Modele de Teste Rezolvate pentru Titularizare 2022 la Limba Romana

de Laura Galescu la 23 Dec. 2021
0 comentarii
Fii primul care comenteaza
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Modele de Teste Rezolvate pentru Titularizare 2022 la Limba Romana23Dec.2021

Incepeti pregatirea pentru Titularizare 2022! Pregatirea atenta pentru examen este absolut necesara. Va prezentam modele de teste la Limba si Literatura Romana, asemanatoare cu cele pe care le veti avea la examenul scris. Gasiti in acest articol si modele de rezolvare a cerintelor.

 





TESTE
CONCURSUL NATIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR
DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE DIN INVATAMANTUL PREUNIVERSITAR
 
Proba scrisa
 
LIMBA SI LITERATURA ROMANA
 
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de patru ore.
 
Model test
 
SUBIECTUL I (30 de puncte)
 
Redacteaza un eseu de 900 – 1500 de cuvinte, in care sa prezinti particularitati ale prozei narative a
Hortensiei Papadat-Bengescu.
 
In elaborarea eseului, vei avea in vedere:
 
– mentionarea a patru trasaturi ale prozei narative a Hortensiei Papadat-Bengescu;
– ilustrarea a doua dintre trasaturile mentionate, valorificand doua texte narative apartinand
Hortensiei Papadat-Bengescu;
– evidentierea modului in care se reflecta tema si viziunea despre lume in cele doua texte narative alese;
– prezentarea cate unei particularitati de constructie a personajului in fiecare text narativ ales;
– sustinerea unei opinii despre proza narativa a Hortensiei Papadat-Bengescu, valorificand
mesajul din urmatoarea secventa: Ca documente ale sufletului feminin, analizat fara prefacatorie,
primele volume sunt foarte interesante.[...] Atentia feminina asupra structurii fiziologice aduce in
opera Hortensiei Papadat-Bengescu si un aspect izbitor. Aci nu sunt tipuri, caractere, oameni
buni ori oameni rai, ci indivizi bine ori rau conformati, sanatosi sau bolnavi. (G. Calinescu,
Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent)

Nota
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului se acorda 20 de puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta/reper); pentru
redactarea eseului se acorda 10 puncte (organizarea ideilor in scris – 2 puncte; abilitatile de analiza si
de argumentare – 2 puncte; utilizarea limbajului de specialitate – 2 puncte; utilizarea limbii literare –
1 punct; respectarea normelor de exprimare, de ortografie si de punctuatie – 2 puncte; respectarea
precizarii privind numarul de cuvinte – 1 punct).
in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 900 de cuvinte
si sa dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
 
A. Prezinta aspectele definitorii ale enuntului, avand in vedere:
– definirea conceptului de enunt;
– numirea tipurilor de enunt, avand in vedere organizarea sintactica;
– precizarea relatiilor sintactice care organizeaza enuntul;
– ilustrarea, cu cate un exemplu, a tipurilor de enunturi, in functie de scopul comunicarii.

B. Citeste textul de mai jos.
 
Cuvantul, ca si alte mijloace de betie, e, pana la un grad oarecare, un stimulent al
inteligentei. Consumat insa in cantitati prea mari si, mai ales, preparat astfel incat sa se prea
eterizeze si sa-si piarda cu totul cuprinsul intuitiv al realitatii, el devine un mijloc puternic pentru
ametirea inteligentei. [...]
 
Simptomele patologice ale ametelei produse prin intrebuintarea nefireasca a cuvintelor ni se
infatiseaza treptat dupa intensitatea imbolnavirii. Primul simptom este o cantitate nepotrivita a
vorbelor in comparare cu spiritul caruia vor sa-i serveasca de imbracaminte. in curand se arata al
doilea simptom in departarea oricarui spirit si in intrebuintarea cuvintelor seci; atunci tonul gol al
vocalelor si consonantelor a uimit mintea scriitorului sau vorbitorului, cuvintele curg intr-o confuzie
naiva si creierii sunt turburati numai de necontenita vibrare a nervilor acustici. Vine apoi slabirea 
manifesta a inteligentei: pierderea oricarui sir logic, contrazicerea gandirilor puse langaolalta,
violenta nemotivata a limbajului.
 
Ar da poate un caracter prea pedant acestei neinsemnate cercetari literare daca am voi sa
asezam exemplele practice pentru teoria mai sus expusa dupa chiar gradele aratate: ne marginim a
le cita in total, lasand binevoitorului cititor sarcina de a le clasa in ordine, de va voi.
Pentru alegerea exemplelor ne-a fost un singur semn patologic hotarator: intrebuintarea
cuvintelor pentru placerea sonului lor si fara niciun respect pentru acea parte a naturii omenesti
care se numeste inteligenta.
 
Titu Maiorescu, Betia de cuvinte in „Revista Contimporana”
 
Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.
 
1. Precizeaza tipul de secventa prototipica reprezentata de fragmentul citat.
2. Noteaza pentru fiecare consoana din cuvantul naiva tipul acesteia, din perspectiva realizarii
fonetice, avand in vedere modul si locul de articulare.
3. Explica modul de formare a cuvintelor infatiseaza, numai.
4. Ilustreaza doua tipuri diferite de atribute, precizand felul acestora, prin valorificarea secventei
urmatoare: Simptomele patologice ale ametelei produse prin intrebuintarea nefireasca a cuvintelor ni
se infatisaza treptat dupa intensitatea imbolnavirii.
5. Transcrie fiecare dintre propozitiile subordonate din fraza urmatoare, precizand felul acestora:
Primul simptom este o cantitate nepotrivita a vorbelor in comparare cu spiritul caruia vor sa-i
serveasca de imbracaminte.
 
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
 
A. Construieste o activitate de invatare pentru etapa de prelectura a textului de mai jos.
 
Carte frumoasa, cinste cui te-a scris,
Incet gandita, gingas cumpanita;
Esti ca o floare, anume inflorita
Mainilor mele, care te-au deschis.
Esti ca vioara, singura, ce canta
lubirea toata pe un fir de par,
Si paginile tale, adevar,
S-au tiparit cu litera cea sfanta.
Un om de sange ia din pisc noroi
Si zamisleste marea lui fantoma
De reverie, umbra si aroma,
Si o pogoara vie printre noi.
Dar jertfa lui zadarnica se pare,
Pe cat e ghiersul cartii de frumos.
Carte iubita, fara de folos,
Tu nu raspunzi la nicio intrebare.
 
Tudor Arghezi, Ex libris
 
In raspunsul tau, te vei raporta la urmatoarele repere:
– precizarea clasei pentru care se construieste activitatea de invatare, prin justificarea alegerii
acesteia, avand in vedere textul dat; 
– formularea unui obiectiv al activitatii de invatare;
– mentionarea duratei secventei de prelectura, in relatie cu timpul total alocat pentru studiul textului;
– prezentarea activitatii de invatare, evidentiind doua componente ale proiectarii didactice (metode
folosite, resurse, tipuri de interactiune a grupului de elevi etc.)

B. Construieste un item obiectiv de asociere (de tip pereche) si un item semiobiectiv, prin care sa
evaluezi nivelul de structurare a competentei 2.3 (identificarea si analiza elementelor de compozitie si
de limbaj in textul poetic), din programa de limba si literatura romana pentru clasa a X-a, ciclul
inferior al liceului.
 
Vei avea in vedere faptul ca in programa scolara acestei competente ii sunt asociate urmatoarele
continuturi pentru trunchiul comun: titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de
recurenta (motiv poetic, laitmotiv), figuri semantice (tropi), elemente de prozodie, poezie epica,
poezie lirica, instantele comunicarii in textul poetic. 
 
