Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Definitivat Invatatori 2020. Metodica predarii. EXERCITII si REZOLVARI, dupa modelul aprobat de MEC

de portalInvatamant.ro la 23 Iun. 2020 Exclusiv
0 comentarii
Fii primul care comenteaza

Definitivat Invatatori 2020. Metodica predarii. EXERCITII si REZOLVARI, dupa modelul aprobat de MEC23Iun.2020

Stimati invatatori, ati decis ca anul acesta sa sustineti examenul de Definitivat 2020? Va sustinem cu un model de exercitii si rezolvari + metodica predarii!

DEFINITIVAT 2020 - MODEL DE TEST

 
A. LIMBA SI LITERATURA ROMANA (30 de puncte) 
 
1. Se da textul: 
 
Copilo, pune-ti manile pe genunchii mei. 
Eu cred ca vesnicia s’a nascut la sat. 
Aici orice gand e mai incet, 
ca si cum nu ti-ar bate in piept 
ci adanc in pamant undeva. 
Aici se vindeca setea de mantuire 
si daca ti-ai sangerat picioarele 
te asezi pe un podmol de lut. 
Uite, e seara. 
Sufletul satului falfaie pe langa noi, 
ca un miros sfios de iarba taiata, 
ca o cadere de fum din stresini de pae, 
ca un joc de iezi pe morminte inalte. 
 
(Lucian Blaga, Sufletul satului) *podmol – mal, namol sau teren malos Scrieti, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte: 
 
a) Despartiti in silabe cuvantul mantuire
 
b) Transcrieti, din textul dat, un cuvant cu diftong. 
 
c) Precizati sinonimul cuvantului incet
 
d) Alcatuiti un enunt in care cuvantul mei sa aiba o alta valoare morfologica decat cea din textul dat. 
 
e) Precizati functia sintactica a cuvintelor subliniate in textul dat: ca un miros
 
f) Transcrieti, din textul dat, o propozitie subordonata, precizandu-i felul. 
 
g) Explicati, intr-un text de 4-6 randuri, semnificatia versurilor: Aici orice gand e mai incet,/ca si cum nu ti-ar bate in piept,/ci adanc in pamant undeva. 
 
2. Redactati un eseu de 2-3 pagini in care sa prezentati tema si viziunea despre lume intr-un text epic apartinand lui Ion Creanga sau lui Ioan Slavici. 
 
In elaborarea eseului veti avea in vedere urmatoarele repere: 
 
– prezentarea a trei elemente de structura si de limbaj ale textului epic, semnificative pentru textul ales (de exemplu: actiune, personaje, conflict, relatii temporale si spatiale, incipit, final etc.); 
– prezentarea modului in care tema se reflecta in textul epic ales prin comentarea a doua episoade/secvente; 
– doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului epic ales intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar sau intr-o orientare tematica 
 
Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru continutul eseului veti primi 16 puncte. Pentru redactarea eseului veti primi 4 puncte (organizarea ideilor in scris, abilitati de analiza si de argumentare – 1 punct; utilizarea limbii literare – 1 punct; ortografia, punctuatia – 1 punct; asezarea in pagina, lizibilitatea, respectarea limitei de spatiu – 1 punct).

 
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) 
 
A. METODICA PREDARII LIMBII SI LITERATURII ROMANE (15 puncte) 
 
Competenta specifica  Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, in contexte de comunicare cunoscute face parte din Programa scolara pentru clasa pregatitoare, Comunicare in limba romana, aprobata prin O.M.E.N. nr. 3.418/19.03.2013. 
 
1. In baza competentei date, oferiti doua exemple de activitati, care se pot derula intr-o lectie de consolidare. 
 
2. Avand in vedere una dintre activitatile de invatare, aratati cum valorificati audierea unor povesti citite/inregistrate/povestite de adulti/copii sau vizionarea unor secvente din emisiuni pentru copii. Insistati pe urmatoarele aspecte: 
 
- rolul mijloacelor multimedia; 
- caracterul lor formativ-educativ pe termen lung; 
- argumentele aduse in favoarea utilizarii lor la orele de comunicare, la clasa pregatitoare; 
- interactivitatea lectiei;
- raportul intre termenii ce ii dau lucrarii valoare: corectitudine, concizie, claritate, integralitate; 
- nuantarea demersului educativ; 
- sustinerea lui prin exemple edificatoare. 
 
