strategii didactice interactive, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Editia a III-a, Bucuresti, 2008
23. Stoica A. (coord.), Evaluarea curenta si examenele. Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, Bucuresti, 2001
24. Stoica A., Evaluarea progresului scolar. De la teorie la practica, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2003
25. *** Ghid de evaluare la geografie, Editura Trithemus Media, Bucuresti, 1999
26. *** Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele IV - VIII, Editura S.C. Aramis Print s.r.l., Bucuresti, 2001
27. *** Ghid metodologic pentru aplicarea programei scolare din aria curriculara Om si societate, Editura S.C. Aramis Print s.r.l., Bucuresti, 2001
28. *** MEC (ISE) Planurile-cadru si programele scolare pentru disciplina Geografie in vigoare in anul scolar in care se sustine examenul www.edu.ro
Model Subiect [REZOLVAT] Titularizare Geografie 2025
A.
1. Cu privire la Luna, precizati:
a) trei caracteristici generale ale Lunii;
b) cele patru faze principale si cate o caracteristica a fiecareia;
c) un proces/fenomen al apelor marine de pe Pamant influentat de Luna si modul in care acesta se manifesta.
2. Prezentati doua tipuri de eclipse.
3. Pentru miscarea de rotatie a Pamantului, precizati: definitia, durata si doua consecinte.
B.
1. In bazinul nordic al Oceanului Atlantic, un fenomen determina cresterea substantiala a temperaturilor medii anuale pe coastele de nord-vest ale Europei, pana dincolo de Cercul Polar de Nord.
(Sursa: Meteorologie si climatologie, Ciulache S., 2004)
a) Precizati denumirea fenomenului care determina cresterea temperaturilor in bazinul nordic al
Oceanului Atlantic.
b) Explicati producerea fenomenului mentionat la subpunctul anterior.
c) Precizati numele a doua state din Europa a caror clima este puternic influentata de acest fenomen.
2. Precizati trei tipuri de vai in structura monoclinala si cate o caracteristica a fiecareia.
C.
a) Precizati doua tipuri de dezagregare fizica a rocilor.
b) Pentru fiecare tip de proces mentionat la subpunctul anterior, mentionati cate doua conditii sau
modalitati de producere.
SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)
A. Aveti in vedere harta alaturata, care prezinta repartitia mediului geografic mediteraneean.
a) Precizati localizarea geografica pe glob in latitudine si pe regiuni geografice (doua regiuni).
b) Caracterizati regimul climatic anual (temperaturi, precipitatii, vanturi/miscari ale aerului).
c) Numiti doua culturi agricole specifice.
d) Precizati trei denumiri de formatiuni vegetale mediteraneene, precum si cate un exemplu de areal
in care se gasesc acestea).
B. Cu privire la Podisul Getic, precizati:
a) numele a patru orase, altele decat resedintele de judet;
b) un tip de sat dupa forma si structura vetrei, mentionand si o subunitate de relief sau areal in care
se gaseste;
c) doua resurse de subsol;
d) doua tipuri de centrale electrice din aceasta unitate de relief si cate un exemplu pentru fiecare.
C. Pentru statul reprezentat pe schita de harta alaturata, precizati:
a) numele arhipelagului marcat pe harta cu litera A;
b) numele oraselor marcate pe harta cu cifrele 1, 2, 3, 4 si 5;
c) numele raurilor care strabat orasele marcate pe harta cu cifrele 2 si 4;
d) doua caracteristici ale reliefului muntilor care formeaza granita de nord-est a statului reprezentat pe harta.
SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)
Aveti in vedere urmatoarea secventa, care face parte din Programa scolara de geografie pentru clasa
a VIII-a (Geografia Romaniei):
A.
a) Precizati doua metode de instruire care pot fi utilizate pentru dezvoltarea competentelor specifice
date prin intermediul continuturilor mentionate in secventa de programa data (cate o metoda pentru fiecare competenta) si cate un mijloc didactic utilizat pentru fiecare dintre cele doua metode.
b) Mentionati cate o caracteristica a fiecareia dintre metodele pentru care ati optat mai sus.
c) Realizati o detaliere a continutului Elementele climatice, prezentand patru idei principale care
tre buie discutate in activitatea de instruire (fiecare idee principala sa fie detaliata in maximum cinci randuri).
B.
a) Definiti programa scolara.
b) Precizati trei functii ale metodelor didactice.
c) Mentionati doua avantaje si un dezavantaj ale utilizarii itemilor de tip pereche.
d) Precizati doua reguli de proiectare pentru itemii de tip pereche.