Testul nr. 1
 
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Redacteaza un eseu de 900 – 1500 de cuvinte, in care sa prezinti modalitatile de constructie a
mesajului epic la Mihail Sadoveanu

In elaborarea eseului, vei avea in vedere:
 
– mentionarea a patru trasaturi definitorii pentru proza lui Mihail Sadoveanu;
– ilustrarea a doua dintre trasaturilr mentionate, valorificand doua texte narative apartinand lui Mihai
Sadoveanu;
– evidentierea modului in care se creioneaza relatia personaj - actiune in texte alese, punand accent pe
modalitatile de caracterizare ale personajelor;
– argumentarea a doua trasaturi specifice epicului la Mihail Sadoveanu ca forma de constructie a unui univers
unic;
– sustinerea unei opinii despre eroii lui Mihai Sadoveanu, valorificand mesajul din
urmatoarea secventa: Toti eroii lui Sadoveanu sunt si ei niste automati traind vegetativ, fara
reflectiune. Singura nota mai deosebita este ca la scriitorul moldovean reductiunea devine
sinonima cu salbaticirea, cee a ce nu exclude o mare energie vitala comprimata care a izbucnit
sau va izbucni odata, dupa care destinderea individului isi reia placiditatea impenetrabila.
(G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent)

Nota
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului se acorda 20 de puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta/reper); pentru
redactarea eseului se acorda 10 puncte (organizarea ideilor in scris – 2 puncte; abilitatile de analiza si
de argumentare – 2 puncte; utilizarea limbajului de specialitate – 2 puncte; utilizarea limbii literare –
1 punct; respectarea normelor de exprimare, de ortografie si de punctuatie – 2 puncte; respectarea
precizarii privind numarul de cuvinte – 1 punct).
in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 900 de cuvinte
si sa dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
 
A. Prezinta aspectele definitorii ale numelui predicativ avand in vedere:
– definirea conceptului de nume predicativ;
– precizarea sensurilor numelui predicativ;
– mentionarea structurilor de numele predicativ;
– ilustrarea, cu cate un exemplu, partilor de vorbire care exprima numele predicativ.

B. Citeste textul de mai jos.
 
Sentimental ca orice ironist autentic, George Topirceanu scrie o literatura ce e pe cat de vesela, la prima
vedere, pe atat de dramatica in substratul ei de cuprindere critica a problematicii sociale din timpul sau. E un
poet al provinciei („Tristeti de balci provincial”). Dar in aceasta provincie rezoneaza toate temele universale
majore, astfel incat, receptandu-le cu un simt marcat al ridicolului, ofera prozodic o adevarata panorama a
epocii, vazuta ca o amuzanta si melancolica desfasurare grabita a desertaciunilor lumii, sub toate aspectele lor
tragicomice. Nu are, fireste, sarcasmul lui Caragiale. insa, daca ar fi sa se bata in moneda profilul celor doi,
s-ar regasi, poate surprinzator in primul moment, rimand fata-verso, imaginea celor doi, in contrastul
temperamental ce-i defineste. Muscatura autorului „Momentelor” e virulenta, prin infuzia de venin, chiar
letala in felul ei, pe cand cea a autorului „Migdalelor amare” e mai degraba parsiva prin edulcorarea
insinuanta a acestuia. Cuplul eroilor din „in jurul unui divort”, bunaoara, e caragialian in totul, jucand
aceeasi farsa pe care o dezvolta si eroii din „D'ale carnavalului”.
 
(Constantin Cublesan, Nord Literar - anul XVIII, nr. 9 (208), SEPTEMBRIE 2020)
 
Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.
 
1. Precizeaza tipul de secventa prototipica reprezentata de fragmentul citat.
2. Noteaza pentru fiecare vocala din cuvantul ofera tipul acesteia, din perspectiva realizarii fonetice,
avand in vedere modul si locul de articulare.
3. Construieste doua enunturi in care notiunile vesela si venin sa fie derivate parasintetic.
4. Ilustreaza doua moduri si timpuri diferite ale verbelor, prin valorificarea secventei urmatoare: insa,
daca ar fi sa se bata in moneda profilul celor doi, s-ar regasi, poate surprinzator in primul moment, rimand
fata-verso.
5. Transcrie propozitia subordonata din fraza urmatoare, precizand felul acesteia:
Dar in aceasta provincie rezoneaza toate temele universale majore, astfel incat, receptandu-le cu un simt
marcat al ridicolului, ofera prozodic o adevarata panorama a epocii, vazuta ca o amuzanta si melancolica
desfasurare grabita a desertaciunilor lumii, sub toate aspectele lor tragicomice.

Nota
In abordarea subiectelor, sunt vizate continuturile din Gramatica limbii romane, Editura
Academiei Romane, 2005.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
 
A. Realizarea proiectarii unei unitati de invatare, pornind de la urmatorul fragment de text:
 Mimi si Tibi locuiau in rai. Nu era un rai obisnuit, cu ingeri si viata fara de sfarsit, ci un paradis al
jocurilor. […] Raiul lui Mimi si Tibi se gasea la 66 de metri deasupra pamantului, la ultimul
apartament al celui mai inalt bloc din oras. Acolo traiau Tibi, un pusti de 6 ani cu trupul subtirel si
parul roscat, sora lui Mimi, de 9 ani, la fel de subtirica, dar cu un par blond si cret, si parintii lor, un
creator de jocuri pe calculator si o actrita la un teatru de papusi.
 
 Mimi terminase clasa a doua si se credea o printesa razboinica inzestrata cu puteri psihice. Tibi,
fratele mai mic din grupa mare, cum se prezenta el de obicei, era un vanator de monstri cu pistol
laser. […]
 
 Dupa-amiaza in paradisul jocurilor trecea foarte greu cand nu aveai vieti. Mimi si Tibi urmarira
cateva posturi TV pentru copii, dar se batura pe telecomanda cine sa schimbe canalul. […]

 (Ioan Antoci, Paradisul lui Mimi si Tibi)
 
In raspunsul tau, te vei raporta la urmatoarele repere:
– precizarea clasei pentru care se realizeaza proiectarii unitatii de invatare, prin justificarea alegerii
acesteia, avand in vedere textul dat;
– enuntarea competentelor specifice in conformitate cu programa scolara pentru disciplina limba si
literatura romana in vigoare,
– redactarea tabelara a proiectarii unitatii de invatare prin cuprinderea tuturor elementelor spcifice;
– dezvoltarea adecvata a activitatilor de invatare aferente unitatii de invatare prin raportare la
competentele specifice enuntate

B. Construieste un item obiectiv de asociere si un item semiobiectiv, prin care sa evaluezi nivelul de
structurare a competentei 1.1 (utilizarea adecvatata a achizitilor lingvistice in receptarea diverselor
texte), din programa de limba si literatura romana pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului.
Vei avea in vedere faptul ca in programa scolara acestei competente ii sunt asociate urmatoarele
continuturi pentru trunchiul comun: niveluri ale receptarii textelor orale si scris: fonetic, ortografic si
de punctuatie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual, nonverbal si paraverbal; texte
fictionale, texte nonfictionale (memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative sau
stiintifice, argumentative). 
 