B. METODICA PREDARII MATEMATICII (15 puncte) 
 
Competenta specifica Utilizarea unor denumiri si simboluri matematice (suma, total, diferenta, =, +, –) in rezolvarea si/sau compunerea de probleme face parte din Programa scolara pentru clasa pregatitoare, Matematica si explorarea mediului, aprobata prin O.M.E.N. nr. 3.418/19.03.2013. 
 
1. in baza competentei date, oferiti doua exemple de activitati care se pot derula intr-o lectie de consolidare. 
 
2. Avand in vedere una dintre activitati, aratati cum puteti valorifica oricare dintre aceste situatii de invatare: crearea unor probleme simple dupa imagini date; formularea si rezolvarea unor probleme pornind de la o tematica data, prin schimbarea numerelor/actiunilor/intrebarii dintr-o problema rezolvata; schimbarea componentelor unei probleme (date numerice, tematica, actiuni), fara a i se modifica tipul; transformarea unei probleme de adunare intr-una de scadere si invers; transformarea unei probleme prin extinderea sau prin reducerea numarului de operatii. 
 
 
Nota: Se puncteaza corectitudinea si coerenta textului redactat (1 punct) si incadrarea analizei in limita de spatiu precizata (1 punct). 
 

REZOLVARE TEST
 
Testul I 
 
SUBIECTUL I 
 
A. LIMBA SI LITERATURA ROMANA 
 
1. a) man-tu-i-re 
 
b) setea 
 
c) domol 
 
d) Ai mei au plecat. Ai mei – pronume posesiv 
 
e) ca un miros – complement circumstantial de mod 
 
f) daca ti-ai sangerat picioarele – propozitie subordonata conditionala 
 
g) Versurile accentueaza modalitatea prin care este perceput timpul in satul romanesc. Epitetul „incet“ accentueaza lentoarea cu care se desfasoara viata in acest spatiu. taranul roman se afla intr-o legatura stransa cu natura si, implicit, cu pamantul: „adanc in pamant undeva“. 

Atentie! Modelul de test si de rezolvari este extras din culegerea "Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de DEFINITIVARE - Limba si Literatura romana si Matematica - Metodica predarii acestora in invatamantul primar" - cel mai practic si eficient instrument pentru reusita la examenul de definitivat invatatori.

Nu neglijati pregatirea! Click AICI ca sa comandati culegerea cu teste Definitivat Invatatori >>
 
2. Moara cu noroc, Ioan Slavici 
 
Opera literara „Moara cu noroc“ a fost inclusa in volumul de nuvele „Novele din popor“ publicat in anul 1881. „Moara cu noroc“ este o nuvela psihologica deoarece are subiectul concentrat pe conflictul interior al personajului principal al carui suflet este framantat atat moral, cat si spiritual. 
 
Nuvela psihologica surprinde personaje care reprezinta diverse medii sociale si care sunt animate de o dorinta puternica de inavutire, parcurgand astfel un proces de dezumanizare. in plus, apar mijloace de investigare psihologica care analizeaza starile prin care trec personajele, iar in descrierea psihologica sunt folosite monologul interior si dialogul, ca moduri de expunere, introspectia si stilul indirect liber, insotite de notatia gesticii si a mimicii. 
 
Totodata, opera se incadreaza in curentul literar realism deoarece apare perspectiva narativa obiec tiva prin nararea la persoana a treia, omniscienta si omniprezenta naratorului, verosimilitatea si veridicitatea, dar si datorita prezentarii societatii ardelenesti din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Sunt prezente si personajele tipice reprezentative pentru o categorie sociala: Ghita reprezinta tipul carciumarului dornic de imbogatire, Lica este Samadaul, dar in acelasi timp si talharul, iar Pintea, jandarmul. 
 