Rezolvarea Subiectului la Geografie Titularizare 2025
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A.
1. a) Luna este singurul satelit natural al Pamantului, fiind cel mai apropiat corp ceresc fata de planeta noastra. Miscarea de rotatie a Lunii este egala ca timp cu miscarea de revolutie. Drept consecinta, Luna expune spre Pamant aceeasi emisfera. Luna are o structura interna asemanatoare cu cea a Pamantului si este alcatuita din roci magmatice, metamorfice si sedimentare. Luna cuprinde un relief cu forme pozitive si negative, cu mari, bazine, munti si cratere, care au rezultat in urma impactului cu meteoritii. Luna nu are atmosfera, iar acceleratia gravitationala este mult mai mica decat cea a Pamantului.
b) Faza de luna noua – corespunde momentului in care Luna se afla intre Pamant si Soare, iar cele trei corpuri ceresti formeaza un aliniament. Din cauza luminii puternice a Soarelui, Luna expune spre Pamant o parte neluminata.
Faza primului patrar – are loc dupa circa 7-8 zile, cand intre directiile Pamant-Soare si PamantLuna exista un unghi de 90°. Se observa luminata jumatatea din dreapta a discului lunar.
Faza de luna plina – are loc dupa 14 zile, cand cele trei corpuri ceresti formeaza din nou un aliniament, insa, de data aceasta, Pamantul se afla intre Luna si Soare. Drept urmare, intreaga emisfera a Lunii apare luminata.
Faza ultimului patrar – se produce dupa 21-22 zile, cand intre directiile Pamant-Soare si Pamant-Luna se formeaza un unghi de 270°. Se observa luminata jumatatea din stanga a discului lunar.
c) Mareele reprezinta miscari periodice ale apelor oceanice ca urmare a atractiei dintre Pamant, Soare si Luna. Intrucat Luna este corpul ceresc situat la cea mai mica distanta fata de Pamant, exercita cea mai puternica atractie. Cuprinde doua faze: fluxul si refluxul. Fenomenul mareic nu este uniform la ni - vel planetar. In unele mari si oceane ale lumii, mareele se manifesta foarte intens, in timp ce in alte locuri, acestea sunt insesizabile. Mareele influenteaza formarea diferitelor tipuri de tarmuri la gurile de varsare ale unor fluvii. In cazul marilor in care lipsesc mareele, sunt favorizate procesele de depunere, care duc la formarea deltelor. In cealalta situatie, cand fluviile se varsa in mari sau oceane cu maree intense, formeaza estuare.
2. Eclipsa de Luna:
– Se produce atunci cand cele trei corpuri ceresti se afla pe aceeasi directie in pozitia Soare-PamantLuna, in faza de Luna plina.
– Luna intra in conul de umbra al Pamantului.
Eclipsa de Soare:
– Se produce cand cele trei corpuri ceresti se afla pe aceeasi directie in pozitia Soare-Luna-Pamant, in faza de Luna noua.
– Pamantul intra in conul de umbra al Lunii.
3. Este miscarea pe care Pamantul o realizeaza in jurul axei sale. Dureaza aproximativ 24 de ore (23 ore 56 minute 4 secunde).
Consecinte: alternanta zilelor si a noptilor, variatia orei, modificarea temperaturii aerului de la zi la noapte, abaterea corpurilor aflate in miscare spre dreapta, in emisfera nordica si spre stanga, in emisfera sudica (forta Coriolis).
B.
1. a) Curentul Golfului (Gulfstream)/Curentul Atlanticului de Nord.
b) Curentul se formeaza in Golful Mexic, in apropierea coastei peninsulei Florida. Este un curent de terminat atat de vanturi, cat si de diferentele de densitate ale maselor de apa. Acesta migreaza spre nord, unde se imparte in mai multe ramificatii. Curentul care continua spre nord-est poarta denumirea de Curentul Atlanticului de Nord. Este un curent cald, intrucat transporta volume foarte mari de apa dinspre zona calda spre zona polara. Datorita acestui curent cald, climatul este bland si la latitudini de 60-70°N, cu amplitudini termice mici, temperaturi si precipitatii care permit dezvoltarea vegetatiei. Se presupune ca, in lipsa acestui curent, temperaturile medii anuale din nord-vestul Europei ar fi fost mai scazute cu 5°C decat in conditiile actuale.
c) Oricare doua state dintre: Regatul Unit, Irlanda, Islanda, Norvegia, Danemarca.
2. Vaile consecvente:
– au sensul desfasurarii in directia caderii straturilor de roci;
– sunt largi si simetrice.