Sugestii de rezolvare
 
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Redacteaza un eseu de 900 – 1500 de cuvinte, in care sa prezinti particularitati ale prozei narative a
Hortensiei Papadat-Bengescu.
in elaborarea eseului, vei avea in vedere:
– mentionarea a patru trasaturi ale prozei narative a Hortensiei Papadat-Bengescu;
– ilustrarea a doua dintre trasaturile mentionate, valorificand doua texte narative apartinand
Hortensiei Papadat-Bengescu;
– evidentierea modului in care se reflecta tema si viziunea despre lume in cele doua texte narative alese;
– prezentarea cate unei particularitati de constructie a personajului in fiecare text narativ ales;
– sustinerea unei opinii despre proza narativa a Hortensiei Papadat-Bengescu, valorificand
mesajul din urmatoarea secventa: Ca documente ale sufletului feminin, analizat fara prefacatorie,
primele volume sunt foarte interesante.[...] Atentia feminina asupra structurii fiziologice aduce in
opera Hortensiei Papadat-Bengescu si un aspect izbitor. Aci nu sunt tipuri, caractere, oameni
buni ori oameni rai, ci indivizi bine ori rau conformati, sanatosi sau bolnavi. (G. Calinescu,
Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent)
Hortensia Papadat – Bengescu este cea dintai mare prozatoare din literatura romana, creatoarea
romanului citadin, analist al sufletului feminin. Opera acesteia dobandeste o valoare incontestabila
odata cu asa-numitul „Ciclu al Hallipilor”. Autoarea scrie o literatura de inspiratie citadina care
surprinde conflictele sociale si morale din marile orase. De asemenea, aceasta practica o literatura
moderna, preluand de la Marcel Proust, tehnica memoriei involuntare si analiza psihologica. Criticul
literar Eugen Lovinescu considera ca alaturi de Liviu Rebreanu si Camil Petrescu, ea este scriitoarea
care innoieste romanul romanesc sub raport tematic, structural si stilistic, contribuind esential «la
procesul urbanizarii literaturii noastre». Proza Hortensiei Papadat Bengescu se deosebeste de tot ceea
ce se scrisese pana atunci. Ciclul Hallipa deschide seria romanelor psihologice si prezinta un stadiu
nou al dezvoltarii burgheziei.
Concert din muzica de Bach
Romanul Concert din muzica de Bach, al doilea roman din Ciclul Hallipa, prezinta imaginea
burgheziei tinere romanesti, dezvaluind deficiente comportamentale, precum snobismul si
parvenitismul. De asemenea, sunt vizile si urmatoarele aspecte: prezenta analizei psihologice,
explorarea celor mai ascunse zone ale sinelui, prezenta personajelor reflectori, compozitia polifonica,
descrierea formelor frustrarii si a celor compensatorii provocate in psihic si surprinderea concomitenta
a maladivului in sufletul si in corpul omenesc. Aceasta opera nu prezinta actiuni propriu-zise, ci mai
mult comentarii, analize care dezvaluie semnificatiile intamplarilor. Romanul are o actiune redusa,
scopul autoarei fiind acela de a analiza psihologic personajele. Nu ceea ce se intampla conteaza, ci
reactiile sufletesti ale personajelor. Ele sunt mult mai bine puse in lumina prin retrospectie (ca in cazul
Siei), monologului interior si introspectie.
Tehnicile traditionale se subordoneaza tehnicilor moderne de analiza psihologica. Tudor Vianu
considera ca Rebreanu a fost cel care a creat stilul zguduitor, iar Bengescu il ofera pe cel scormonitor.
Personajele sale sunt supuse unei adanci analize in zonele obscure ale constiintei; un personaj este
mereu un altul, analizat in ipostaze discontinue. De asemenea, acestea se prezinta cu o imagine dubla:
lumea exterioara (masca) pentru aparente si lumea interioara stratificata (secretul). Fiecare relatie
oficiala ascunde o relatie imorala, dar care va reusi sa creeze personajului un echilibru interior. Este
imprumutata de la clasicism formula trunghiului conjugal: sot-sotie-amant.
 intreaga actiune se concentreaza in jurul unei serate muzicale, mereu amanate, din motive
diferite. Scriitoarea urmareste conflictele si tragediile din trei familii inrudite: Rim, Maxentiu si
Draganescu. Eroii fac parte din burghezia citadina romaneasca, de provenienta sociala, obscura, dar 
caracterizata prin dorinta tenace de acumulare in plan material si de ascensiune pe scara sociala. Una
dintre temele abordate este reprezentata de suferinta fizica, despre care autoarea opina ca o determina
pe cea morala (in Concert din muzica de Bach, tuberculoza, in Drumul ascuns, cancerul, iar in
Radacini, toate personajele sunt bolnave). Personajele isi duc existenta pe doua nivele: un nivel al
conventiilor, al relatiilor oficiale, de suprafata si un nivel al trairilor profunde, al relatiilor ilegale,
vicioase si al bolii devastatoare.
in romanul Concert din muzica de Bach, majoritatea cuplurilor, realizate pe criteriul averii si
al ascensiunii sociale, se destrama si intretin, obligatoriu, relatii extraconjugale. Profesorul Rim este
casatorit cu Lina, care a avut legatura in tinerete cu Lica Trubadurul. Rodul acestei relatii este o fata
nelegitima, Sia, o tanara urata, ursuza, stangace, parca tara un picior. Ada Razu era casatorita cu
printul Maxentiu (bolnav de tuberculoza) pentru titlul sau de nobil si se lasa cucerita de farmecul lui
Lica.
Aceasta creatie literara se structureaza pe doua mari planuri: pregatirea concertului de catre
Elena Draganescu, la care urma sa participe toata lumea buna a Bucurestiului si evolutia lui Lica
Petrescu, zis Trubadurul, ruda indepartata a Elenei Draganescu, tanar energic si ambitios, care isi va
atinge scopul in viata. Printr-o caracterizare directa, prin relatiile cu celelalte personaje, Elena, femeia
frumoasa, distinsa, eleganta ilustreaza prototipul femeii moderne, cu un caracter puternic (rupe brutal
relatia cu Maxentiu atunci cand afla ca a fost inselata) si intruchipeaza perfect snobismul epocii
respective. Din punct de vedere psihologic, aceasta isi distruge fiul, pe Ghighi, deoarece au intretinut
relatii intime. Tanarul isi pierde echilibrul personalitatii si este condus spre sinucidere, facand-o pe
mama lui responsabila de moartea sa.
Concert din muzica de Bach a fost considerat un roman de inteligenta care rezolva destine si
situatii cu o stiinta de exceptie. A fost vazut ca un triumf pentru melomani care a marcat si disolutia
casniciei familiei Draganescu.