Titlul operei indica locul in care se desfasoara actiunea, numele hanului sugerand sansa de imbogatire a lui Ghita. in „Moara cu noroc“ sunt prezente mai multe teme: dezumanizarea omului determinata de obsesia pentru bani, de dorinta de inavutire, dar si supratema destinului. Ca in orice nuvela psihologica, timpul si spatiul sunt foarte bine precizate. Carciuma este asezata intr-un un loc pustiu, la o rascruce de drumuri. Descrierea initiala a spatiului anticipeaza deznodamantul tragic: „cinci cruci stau inaintea morii“, „locurile rele“. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an intre doua repere temporale cu valoare religioasa: de la Sfantul Gheorghe pana la Pastele din anul urmator. Cizmarul Ghita care este nemultumit de conditia sociala pe care o avea intr-un sat transilvanean se hotaraste sa ia in arenda hanul „Moara cu noroc“ fara sa tina cont de vorbele batranei, mama Anei. La moara apare Lica Samadaul, cel care conducea zona. Ghita intelege ca atat timp cat va sta acolo va depinde de Lica. De aceea, intra in afaceri necurate cu el si incepe sa stranga bani. 
 
in acelasi timp, Ghita se instraineaza treptat de familie, dar in primul rand de sotia lui, de Ana. Cand este chemat ca martor, in procesul Samadaului, care este banuit ca talharise si omorase impreuna cu tovarasii lui o femeie si pe copilul ei, depune marturie falsa. Ghita incepe, insa, sa aiba remuscari si ii promite jandarmului Pintea ca i-l va da pe Lica. Hotarandu-se sa plece la Ineu dupa Pintea, Ghita il lasa la han pe Lica, folosind-o pe Ana ca momeala. La intoarcere o ucide pe Ana. Din ordinul lui Lica, Raut il omoara pe Ghita si ii da foc morii. Pentru a nu fi prins de Pintea, Lica se sinucide sfarmandu-si capul de un stejar. Perspectiva narativa este una obiectiva. intamplarile sunt relatate la persoana a treia de catre un narator omniprezent si omniscient. 
 
Pe langa perspectiva obiectiva a naratorului apare si tehnica punctului de vedere prin cele doua interventii simetrice ale batranei din incipitul („Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca-i vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit“) si din finalul nuvelei („Asa le-a fost data!...“). Conflictul central este unul moral, psihologic. Conflictul interior al lui Ghita evidentiaza oscilatia intre dorinta de a ramane om cinstit si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica. Conflictul exterior consta in infruntarea dintre Ghita si Lica. Fiind un om independent, Ghita se vede nevoit sa accepte colaborarea lui Lica si de aceea echilibrul interior va avea de suferit. Stilul operei este sobru, fara podoabe, limbajul naratorului si, totodata, cel al personajelor valorificand atat limbajul regional, ardelenesc, cat si cel popular („bumbi“, „carmajin“, „pieptar“). 
 
Prin conflictul interior si prin framantarile din planul constiintei personajelor, prin tema, prin tipologia personajelor si prin stil, opera „Moara cu noroc“ de Ioan Slavici este o nuvela psihologica de factura realista. 
 

 
SUBIECTUL al II-lea 
 
A. 
 
METODICA PREDARII LIMBII SI LITERATURII ROMANE 
 
1. In scopul consolidarii, ne desfasuram activitatile astfel: 
 
I. In cerc, elevii asculta povestea Turtita fermecata. Ei verbalizeaza cele retinute urmarindu-i firul. in timp ce reasculta povestea secvential, coordonati de invatator, ei dialogheaza pe marginea punctelor centrale. Dupa formularea invataturii, copiii sunt dirijati catre elementele de vocabular si de fonetica. 
 
II. In semicerc, scolarii asculta o poveste in lectura invatatorului, scrisa pentru ei. Momentul de lectura este presarat cu intrebari predictive. La final, copiilor li se cere sa identifice tema si morala povestii, dar si sa aleaga un proverb potrivit dintre cele trei citite de invatator. Ulterior, se descriu personajele si atitudinile lor; discutia se centreaza pe insusirile pozitive ale eroilor. in incheiere, copiii vizioneaza cateva secvente din emisiuni ce promoveaza aceeasi tema: viclenia. 
 
2. Folosind sablonul uneia dintre activitatile prezentate, valorificam aceste situatii de invatare: in cerc, elevii asculta povestea populara Turtita fermecata. Dupa prima auditie, invatatorul le spune copiilor denumirea activitatii si obiectivele urmarite pe parcursul sau. Dupa a doua auditie, acesta le adreseaza copiilor intrebarile-cheie: Cine? Cand? Unde? Ce? Cum? in baza lor, ei verbalizeaza cele retinute despre: eroi, timp, loc, actiune, cursul acesteia, morala povestii. Apoi, cu sprijinul invatatorului, elevii gasesc setul de cuvinte-cheie. Cei solicitati despart in silabe cuvintele date si identifica sunetele cerute de invatator/de un coleg. 
 
