Profesor de matematica in cadrul Colegiului Tehnic Energetic "Remus Radulet" Brasov, Mihaela Molodet este si expert evaluator manuale, precum si membru al grupului de lucru din cadrul Centrului National de Politici si Evaluare in Educatie (2020- 2021). Totodata, este coautorul mai multor auxiliare scolare si lucrari de specialitate dintre care amintim: "Teste rezolvate de matematica pentru reusita la examenul de titularizare" (Ed. Rentrop&Straton), "Teste rezolvate de matematica pentru reusita la examenul de definitivare" (Ed. Rentrop&Straton) si autorul mai multor articole publicate in "Revista electronica MateInfo.ro", "Revista MatInf" (Universitatea din Pitesti).
1. Cum se imbina azi predarea matematicii cu tehnologia digitala de ultima ora? Considerati ca in scolile din Romania se fac pasi reali in directia aceasta?
Indiferent cum am aborda aceasta intrebare, ne rezumam la acelasi spatiu relational al matematicii. Cat despre tehnologiile digitale si corelatia acestora cu sistemele inteligente utilizate in predare, am putea spune ca sunt la inceputuri. Nu putem considera o corelatie reala intre matematica si tehnologia digitala daca incarcam doar partea priorica, adica predarea si institutia educationala a scolii. Este necesara si cea de-a doua parte, cea a dotarilor aferente, ale elevului ca interactionare directa intre casa si scoala, adica umilul calculator numit laptop cu toate accesoriile necesare. Abia de aici putem vorbi despre digitalizare si despre relationarile specifice explicatiilor necesare in matematica, din perspectiva teoretica, dar mai ales ca premisa practica.
2. Ce putem face, ca parinti, pentru a-i ajuta pe elevi sa inteleaga importanta matematicii in vietile lor si rolul esential pe care il joaca ulterior in construirea unei cariere solide?
Matematica, in viata fiecaruia dintre noi, incepe de la cele sapte intrebari ale existentei: "Cand?" si "Cat?", "Ce?", "Cine?" si "Cum?", "Unde?" si "De ce?". Intregul amalgam de experiente, evolutii si evenimente din viata fiecaruia are atat raportari cantitative, cat si reprezentari calitative, ca un "perimetru" invariabil al unei sfere. Daca ne referim la ceea ce inseamna disciplina matematica, ar trebui sa credem in cuvantul lui Galileo Galilei: "Matematica este limba cu care Dumnezeu a scris Universul", adica realitatea este o geometrie variabila a unui adevar, sustinuta de Platon prin "Dumnezeu geometrizeaza incontinuu". Totul depinde de capacitatea individuala a fiecarui individ, indiferent ca ne raportam la familie, comunitate sau prieteni, ea devine relevanta nu doar pentru ceea ce suntem, cat mai ales pentru ce ne dorim sa devenim. Cat despre parinti, este suficient sa accepte adevarurile matematicii invatate de copii, predate de profesor la clasa. Increderea intr-o cariera solida, insa, este direct proportionala cu onestitatea familiei si respectul acesteia fata de recunoasterile adevarurilor si realitatilor ce ne inconjoara, de undeva din trecut, pana intr-un viitor pe care il putem constientiza.
3. Care sunt principalele probleme pe care le are de gestionat azi un profesor de matematica si cum arata sprijinul care le-ar folosi acestora cel mai mult, fie ca vorbim de institutii sau de parinti?
Cred ca prima problema care ar rezolva cariera didactica a unui profesor este de a se scapa de panaceul activitatii unui asistent social, ori si mai mult, poate chiar maternal. Libertatea profesorului si suveranitatea lui din sala de curs este determinata de rigurozitatile, cerintele si conditiile disciplinei pe care o preda, care nu neaparat trebuie sa fie doar matematica. Conceptele, principiile, cat mai ales orientarile educatiei au, prin fiecare disciplina scolara, creativitatea, inventivitatea si cuprinsul unui continut didactic si preuniversitar. Orice relationare, fie la nivel institutional, fie de ordin parental, are un singur destin: viitorul omenirii. Din aceasta dilema nimeni si nimic nu face exceptie de la regula, totul in esenta rezumandu-se la un adevar universal valabil: comunicare si cunoastere.
4. Cum arata, in prezent, aria concursurilor nationale si internationale de matematica si cum se prezinta elevii din Romania in acest context?
Peste tot, intr-un areal matematic, exista condescendenta virtutilor care au ca suprematie realizarea adevarului unei realitati despre fiecare in parte si independent de ceilalti. Excelenta in matematica este mai degraba un pandantiv al unei pasiuni pentru adevar. Desigur, diferentele se pot face prin gradul de dificultate al unui adevar ori rangul de complexitate al unei realitati, din care se pot deduce si descrie oportunitatile atat la limita unei meserii, cat si la nivelul unei caracteristici stiintifice. Nici astazi, ca si in trecut, matematica nu reprezinta o pasiune pentru multi. Pentru cei putini care aleg matematica precum o oportunitate pentru viitor, infinitatea probabilitatilor si posibilitatilor ce se pot manifesta frizeaza cu schema incontrolabila a descoperirii infinitului.
5. Ce trebuie sa faca un profesor dedicat pentru a insufla elevilor pasiunea pentru matematica? In ce fel ii ajutam, ca profesor, sa isi cultive placerea de a invata o materie esentiala?
Nu exista profesori dedicati sau nededicati. Sunt doar profesori si atat, deoarece matematica dintotdeauna s-a invatat "cu creionul pe hartie". Pe o cale de la incertitudine la certitudine, pasiunea in matematica se naste atunci cand inveti sa gandesti, parafrazandu-l pe marele nostru Grigore Moisil care spunea: "Invatand matematica, inveti sa gandesti.".
6. Vorbim din ce in ce mai mult de transformarea profesiilor asa cum le stim azi. In ce fel credeti ca un profesor este dator sa tina pasul cu noutatile din domeniu si sa integreze in materia predata orice i-ar putea pe elevi sa se pregateasca ulterior pentru piata muncii si gasirea unei profesii de viitor?
Conceptele si mecanismele economice sunt cele care dicteaza evolutiile si manifestarile unor meserii sau profesii, ce imbraca limitele si extremele unei profitabilitati. Transformarea profesiunilor este o abordare prea simplista pentru un "razboi" atat de mare. Daca pana acum, cauza acestor transformari era in afara sistemului economic, astazi ele sunt in interiorul sistemului economic datorita unei simple realitati: inteligenta artificiala, fata de care omul, in deplinatatea facultatilor mentale, poate fi perceput ca un produs perisabil si perimat. Meseriile, in esenta isi pastreaza identitatea ocupationala. Ce isi schimba sunt interpretarile obiectului ori obiectivului acelei activitati.
Sistemul de invatamant a abordat, in principiu, fundamentul a doua interpretari destinate acestei realitati: conceptul "invatarii pe tot parcursul vietii" echivalent cu necesitatea unei informari contiunue si principiul "pregatirii pentru viata". Din aceasta perspectiva, matematica incepe sa imbrace si forme pragmatice in derularea ori desfasurarea unei activitati. Ca atare, trebuie sa avem in vedere dezvoltarea cerintelor unei comunicari inerente omenirii si progresul conditiilor unei cunoasteri intrinsece umanitatii.