Logodnicul
 
In romanul Logodnicul, Hortensia ofera cealalta fata a unui destin de parvenitism. Aparut in
anul 1933, a fost considerat punctul cel mai inalt care a atins obiectivarea perspectivei narative a
prozatoarei de la inceperea ciclului Hallipa. Calea obiectivarii a fost deshisa in palatele Hallipilor,
sfarsind in subsolul Logodnicului. Aceasta opera impune prezenta unei personalitati distincte, Costel,
un tip uman opus lui Lica Trubadurul din Concert din muzica de Bach. Interesul prozatoarei pentru
Costel Petrescu inseamna reintoarcerea scrisului sau catre lumea provinciei. Acest personaj este la fel
de bine realizat ca Maxentiu sau Rim.
in aceasta creatie intalnim mai multe tipuri de personaje, care apartin unor diferite grupuri
sociale: in primul rand, personajul principal, Costel este tanarul care apartine unui grup de functionari
din Bucuresti, acesta lucreaza la o banca, in urma absolvirii Facultatii de Drept. El nu are o relatie
tocmai buna cu colegii sai, deoarece este genul de persoana care nu isi face treburile la timp si asa cum
trebuie (batranul contabil, colegul sau, ii face ordine, de cele mai multe ori, prin actele de la birou).
Este genul de persoana care se respecta pe sine, este pasionat de moda, vestimentatia are un rol
important in viata sa. isi doreste in mod deosebit, ca in urmatorii doi ani, sa reuseasca sa-si cumpere o
blana cu un guler de firma, Col Chale. in perioada facultatii, prefera sa nu investeasca bani in
educatie, nu isi cumpara carti, ci haine, de aceea, a fost nevoit sa repete ultimul an universitar. Visul
lui era acela de a ajunge avocat, dar din lipsa sa de interes, nu a reusit sa-si atinga acest tel. De
asemenea, el isi dorea sa faca parte din „banda” capitalei, alaturi de Lupescu, voia sa fie ca el, sa se
bucure de modern, sa aiba o viata de lux, sa fie mereu la moda si sa aiba tot timpul numai haine de
firma.
Un alt personaj reprezentativ este Nina, care facea parte din burghezime, din lumea buna, din
familia Dragu, dar si din categoria femeilor parvenite. Aceasta s-a casatorit din interes cu Costel, doar
pentru a capata un statut de femeie serioasa si sa ascunda oarecum, meseria de prostituata. ii placea sa
se lafaie in lux, in bani, sa fie o dama bine intretinuta. Ana era fata care facea parte din grupul
femeilor casnice, harnice, supuse, obediente. Desi Nina are un comportament care lasa de dorit cu sora 
sa, aceasta continua sa se ocupe de casa, de grija lui Costel, ajungand sa se indragosteasca de el. isi
dorea sa se casatoreasca si sa-si intemeieze o familie cu acesta, insa nu i se indeplineste acest vis,
deoarece moare otravita. Familia lui Costel face parte din burghezia din provincie, mica boierime de la
Braila. Din cauza presiunii sociale, Costel le ascunde parintilor multe lucruri, faptul ca se insoara, ca
s-a mutat la alta adresa. El continua sa le trimita scrisori la vechea adresa, tocmai pentru faptul de a nu
le da de banuit despre schimbarile din viata lui. Atunci cand vrea sa-si intemeieze o familie alaturi de
Ana, se schimba atitudinea lui fata de ei, ii invita sa-i fie alaturi, tocmai pentru faptul ca aceasta fata
era modelul de femeie pe care il vedeau potrivit parintii pentru fiul lor. Din punct de vedere social,
aceasta casatorie nu ar fi fost vazuta ca pe o rusine.
In ceea ce priveste indatoririle sale profesionale, Costel nu isi respecta locul de munca, se
ducea de cele mai multe ori tarziu sau mai ales sambata, ii stia programul sefului si avea grija sa
ajunga cu putin timp inaintea acestuia. in acest roman nu putem vorbi despre o iubire pasionala cu
drepturi si obligatii. Iubirea lui Costel nu exista pentru Nina si nici viceversa. Acestia se casatoresc din
ambitii si datorii morale. Statutul de om bolnav pe care il capata Costel, apare atunci cand a inceput so urmareasca pe la toate colturile pe doamna in gri, voia sa-i analizeze tinuta, isi imagina ca daca ar fi
fost el femeie, cu siguranta asa ar aparea si el in societate, ca ea.
Indirect, prin relatiile cu celelalte personaje, observam ca acesta ramane un inadaptat, traieste o
drama interioara, se simte neinteles de oamenii din jurul sau. Cele doua obiective pe care le vizeaza
personajul (blana de vizum si doamna in gri), felul cum se gandeste la ele, definesc exact profilul
interior al victimei.
Prin citatul lui George Calinescu se subliniaza literatura psihologica pe care a abordat-o
scriitoarea si gustul sau pentru patologie. Personajele sale sunt, in general, foarte maleabile din
punctul de vedere al stabilitatii psihice, fapt care se poate explica prin continua lor devenire, care ii
face sa treaca usor dintr-o patura socilala in alta. Astfel, eroii Hortensiei nu sunt, din punct de vedere
caracterologic, reprezentantii evidenti ai unei anume categorii constituite. Multi trec de la mica la
marea burghezie sau din aceasta in stratul mai inalt, al mainii de potentati.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
 
A. Enuntul este o unitate de comunicare verbala care, in mod prototipic, este structurata
gramatical in jurul unui predicat al enuntarii. Ceea ce deosebeste enuntul de celelalte unitati
semnificative ale limbii este referentialitatea, corelarea obligatorie a unei unitati lingvistice cu o
anumita informatie referitoare la un fapt care face obiectul comunicarii. Ca structura lingvistica,
enuntul este rezultatul actualizarii, prin asocierea unitatilor sistemului, selectate adecvat in raport cu
informatia transmisa a unora dintre virtualitatile combinatorii ale sistemului.
 in ceea ce priveste organizarea sintactica, enunturile sunt simple, structurate si nestructurate
(propozitiile) si complexe (frazele). Relatiile sintactice care organizeaza enuntul sunt: relatia de
coordonare/nondependenta, relatia de dependenta/subordonare si relatia apozitiva/de echivalenta.
 in functie de scopul comunicarii, enunturile pot fi: asertive (Mi-am imaginat ca esti suparata.),
interogative (Ai fost la piata sambata?), imperative (Andreea, mananca!) si exclamative (Ce frumos
este afara!).
B.
1. in fragmentul citat, observam prezenta unei structuri de tip argumentativ.
2. Consoanele termenului naiva sunt n si v. in ceea ce priveste realizarea fonetica, cu privire la modul
si locul de articulare, putem observa urmatoarele aspecte: consoana n este sonanta, nazala, dentala
(alveolara), iar consoana v este nesonanta, fricativa (constrictiva), labio-dentala, sonora.
3. Modul de formare al cuvintelor: infatiseaza, este un cuvant obtinut prin derivare parasintetica – de
la cuvantul de baza fatis, cu prefixul lexical in- si cu sufixul lexico-gramatical -a; termenul numai s-a
format prin compunere prin parataxa (juxtapunere), nu si mai.
4. patologice – atribut adjectival; a cuvintelor – atribut substantival genitival.
5. Primul simptom este o cantitate nepotrivita a vorbelor in comparare cu spiritul 1
/caruia vor 2
/ sa-i
serveasca de imbracaminte 3
/.
P2 – caruia vor (propozitie subordonata atributiva);
P3 – sa-i serveasca de imbracaminte (propozitie subordonata completiva directa).
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A.
Activitatea de invatare
Aceasta activitate de invatare se va desfasura la clasa a X-a si va avea ca drept scop intelegerea
in profunzime a curentului literar modernism si conceptul de arta poetica. in clasa a X-a, elevii au
deja un spirit critic mai bine dezvoltat, sunt apti sa-si argumenteze propriile optiuni, dotate cu
sensibilitate estetica, si manifesta un interes mai mare pentru varietatea formelor de expresie artistica.
La finalul acestei lectii, elevii ar trebui sa fie capabili sa incadreze poezia in lirica argheziana, sa
explice titlul poemului studiat, sa indice tema poeziei, sa interpreteze sintagmele poetice cheie ale
poeziei, sa analizeze poemul din punct de vedere stilistic si sa explice conceptul de arta poetica.
in ceea ce priveste strategia didactica, se vor utiliza urmatorele metode si procedee:
conversatia catehetica, conversatia euristica, brainstorming, explicatia, lectura analitica/expresiva si
invatarea prin descoperire. Ca mijloace educationale se vor utiliza manualul/volumul de poezii scris de
Tudor Arghezi, fise si tabla, iar ca forme de organizare a activitatii elevilor vor fi prezente activitatea
frontala in alternanta cu activitatea individuala si pe grupe.

Desfasurarea lectiei
 
Evocarea
 
in prima secventa a lectiei (vor fi acordate zece minute), profesorul va utiliza metoda
brainstorming. Acesta va desena un ciorchine pe tabla, in centrul caruia va fi scris Ex libris. Discutia
va incepe de la intrebarea – Care este primul cuvant care va vine in minte atunci cand auziti sintagma
latineasca, ex libris? Pentru a-si actualiza cunostintele anterioare, elevii sunt determinati, prin
intermediul conversatiei catehetice, sa-si aminteasca cunostintele privind viata si opera lui Tudor
Arghezi, incadrarea acestuia intr-un curent literar, tematica abordata (Cand si in ce revista isi face
debutul literar Tudor Arghezi?, Ce stiti despre viata acestui poet? Carui curent literar au apartinut
scrierile sale?) Profesorul va anunta subiectul lectiei si va scrie titlul pe tabla: Ex libris de Tudor
Arghezi, le va explica elevilor competentele propuse, apoi se va trece la lecturarea poeziei (trei
minute). Dupa ce elevii citesc textul, profesorul utilizeaza o alta etapa a lectiei, aceea a prelecturii,
careia ii va acorda douazeci si cinci de minute.