Vaile obsecvente:
– au directia de dezvoltare opusa sensului caderii straturilor de roci;
– se afla pe fruntile de cuesta;
– sunt scurte, inguste si simetrice.
Vaile subsecvente:
– au sensul dezvoltarii perpendicular pe directia caderii straturilor;
– este o vale asimetrica, cu un versant cu panta mare (fruntea de cuesta) si un versant cu panta redusa (pe suprafata structurala).
C.
a) Dezagregare prin variatii de temperatura, dezagregare prin inghet – dezghet.
b) Conditii pentru producerea dezagregarii prin variatii de temperatura: sa existe variatii diurne de temperatura (conditii favorabile in zonele aride de desert si semidesert, unde ziua se inregistreaza temperaturi de 40°C-50°C, iar noaptea temperaturile coboara pana la 0°C), rocile sa aiba o structura heterogena, alcatuite din mai multe minerale. Conditii pentru producerea dezagregarii prin inghet – dezghet: rocile sa prezinte fisuri si crapaturi care sa favorizeze infiltrarea apei, temperaturile sa oscileze in jurul valorii de 0°C (conditii favorabile in regiunile subpolare si temperate reci), intensitatea procesului depinde mai mult de frecventa oscilatiilor de temperatura decat de amplitudinea termica.
SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)
A.
a) Mediul geografic mediteraneean se extinde intre 30° pana la 40-45° latitudine.
Regiuni: bazinul Marii Mediterane (sudul Europei, nordul Africii, Asia de Sud-Vest), vestul SUA, sud-vestul Australiei, partea centrala a statului Chile si sudul Africii de Sud.
b) Temperaturile medii anuale sunt de 15-20°C. Precipitatiile medii anuale variaza intre 400 si 800 mm. Verile sunt calde si secetoase, ca urmare a circulatiei maselor de aer tropical. Iernile sunt blande si ploioase, ca urmare a influentei maselor de aer oceanice dinspre vestul continentului. Se dezvolta vanturi locale reci, precum mistralul (in Franta, pe culoarul fluviului Ron) si bora (in Croatia).
c) maslini, vita-de-vie, citrice etc.
d) maquis (Corsica, Sardinia, sudul Frantei, Italia), garriga (sudul Frantei), frigana (Grecia), tomillares (Spania), chaparral (California-SUA), mattora (Chile), scrub (Australia), veld (Africa de Sud).
B.
a) Oricare doua orase dintre: Motru, Rovinari, Targu Carbunesti, Turceni, Ticleni, Strehaia, Filiasi, Scornicesti, Babeni, Dragasani, Mioveni.
b) sat rasfirat – Podisul/Platforma Cotmeana, Podisul Candesti etc.
c) petrol, lignit, gaze naturale etc.
d) termocentrale – ex. Turceni, Rovinari etc.
hidrocentrale – ex. Dragasani, Babeni etc.
C.
a) A – Baleare.
b) 1 – Madrid, 2 – Zaragoza, 3 – Barcelona, 4 – Sevilla, 5 – Valencia.
c) 2 – Ebru, 4 – Guadalquivir.
d) Muntii Pirinei s-au format in orogeneza alpina, prin incretirea scoartei terestre. Prezinta masivitate, cu altitudini care depasesc 2500-3000 m. Altitudinea maxima este de 3404 m, inregistrata in varful Pico D’Aneto. Sunt alcatuiti predominant din roci dure. Este prezent relieful glaciar.
SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)
a) Competenta specifica 2.2. Explicarea fenomenelor si proceselor geografice utilizand reprezentari grafice si cartografice:
Metoda de instruire – utilizarea hartii in activitatea didactica
Mijloc didactic – harta climatica a Romaniei.
Competenta specifica 4.2. Analizarea elementelor, fenomenelor si proceselor din realitatea observata direct sau indirect:
Metoda de instruire – problematizarea
Mijloc didactic – laptop/videoproiector.
b) Utilizarea hartii in activitatea didactica exerseaza competentele de citire si interpretare a semnelor conventionale, de orientare si localizare a elementelor geografice. Harta este un mijloc didactic des utilizat la nivelul clasei a VIII-a, deoarece ajuta la o mai buna intelegere a repartitiei spatiale a diferitelor elemente climatice: temperaturi medii anuale, precipitatii medii anuale, influente climatice, vanturi.