Pentru fiecare termen, acei copii spun cate un cuvant cu sens asemanator si cate unul cu sens opus. Reusita este mai usor de atins gratie cartonaselor cu litere, dublate de imagini corespunzatoare, dar si gratie jetoanelor ce infatiseaza simboluri; in baza acestora, copiii pot asocia mai repede cuvintele cu sensuri asemanatoare/diferite. Mai apoi, dirijat de colegi, un elev fixeaza pe panoul de pluta cartonasele ce contin cuvintele-cheie, precum si etichetele ce le completeaza. Avandu-le dinainte, colectivul are libertatea sa schimbe povestea ori la inceput, ori la sfarsit. Asa deci, in acest sens, iau cuvantul doi-trei copii. in cele din urma, efectivul clasei revine asupra materialului audio. 
 
Dupa reascultarea povestii, invatatorul le cere copiilor sa redea sunetele auzite, dar si sa spuna cat de mult le alimenteaza acestea ima ginatia. (Expunerea cerintelor este urmata de mentiunea conform careia sunetele percepute prin mijloace auditive starnesc mai mult imaginatia decat cele percepute pe canale audio-video. in contextul de fata si intr-un limbaj inteligil, elevilor li se prezinta avantajele teatrului radiofonic si argumentele pentru care se recomanda acest canal de comunicare si de educare. Lectia este propice pentru aceste metode: povestirea, explicatia, exercitiul, problematizarea, conversatia de verificare, observatia sistematica a conduitelor. Toate inlesnesc aplicarea strategiilor euristice. Valoarea acestor resurse procedurale este data de stilul invatatorului, dar si de tactul cu care anima fiecare situatie de invatare. Organizarea se face frontal si in cerc; frontal – cand: se descrie primul moment organizatoric al zilei, se modifica actiunea povestii, se pune in lumina apanajul teatrului radiofonic; in cerc – in timp ce firul discutiei se desfasoara pe axa povestii, precum si in timp ce se cauta cuvintele-cheie. Resursele materiale sunt formate din: USB, boxa, cartonase tiparite si ilustrate, panou de pluta si piuneze. 
 
Recuzita le da copiilor sansa sa isi valorizeze potentialul existent la nivelul gandirii preope - rationale si achizitiile din perioadele pre- si abecedara. Combinate optim cu cele procedurale, resursele materiale creeaza oportunitati in considerarea carora scolarii isi folosesc propriile stiluri de invatare, indeobste stilul auditiv. Ca atare, lectia in sine reprezinta un moment ce fructifica la maximum potentialul acelor copii care acumuleaza informatii prin canale audio. in egala masura, lectia aduce in prim plan secvente ce hranesc imaginatia creatoare. Ba mai mult, copiii sunt incurajati sa si imite personajele preferate – verbal si scenic.
 
Gandind la povestea audiata, micutii isi folosesc negresit atentia si memoria voluntara. Ei sunt provocati sa redea scenele in succesiunea logica si numele personajelor. Astfel, ei invata sa preluceze reprezentarile formate la nivel cognitiv. Reflectand la comportamentele personajelor, ei exerseaza tehnici de gandire critica, alese in raport cu varsta. Asa, copiii isi dezvolta si abilitatile socio-afective. inainte sa incheiem, adaugam un element fundamental. Activitatea poate mobiliza copiii afectati de dislexie si copiii timorati de vorbirea libera. intrebarile dirijate si incurajarile invatatorului ii ajuta sa depaseasca tracul inerent expunerilor in public, dar si sa isi corecteze eventualele greseli de exprimare. Asa deci, observam cum ei aprofundeaza tehnici de educare a limbajului. in plus, observam cum fondul muzical ii imprima lectiei o nota ce o ridica la nivel interdisciplinar. Deopotriva, prin natura sa interactiva, activitatea insufleteste lectia. Ultimele paragrafe ne arata cat de benefica poate fi intersectia a trei obiecte de studiu (Comunicare in limba romana, Muzica si miscare, Dezvoltare personala). 
 