Continutul lectiei
 
Tudor Arghezi a fost un mare poet, prozator si gazetar cu o cariera literara intinsa si foarte
bogata; a fost unul dintre autorii de prim rang ai perioadei interbelice. Opera Ex libris apartine genului
liric, deoarece autorul isi exprima in mod direct sentimentele si ideile prin intermediul procedeelor
artistice. Textul liric apartine curentului literar modernism, iar ideile centrale ale poeziei sunt creatia
si iubirea. Conceptul de arta poetica defineste o opera literara in care autorul isi prezinta, in mod
particularizat, viziunea si atitudinea asupra menirii poetului si creatiei sale.
Arghezi este unul dintre poetii care abordeaza diferite teme in creatiile sale literare: poezia
filosofica, de dragoste, poezia boabei si a faramei si arta poetica. Arta poetica surprinde, de asemenea,
sursele de inspiratie ale poetului, temele, modalitatile de creatie si de expresie, precum si rolul
poetului si al creatiei. Un exemplu de arta poetica este poezia Ex libris (inclusa in volumul Cuvinte
potrivite), care reprezinta, totodata, si o definire metaforica a poetului „zamislitor”. Eul liric reda
atitudinea deosebita, sentimentul de admiratie fata de poet si creatia acestuia – Carte frumoasa, cinste
cui te-a scris. Poezia glorifica actul creator si creatia, dovada a faptului ca este o arta poetica. 
Cartea, simbol al creatiei literare, este asemanata intai cu o floare – Esti ca o floare, anume
inflorita/ Mainilor mele, care te-au deschis, apoi cu o vioara – Esti ca o vioara, singura ce canta.
Aceste comparatii releva nobletea si frumusetea sentimentelor transmise si demonstreaza adevarata
valoare sfanta si eterna a cartii.
Conditia creatorului este surprinsa – Un om de sange ia din pisc noroi/ si zamisleste marea lui
fantoma, iar creatia lui constituie o enigma pe care o pogoara vie printre noi. Poezia incepe cu un ton
optimist si se finalizeaza cu unul trist, deoarece misterele lumii nu pot fi descifrate, ci doar redate prin
jertfa lui zadarnica se pare/ Pe cit e ghiersul cartii de frumos/ Carte iubita, fara de folos,/ Tu nu
raspunzi la nici o intrebare. Titlul este simbolic, deoarece face referire la calitatile cartii.
in prima secventa, se prezinta toate calitatile cartii – Carte frumoasa cinste cui te-a scris.
Cartea este asemenea unei flori deschise – esti ca o floare, capatand in mainile cititorului noi valori si
sensuri. in strofa a II-a este comparata, in mod simbolic, cu o vioara ce transmite emotie, iubire, dar si
muzicalitate – Esti ca vioara, singura ce canta/ lubirea toata pe un fir de par. Cartea are o
semnificatie sfanta. A treia secventa face referire la calitatile creatorului, la pasiunea sa pentru creatie,
dar care sugereaza in acelasi timp, existenta sa trecatoare, iar in ultima strofa este accentuata ideea de
jertfire a eului poetic pentru creatie. Lipseste prezenta fortei divine, eul liric este supus unei asteptari
indelungate, iar creatorul capata statutul de invins.
Eul liric foloseste mijloace expresive ale limbii: figuri de stil (comparatii: esti ca o floare, esti
ca vioara, epitete: litera cea sfanta, gingas cumpanita) si imagini artistice (imagini auditive: Esti ca
vioara, singura ce canta, imagini vizuale: fantoma, carte frumoasa). Conform spuselor lui Tudor
Arghezi in Ars poetica – Poezia este insasi viata, ea poate fi gasita peste tot. Pretutindeni si in toate
este poezie.
 
Organizarea colectivului
 
Profesorul va imparti fise de lucru. Pentru fiecare cerinta se va acorda timp de gandire 1 minut,
se va discuta cu elevii, apoi se vor analiza cateva elemente importante din text. Elevii vor fi impartiti
in patru grupe, iar fiecare grupa va interpreta cate o strofa. Acestia vor trebui sa descopere
semnificatiile versurilor, sa identifice mijloacele de expresivitate si figurile de stil.
Pe baza conversatiei euristice, acestia raspund intrebarilor profesorului, identifica si analizeaza
creatia lirica, vor impartasi intre ei elementele identificate in strofele date. Elevii au fost antrenati in
procesul de predare-invatare, au avut ocazia sa-si dezvolte competentele lingvistice. Comunicarea
deschisa cu profesorul si cu restul colegilor ofera posibilitatea de a se ajunge la performanta. Pe
parcursul orei, profesorul a oferit aprecieri verbale si a facut observatii acolo unde a fost cazul. Pentru
asigurarea feedback-ului, profesorul verifica rapid, cu ajutorul intrebarilor, intelegerea si insusirea
cunostintelor de catre elevi, apoi vor primi ca tema realizarea unui eseu liber.
 
B. Evaluarea activitatii didactice
Evaluarea activitatii didactice a elevilor se poate realiza, astfel:
a) Asociati fiecarui numar din prima coloana literele corespunzatoare din coloana a doua:
1. Constituie elementul central al poeziei. a) Contureaza lirismul subiectiv
2. Eul liric emfazeaza gingasia si feminitatea
unei carti.
b) Epitet evocativ – carte iubita
3. Verbele apar la persoana a doua (te-a
scris, esti ca o floare, te-au deschis).
c) Cartea
4. Ilustreaza inutilitatea poetului de a se
sacrifica pentru creatie.
d) Prin asemuirea cu o vioara
5. Creioneaza inclinatia autorului spre
traditionalism.
 e) Metafora – litera cea sfanta
Cheia exercitiului: 1c, 2b, 3a, 4d, 5e.
b) Completati spatiile libere din urmatoarele enunturi:
Creatia lui Tudor Arghezi se incadreaza in curentul literar .................... si este o ................... . Temele
centrale ale poeziei sunt ................... si ....................., iar ca motiv literar, putem identifica motivul
.......................... . Titlul face referire la ....................... cartii. Elementul central al operei este
reprezentat de ...................... . Din punct de vedere structural, poezia este alcatuita din .....................
strofe, cu rima ..................... si cu o masura de ........................ silabe. Incipitul contureaza o atitudine
......................., iar finalul ilustreaza o atitudine ...................... a eului liric, aspecte ce tin de prezenta
unei relatii de opozitie. Ultima parte a poeziei se concentreaza pe relatia ....................... .
Cheia exercitiului: modernism, arta poetica, creatia, iubirea, jertfei, calitatile, carte, patru, imbratisata,
9-10 silabe, pozitiva, negativa, poet-arta.


Testul nr. 1
 
SUBIECTUL I (30 de puncte)
 
 Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai importanti si prolifici (productiv, care a scris o opera
bogata) prozatori romani din prima jumatate a secolului al XX-lea, avand o cariera ce se intinde pe
parcursul a cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice si de aventuri, desi
autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea taraneasca din Moldova, despre natura Romaniei si a
scris, de asemenea, reportaje si pagini memorialistice.
 Forma limbii romane utilizate de Mihail Sadoveanu, in special cea folosita in romanele istorice, a
fost apreciata pentru folosirea arhaismelor (cuvinte vechi, cu forma arhaica, veche, folosite cu scopul
de a introduce lectorul, persoana care citeste, in atmosfera specifica acelor timpuri si locuri care sunt
descrise in opera) si abordarea inventiva a lexicului (vocabularul, totalitatea cuvintelor dintr-o limba)
romanesc. imprumutand adesea idei si mijloace de expresie din cronicile (lucrare ce are un caracter
istoric, obisnuita mai ales in Evul Mediu, care cuprinde o inregistrare cronologica a evenimentelor
sociale, politice si familiale; letopiset, hronic) moldovene ale lui Ion Neculce si Miron Costin (doi
mari cronicari romani), autorul imbina cu creativitate mai multe dialecte (dialect – aspect local al limbii
unui popor) regionale (din anumite regiuni) si registre lingvistice (referitoare la limba), indepartanduse de
simpla imitatie (copiere) a limbajului istoric. Povestite in general la persoana a treia, in cartile sale nu
se regasesc diferente intre limbajul folosit de povestitor si cel folosit de personaje. Remarcam aici
utilizarea tehnicii „povestire in rama” (procedeul stilistic prin care una sau mai multe naratiuni de
sine statatoare se incadreaza intr-o alta naratiune mai ampla numita „naratiune-cadru”, care sa le
cuprinda in aceeasi atmosfera epica, iar interesul se contureaza asupra situatiei neobisnuite povestite
si nu in jurul personajelor).
 Un alt aspect definitoriu pentru opera sadoveniana o reprezinta abordarea romanului mioritic,
izvorat din fatalismul care a creionat viziunea poporului roman asupra vietii si a mortii.
 Nu in ultimul rand, Mihail Sadoveanu ramane creatorul romanului istoric in literatura romana. in
opera sa, prozatorul ilustreaza trei secole din istoria Moldovei: secolul al XV-lea (stefan cel Mare),
secolul al XVI-lea (Ioan Voda cel Viteaz), secolul al XVII-lea (stefan Tomsa, Vasile Lupu, DucaVoda). Viziunea lui Mihail Sadoveanu asupra istoriei este aceea a unui proces complex, cu perioade
de ascensiune sau decadere, imbiband epopeea, eroicul si grandiosul cu maleficul, nesemnificativul,
antieroicul. Pentru Sadoveanu, asadar, istoria inseamna progres, civilizatie, modernizare, stabilitate
politica, evolutie economica dar si regres, primitivism, tiranie, instabilitate politica, saracie.
Prozatorul are harul de a armoniza realul cu legendarul, intr-o dimensiune fabuloasa, inaltand
personajele la statutul unor semizei, prin etica si faptele lor exemplare: stefan cel Mare, Ion Voda cel
Cumplit, Nicoara Potcoava etc. Raportul dramatic dintre om si istorie este ilustrat prin neconcordanta
dintre fluxul evenimentelor si aspiratiile umane, acestea din urma ramanand neimplinite din cauza
agresivitatii pe care intamplarile istorice o exercita asupra individului. Sadoveanu construieste
personaje dilematice, al caror conflict interior se declanseaza intre datoria responsabilitatii istorice si
pasiunile omenesti. Atunci cand iese invingator sentimentul datoriei, personajele sunt eroi exemplari
ai neamului romanesc. Cand, dimpotriva, conducatorii sunt dezinteresati de soarta tarii, romancierul
creeaza personaje fara semnificatie istorica si fara aura legendara, pe care istoria nu-i retine intre eroii
neamului. Atmosfera inaltatoare a prozei sadoveniene se datoreaza limbajului inconfundabil, care
imbina, cu o tainica magie, limba arhaica si stilul cronicilor cu cea mai aleasa si fermecatoare limba
populara moldoveneasca, rezultand o muzicalitate incantatorie, in care se manifesta, remarcabil,
sugestia verbala. O alta trasatura a romanului istoric sadovenian este naratiunea de tip epopeic ,dar si
romantarea evenimentului istoric, nu numai agresivitatea acestora.
 
Opera de sadoveniana de rascruce ramane Hanul Ancutei, aparuta in anul 1928. 
 
 Dupa criticul literar Nicolae Manolescu, „regasim in ea aproape toate elementele povestirilor
anterioare: lumea satului, natura, idilicul, legenda, oralitatea. Niciodata arta povestirii n-a fost
mai rafinata in simplitatea ei. Dar Hanu Ancutei anunta, de la un punct inainte, o schimbare a
universului si a tehnicii narative sadoveniene. Originalitatea lui Sadoveanu incepe sa fie, cu aceasta
carte, o sinteza de spirit popular si de cultura, mergand pana la livresc. Formele oralitatii sunt
inlocuite treptat de acelea ale scrisului. Foarte interesant este sa descoperim deja in sindrofia de la
han. In Hanu Ancutei Sadoveanu transfera mancarea, bautura si petrecerea intru poveste, cu
ceremonia lor cu tot, asupra unei lumi compusa in fapt din oameni simpli, saraci, lucratori cu
bratele. Efectul e dintre cele mai neasteptate.
 
Ienache Coropcarul, unul dintre cei mai abili naratori din Hanu Ancutei, isi incepe povestirea
cu aceste cuvinte: intr-adevar, in vremea veche s-au intamplat lucruri care azi nu se mai
vad...
 
Fiecare povestitor promite, de aceea, sa spuna o intamplare infricosata din „vremea veche”. Iluzia
vechimii, ca si a continuitatii, provine din existenta infinita a Hanului Ancutei. Hanul unifica trei
timpuri diferite: al autorului, al povestitorilor si al faptelor povestite. Autorul se semnaleaza mereu
la Han. Povestitorii se refera la Han ca la un loc care este nu numai al povestilor, dar si al
imprejurarilor povestite intre acele ziduri groase si porti ferecate. Caracterizarea apartine inca
autorului. Dar o va relua neschimbata Leonte zodierul.”
 
Acesta este un personaj principal, static, unidimensional, personaj-liant, alaturi de un alt personaj:
comisul Ionita. La comisul Ionita aceasta functie imbraca, normal, o haina lumeasca; mos Leonte da
functiei ceremoniale un caracter magic, ireal, inlesnind transferul din eveniment in povestire, din real
in fabulos.
 
Valoarea incontestabila a acestei creatii sadoveniene consta in frumusetea deosebita a limbii,
observatia realista patrunzatoare in surprinderea destinelor omenesti, canoarea romantica, in
dezvaluirea sentimentelor si tainelor sufletesti, cadrul de legend, atmosfera poetica in care se petrec
faptele povestite si in utilizarea remarcabila a tehnicii de „povestire in rama”.
 
Insa valoarea creatiei la Sadoveanu nu se opreste aici, alte opere de referinta fiind reprezentate de
romanele istorice precum Zodia Cancerului sau vremea Ducai-voda si Neamul soimarestilor.
Sadoveanu este creatorul romanului istoric romanesc. El vede istoria ca pe o scena imensa, in care se
misca comandanti de osti si mari voievozi, intr-un spatiu epopeic, legendar si mitic.
 
Romanul Neamul Soimarestilor a fost publicat, initial, in paginile revistei „Viata Romaneasca”, din
1912-1913, si reprodus in volum in 1915. El inaugureaza seria romanelor istorice sadoveniene care
vor evoca intamplarile din istoria Moldovei de la stefan cel Mare pana la Duca-Voda, avand o singura
temi: lupta poporului pentru dreptate sociala si independenta nationala.
 
Titlul romanului cuprinde substantivul "neam", ceea ce inseamna o legatura de sange intre cei care
poarta acest nume (soimaru), astfel incat deducem ca eroul central al cartii va fi neamul, colectivitatea
ce descinde dintr-un soimaru (derivat de la "soim" - pasare a libertatii):
 Romanul este de structura clasica, fiind impartit in treizeci si sase de capitole purtand fiecare un titlu
semnificativ, capabil sa sintetizeze actiunea narata.
 
Actiunea este plasata in secolul al XVII-lea, in vara anului 1612, cand stefan Tomsa, cu ajutorul
Portii otomane si al tatarilor, izbuteste sa urce pe tronul Moldovei, infruntand ostile poloneze si
cazacesti, care acordau sprijin vaduvei lui Ieremia Movila, doritoare sa stapaneasca iarasi tara prin
ungerea ca domn a unuia dintre fiii ei.
 
In timp ce vaduva lui Ieremia Movila traieste in Polonia si incearca sa castige ajutorul nobilimii
poloneze pentru a o sprijini in doborarea lui stefan Tomsa, la Iasi, noul domn ucidea cu buzduganul
sau si dadea porunci de decapitare a marii boierimi, socotita uneltitoare.
 Boierii se alatura nobilimii polone pentru a-si pune in aplicare planurile lor uzurpatoare. Eforturile
lui Tomsa de a-si mentine puterea sunt zadarnice. Dupa o crancena batalie, patru ani mai tarziu, stefan
Tomsa este alungat si pe tron este asezat Alexandru, fiul lui Ieremia Movila. 
 