Problematizarea este o metoda centrata pe activitatea elevilor. Poate fi utilizata de catre profesor pentru a propune elevilor rezolvarea unor situatii-problema. Este un proces care necesita diferite operatii de identificare, clasificare, explicare, comparare sau prognozare. Elevul nu memoreaza informatiile, ci le descopera, stabileste relatii de cauzalitate si identifica solutii pe care trebuie sa le analizeze. Problematizarea nu presupune doar aplicarea unor reguli invatate anterior, ci solicita descoperirea unui set nou de reguli adaptate situatiei, ajungand la o regula noua. In felul acesta, elevul reuseste sa isi exerseze gandirea, iar accentul se pune pe formare. Metoda problematizarii poate fi aplicata pentru explicarea fenomenului de inversiune termica. Temperatura minima absoluta in Romania, de -38,5°C, s-a inregistrat in localitatea Bod, la o altitudine de 498 m. In aceeasi zi, la varful Omu (2505 m), temperatura minima a fost de -24°C. Aceasta situatie reprezinta o abatere de la regula scaderii temperaturii odata cu altitudinea. Elevii trebuie sa identifice si sa explice cauzele care determina aceasta inversiune de temperatura, cat si modul in care se manifesta fenomenul.
c) Temperatura aerului
Cuprinde mai multi parametri, cei mai importanti fiind temperatura medie anuala, temperatura medie a lunilor extreme (iulie si ianuarie) si amplitudinea termica (diferenta dintre temperatura maxima si temperatura minima). In Romania, cele mai mari temperaturi medii anuale se inregistreaza in Delta si Lunca Dunarii (peste 11°C), in timp ce temperaturile medii sunt negative la altitudini de peste 2000 m.
Inversiunile termice
In mod obisnuit, temperatura aerului scade in medie cu 6-6,5°C la fiecare 1000 m in altitudine. Cu toate acestea, exista si exceptii de la aceasta regula. Inversiunile termice se produc in depresiunile intramontane din Romania (Depresiunea Brasovului, Depresiunea Giurgeului, Depresiunea Ciucului, Depresiunea Petrosani etc.), pe fondul stagnarii maselor de aer rece in lunile de iarna.
Precipitatiile
Cantitatea medie de precipitatii din Romania oscileaza intre 280 mm in Delta Dunarii pana la 1500 m in Muntii Apuseni. Astfel, precipitatiile scad de la vest catre est, ca urmare a influentelor oceanice. Totodata, cantitatea de precipitatii creste odata cu altitudinea.
Vanturile
In Romania, exista mai multe tipuri de vanturi, precum crivatul, austrul, foehnul, brizele marine. Crivatul se manifesta in partea de est a tarii, iar austrul in partea de sud-vest. Foehn-ul se produce cu precadere in partea de sud a Depresiunii Transilvaniei. Brizele marine, care se manifesta in zona litorala, se formeaza ca urmare a regimului termic diferentiat dintre uscat si apa. Astfel, brizele bat in timpul zilei dinspre mare spre uscat, iar in timpul noptii in sens invers, dinspre uscat spre mare.
B.
a) Programa scolara este un document oficial care reda continuturile invatamantului pe ani scolari sau cicluri de invatamant (ciclul primar, gimnaziu, liceu). Fiecarei discipline din planul cadru ii corespunde o programa scolara.
b) functia formativa, functia cognitiva, functia de optimizare, functia operationala.
c) Avantaje: se construiesc relativ usor si rapid, sunt usor de verificat, pot verifica una sau mai multe continuturi.
Dezavantaje: nu se pot aplica pentru orice tip de continut, verifica predominant cunostinte memorate.
d) Itemii de tip pereche urmaresc stabilirea unor corespondente intre diferite elemente, distribuite in doua coloane separate. Elementele din prima coloana sunt numite premise, iar cele din a doua coloana sunt numite raspunsuri. Trebuie sa respecte cateva reguli de proiectare:
– cerinta sa fie clara;
– sa nu contina negatie sau dubla negatie;
– sa cuprinda un numar inegal de premise si raspunsuri (de obicei, exista un raspuns in plus, fara corespondent in coloana A);
– premisele si raspunsurile sa fie situate pe aceeasi pagina;
– premisele si raspunsurile sa fie ordonate alfabetic, pentru a nu oferi indicii.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 2 minute
![Programa si modele de subiecte [REZOLVATE] Titularizare Geografie 2025](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/13422_600x315_2.jpg)
05Mar.2025
![Cifra de scolarizare 2025-2026: cate locuri sunt alocate pentru fiecare nivel de invatamant [PDF]](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/7915_600x315_2.jpg)
![Programa si modele de subiecte [REZOLVATE] Titularizare Biologie 2025](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/13418_600x315_2.jpg)