 
B. METODICA PREDARII MATEMATICII 
 
1. In scopul consolidarii, ne desfasuram activitatile astfel: 
 
A. In microgrupuri, elevii completeaza spatiile lacunare din enunturile problemelor date. Pe respectivele spatii ei scriu denumiri si simboluri matematice. La final, elevii isi rezolva problemele. 
 
B. In perechi, cu varii denumiri si simboluri matematice, elevii compun probleme. Pe acestea din urma le schimba cu colegii din alte perechi in vederea rezolvarii lor. Apoi, in perechi reunite doua cate doua, ei modifica numerele, actiunile si intrebarile din problemele efectuate. intrebarile sunt menite sa extinda sau sa reduca numarul de operatii. Elevilor li se da libertatea de a transforma natura problemelor – din adunare in scadere si invers. 
 
2. Pe fondul uneia dintre activitatile prezentate, valorificam aceste situatii de invatare: A. Grupati cate patru, elevii extrag din boluri enunturi pe care trebuie sa completeze cu expresiile cu atat mai mult, cu atat mai putin si in total. De asemenea, atunci cand le rezolva, ei trebuie sa ateste ca stiu sa opereze corect cu simbolurile matematice: =, +, –. Optional, in fiecare grup, doi dintre membri isi pot asuma rolul de evaluator, rol in care corecteaza problemele rezolvate de ceilalti doi colegi. 
 
B. In perechi fiind, elevii compun probleme dupa doua-trei imagini tematice, puse la dispozitie pe masute. Ei introduc in cerinte termeni matematici simpli. (in fiecare pereche, cat de bine stapanesc elevii tipologia problemei deducem din felul in care formuleaza intrebarile finale.) Dupa ce elaboreaza problemele, ei le inmaneaza colegilor din alte perechi pentru a le rezolva. in clipa aflarii rezultatelor, problemele se reintorc la autorii lor in scopul corectarii lor. Urmeaza momentul in care perechile se reunesc doua cate doua la cate o masuta. Astfel grupati, colegii transforma structura problemelor efectuate, dar si natura lor. in concret, ei modifica numere, actiuni si intrebari pentru a mari/reduce numarul operatiilor sau pentru a preschimba, de exemplu, o problema de adunare intr-una de scadere si invers. Dupa caz, abordam metodele: explicatia, demonstratia, brainstormingul, problematizarea, invatarea prin colaborare si prin descoperire, conversatia de consolidare si cea de verificare, Schimba perechea, expunerea. Organizarea se face frontal, in perechi si in microgrup; frontal – la debutul ambelor activitati, in timp ce li se ofera explicatii, precum si la final, atunci cand elevii isi prezinta produsele/rezultatele; in perechi sau in microgrup – pe durata respectivelor activitati in scopul solutionarii problemelor date/compuse. Resursele educationale constau in ilustratii si fise de lucru. Pe durata intregii activitati, copiii isi exerseaza stilurile de invatare, fapt le ce usureaza nu doar procesul de sedimentare a cunostintelor, ci si operarea cu acestea. Pe deasupra, invatatorul are astfel ocazia sa descopere si alte stiluri de invatare. Totodata, copiii isi exerseaza capacitatile de atentie si de imaginatie, dar si abilitatile de comunicare. 
 
In concluzie, lectia in sine este una de reinstruire si una de (auto)educare. Copiii sunt liberi: sa se exprime in limbajul matematic, sa se motiveze reciproc, sa fie creativi compunand probleme, sa ridice alte probleme pe baza unor intrebari noi, sa fie vigilenti, operativi si comunicativi. 
 

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 5 din 1 voturi
Citeste mai multe articole pe aceeasi tema:

definitivatdefinitivat 2019 2020definitivare in invatamantdefinitivat invatatoridefinitivat 2020pregatire definitivat 2020teste definitivat 2020


x

Lasa un raspuns




26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
Va oferim GRATUIT Raportul Special
26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana

Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
eNews Portal INVATAMANT
26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
Descarca GRATUIT
Raportul Special

26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
 
Completeaza adresa de email la care vrei sa primesti Raportul Gratuit



26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
Va oferim GRATUIT Raportul Special
26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana


Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana

 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre CE, CAND si CUM sa inveti. Program si Sfaturi din invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!