 Din punct de vedere istoric, romanul zugraveste o epoca restransa, de cativa ani, dar faptele si
imprejurarile prin care trece tara sunt comune mai multor epoci - inainte si dupa domnia lui Tomsa.
 Conflictul istoric reflecta infruntarea dintre familiile domnitoare, dar el reprezinta, in romanul
sadovenian, doar fundalul pe care se va desfasura conflictul social constand din dezvaluirea dramei
poporului roman, a taranimii jefuite de catre boierime. E drama razesilor care lupta pentru pamantul
mostenit din strabuni, jefuit pe nedrept de boierii lacomi. Cel ce intrupeaza idealul luptei pentru
dreptate sociala este Tudor soimaru.
 
 Cririca literara il consider pe Mihail Sadoveanu „un mare povestitor, cu o capacitate de a vorbi
autentic enorma” (George Calinescu), dar si „stefan cel Mare al literaturii romane” (Geo Bogza).
 Privind in ansamblu creatia sadoveniana putem observa ca eroii lui Sadoveanu sunt si ei niste
automati traind vegetativ, fara reflectiune. Singura nota mai deosebita este ca la scriitorul
moldovean reductiunea devine sinonima cu salbaticirea, cee a ce nu exclude o mare energie vitala
comprimata care a izbucnit sau va izbucni odata, dupa care destinderea individului isi reia
placiditatea impenetrabila, dupa cum afirma criticul literar George Calinescu in „Istoria literaturii
romane de la origini pana in prezent”.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
A.
 
Definirea
in gramaticile traditionale ale limbii romane, termenul „nume predicativ” denumeste una din partile
componente ale predicatului nominal, cealalta fiind un verb copulativ. Numele predicativ poarta in cea
mai mare masura sensul lexical al acestui tip de predicat, iar verbul copulativ este cel mai important
din punct de vedere gramatical, exprimand categoriile gramaticale ale verbului.
 Sensurile numelui predicativ
Numele predicativ caracterizeaza subiectul, din acest punct de vedere fiind:
 de calificare: Elevul este harnic. / Casa este de piatra.
 de clasare: Cucul este o pasare.
 de identificare: Colegul meu este Gheorghe.
 Structura:
 Din punctul de vedere al structurii sale interne, dupa Constantinescu-Dobridor 1998, numele
predicativ poate fi:
 simplu, exprimat printr-un singur cuvant reprezentant al unei parti de vorbire (exemplele de
pana aici);
 complex, exprimat printr-o parte de vorbire cu sens lexical suficient, precedata de un adverb de
mod de intarire (El este chiar neatent), de precizare, de exclusivitate (Usa era numai
intredeschisa), sau de aproximatie: Scara este cam subreda;
 multiplu, exprimat prin doua sau mai multe cuvinte coordonate intre ele: Margareta
era sprintara, sagalnica si neastamparata (Alexandru Vlahuta);
 dezvoltat, exprimat printr-un substantiv precedat de un numeral cardinal (Scandurile sunt de
trei metri), printr-un substantiv si un adjectiv posesiv, legate prin cratima (Rochia era pentru
mama-sa), sau printr-o constructie nominala infinitivala: Datoria ta este de a fi atent.
Numele predicativ poate fi exprimat prin:
 substantiv: Tatal lui a fost taran.
 pronume de orice fel: Cartea este a mea.
 adjectiv: Ei sunt veseli.
 locutiune adjectivala: Este cu neputinta vrerea.
 numeral: El este al doilea.
 adverb: Ea nu e asa.
 verb la participiu: Ghetele sunt lustruite.
 verb la infinitiv: A trai inseamna a lupta.
 
B
1. Tipul de secventa prototipica reprezentata de fragmentul citat este cel argumentativ: Sentimental ca
orice ironist autentic, George Topirceanu scrie o literatura ce e pe cat de vesela, la prima vedere, pe
atat de dramatica in substratul ei de cuprindere critica a problematicii sociale din timpul…
2. Tipul vocalelor din cuvantul ofera, din perspectiva realizarii fonetice, avand in vedere modul si
locul de articulare este urmatorul: o,e,a sunt (sunete compact-difuze).
3. Doua enunturi in care notiunile vesela si venin sunt derivate parasintetic: Se seimte inveselit./ Are
un aer inveninat.
4. Doua moduri si timpuri diferite ale verbelor, din text sunt: insa, daca ar fi sa se bata in moneda
profilul celor doi, s-ar regasi, poate surprinzator in primul moment, rimand fata-verso: sa bata (modul
cojunctiv, timpul prezent)/ ar regasi (modul comditional-optativ, timpul prezent)
5. Transcrie propozitia subordonata din fraza urmatoare, precizand felul acesteia:
Dar in aceasta provincie rezoneaza toate temele universale majore, astfel incat, receptandu-le cu un
simt marcat al ridicolului, ofera prozodic o adevarata panorama a epocii, vazuta ca o amuzanta si
melancolica desfasurare grabita a desertaciunilor lumii, sub toate aspectele lor tragicomice.
Propozitiile subordonate din fraza urmatoare sunt:
CM: astfel incat… ofera prozodic o adevarata panorama a epocii, vazuta…
 
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A.
Clasa a V-a - Proiectul unitatii de invatare : Jocuri si jucarii
Continuturi (detalieri) Competente
specifice
Activitati de invatare
Resurse
Evaluare
Resurse materiale Forme de organizare
1. Lectura
Aplicativ:
Narativul literar (discurs narativ) II
(text suport: Paradisul lu Mimi si Tibi, Ioan
Antoci)
Modurile de expunere:
* naratiune, descriere (autoportret, portret, tablou);
*dialog, monolog.
2. Comunicare orala
Roluri in comunicare: vorbitor, ascultator.
3. Elemente de constructie a comunicarii:
Denumirea obiectelor, a fiintelor si a
fenomenelor naturii (substantivul)
Substantivul comun si propriu. Genul, numarul
substantivului
Aplicativ:
Cazurile substantivului. Articularea
substantivelor
Articolul hotarat si cel nehotarat
Articolul posesiv-genitival
Exprimarea insusirilor (adjectivul)
Genul si numarul adjectivelor
Acordul adjectivului cu substantivul determinat
Topica adjectivului
Aplicativ
Adjective variabile si adjective invariabile
Aplicativ
Exprimarea obiectului direct, indirect si a
circumstantelor (prepozitia, locutiunea
prepozitionala)
4. Elemente de interculturalitate
Valori (de exemplu: cinstea, altruismul, bunatatea)
promovate in:
*literatura romana;
*literatura materna;
*literatura universala
1.1
1.4
1.5
2.1
2.3
2.6
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
4.2
4.4
5.1
5.2
5.3
- extragerea informatiilor esentiale si de detaliu dintr-un text
continuu;
- exercitii cu elemente de morfologie;
- analiza textului literar/ noliterar
-recunoasterea corectitudinii /incorectitudinii gramaticale si
fonetice a unui enunt;
- identificarea temei in relatie cu ideile principale si cu tiparul
narativ, descriptiv, explicativ de structurare a ideilor din texte
diverse;
- redactarea unui raspuns personal si/sau creativ pe baza unor
texte, pe teme diverse, care actualizeaza tipuri de comunicare
artistica/nonartistica;
- redactarea unui text, pe baza unor structuri specifice, narative,
descriptive, explicative, pentru a comunica idei si informatii pe
teme familiare si/sau pentru a prezenta experiente
reale/imaginare
- vizionarea uni film documentar (dezbateri)
Manual
Fise de lucru
Mijloace IT
Flipchart
Planse
Individuala Frontala Observare
sistematica
Evaluare
forma
Note:
*Competetele specifice aferente indicilor cuprinsi in proiectarea unitatii de invtamant sunt:
1.1. Identificarea unor informatii esentiale si de detaliu, a emotiilor, din diverse texte orale, pe teme familiare, monologate sau dialogate / 1.4. Sesizarea elementelor specifice limbii romane,
comparativ cu limba materna, in receptarea textelor, pe teme familiare / 1.5. Manifestarea ascultarii active fata de interlocutor/interlocutori in interactiunea directa sau in cea mediata –
conversatie uzuala sau discutie pe o tema familiara/ 2.1. Folosirea cuvintelor nou insusite in enunturi adecvate sensului dedus din contextul initial / 2.3. Prezentarea unor informatii, idei si
emotii, pe baza unei structuri – de tip narativ, descriptiv, explicativ – oferite ca model / 2.6. Manifestarea preocuparii fata de interlocutor/interlocutori in interactiunea directa sau in cea
mediata/ 3.1. Identificarea, pe baza unor intrebari de sprijin, a informatiilor esentiale si de detaliu din texte continue/discontinue/multimodale / 3.2. Deducerea sensului unui cuvant necunoscut
prin raportare la tema textului citit, la context si/sau folosind dictionarul / 3.3. Recunoasterea temei in relatie cu ideile principale si cu tiparele de structurare a ideilor – narativ, descriptiv,
explicativ – din texte diverse, pe teme familiare / 3.4. Recunoasterea tipurilor de comunicare artistica/nonartistica in texte diverse, pe teme familiare / 3.6. Recunoasterea elementelor specifice
limbii romane, comparativ cu limba materna, in receptarea textelor continue/discontinue/multimodale, pe teme familiare / 4.2. Elaborarea unui text, pe baza unei structuri oferite ca model – de
tip narativ, descriptiv, explicativ –, pentru a comunica idei si informatii pe teme familiare si/sau pentru a prezenta experiente traite/imaginate / 4.4. Utilizarea achizitiilor metalingvistice in
elaborarea textelor proprii, pe teme familiare, prin raportare la fenomenele de transfer si de interferenta / 5.1. Manifestarea interesului fata de limba romana, ca limba nationala / 5.2.
Identificarea valorilor promovate in literatura romana, materna si universala / 5.3. Exprimarea respectului fata de diversitatea lingvistica si culturala, fata de valorile promovate in contexte
culturale si sociale diverse
Competentele specifice enuntate trebuie sa fie in conformitate cu programa scolara in vigoare.
** in realizarea proiectarii unitatii de invatare trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte: corelarea competentelor specifice cu activitatile de invatare/ enuntare resurselor utilizate si a
formelor de evalure.
B. Pentru evaluarea competentei 1.1 (utilizarea adecvatata a achizitilor lingvistice in receptarea
diverselor texte), din programa de limba si literatura romana pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al
liceului vom aborda texte nonfictionale (memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridicadministrative sau stiintifice, argumentative). Timpul de lucru: 20 de minute. Se acorda 1 punct din
oficiu.
 
1. Asociati fragmentele de text din coloana A cu tipul textual nonfictional din coloana B:
A B
1. „Art.4 Educatia si formarea profesionala a
copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca
finalitate principala formarea competentelor,
intelese ca ansamblu multifunctional si
transferabil de cunostinte,
deprinderi/abilitati si aptitudini, necesare
pentru:
a) implinirea si dezvoltarea personala, prin
realizarea propriilor obiective in viata,...
b) integrarea sociala si participarea
cetateneasca activa in societate...”. (LEN)
2. „Draga mea Veronica,
 Ca eu sa nu-ti scriu e de inteles. Bolnav,
neputand dormi noptile si cu toate astea
trebuind sa scriu zilnic, nu am nici dispozitie
de a-ti scrie tie, careia as vrea sa-i scriu
inchinaciuni, nu vorbe simple...
Scrie cu degetele pe cari le sarut.
(1880 ianuarie)
3.Aluminiul este un element chimic, notat
cu simbolul Al. Numarul atomic al
aluminiului are valoarea 13, iar masa
atomica este 26.97. Este un element chimic
comun, ocupand pozitia a treia, dupa oxigen
si siliciu....
4. M-am apucat atunci de persana si de
sanscrita, pe manualele Hoepli ale lui Pizzi
si Pizzagalli.... (Mircea Eliade)
Text stiintific
Text juridic - administrativ
Text epistolar
Text memorialistic
2. Raspundeti la urmatoarele intrebari:
a. Cui se adreseaza textul epistolar?
..................................................................................................
b. Care este masa atomica aluminiului?
...................................................................................................
c. Cate aliniate contine textul juridic - administrativ?
....................................................................................................
d. Care este finaliatea educatie conform textului juridic – admininistrativ?
………………………………………………………………………….
Teste REZOLVATE de limba si literatura romana
pentru reusita la examenul de titularizare
www.rs.ro
e. Ce de limba studiaza naratorul?
....................................................................................................
Timpul de lucru acordat: 20 de minute. Se acorda 1 punct din oficiu
Rezolvare test
Timpul de lucru acordat: 20 de minute.
1. Asociati fragmentele de text din coloana A cu tipul textual nonfictional din coloana B:
A B
1. „Art.4 Educatia si formarea profesionala a
copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca
finalitate principala formarea competentelor,
intelese ca ansamblu multifunctional si
transferabil de cunostinte,
deprinderi/abilitati si aptitudini, necesare
pentru:
a) implinirea si dezvoltarea personala, prin
realizarea propriilor obiective in viata...
b) integrarea sociala si participarea
cetateneasca activa in societate..”. (LEN)
2. „Draga mea Veronica,
 Ca eu sa nu-ti scriu e de inteles. Bolnav,
neputand dormi noptile si cu toate astea
trebuind sa scriu zilnic, nu am nici dispozitie
de a-ti scrie tie, careia as vrea sa-i scriu
inchinaciuni, nu vorbe simple...
Scrie cu degetele pe cari le sarut.
(1881 ianuarie)
3.Aluminiul este un element chimic, notat
cu simbolul Al. Numarul atomic al
aluminiului are valoarea 13, iar masa
atomica este 26.97. Este un element chimic
comun, ocupand pozitia a treia, dupa oxigen
si siliciu.
4. M-am apucat atunci de persana si de
sanscrita, pe manualele Hoepli ale lui Pizzi
si Pizzagalli.... (Mircea Eliade)
Text stiintific
Text juridic - administrativ
Text epistolar
Text memorialistic
2. Raspundeti la urmatoarele intrebari:
a. Cui se adreseaza textul epistolar?
Textul epistolar se adreseaza Veronicai.
b. Care este masa atomica aluminiului?
Masa atomica a aluminiului este 26.97.
c. Cate aliniate contine textul juridic - administrativ?
Textul juridic - administrativ are doua aliniate.
d. Care este finaliatea educatie conform textului juridic – admininistrativ?
 Finaliatea educatie, conform textului juridic – admininistrativ, e aceea de formarea a competentelor.
e. Ce de limba studiaza naratorul?
Naratorul studiaza persana.

Definitivat in 2022 - Sfaturi pentru Nota 10

Teste Rezolvate + Metodologie pentru examenul de Definitivat


DEFINITIVAT - modele de Teste pentru 2022. ATENTIE la modificarile aparute in legislatie si metodologie:
  • teste rezolvate + explicatiile detaliate
  • metodica pentru punctaj maxim
  • exemple utile si ghiduri practice

...Vezi AICI lista completa <<


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

0 comentarii
Fii primul care comenteaza
Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 5 din 1 voturi
Citeste mai multe articole pe aceeasi tema:

model de test titularizaretitularizaretitularizare 2022teste titularizareteste titularizare limba romana


x

Lasa un raspuns




26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
Va oferim GRATUIT Raportul Special
26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana

Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
eNews Portal INVATAMANT
26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
Descarca GRATUIT
Raportul Special

26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
 
Completeaza adresa de email la care vrei sa primesti Raportul Gratuit



26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
Va oferim GRATUIT Raportul Special
26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana


Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana

 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre CE, CAND si CUM sa inveti. Program si Sfaturi din invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!
x