UPDATE: Ce profesori primesc inapoi salariile reduse cu 25% in 2010

Legea austeritatii din 2010, publicata in Monitorul Oficial in 30 iunie 2010, a taiat salariile de baza ale cadrelor didactice cu 25%, cu scopul de a restabili echilibrul bugetar, aceasta fiind doar una din o serie de masuri dure luate de Guvernul Boc.

Legea austeritatii din 2010 a incadrat la articolul 1 diminuarea cu 25% a cuantumului brut al salariilor sau indemnizatiilor lunare de incadrare, inclusiv sporuri, indemnizatiii si alte drepturi salariale, precum si alte drepturi in lei sau in valuta, stabilite in conformitate cu prevederile Legii-cadru 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice si ale OUG 1/2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar.

De aceste masuri de austeritate au beneficiat si cadrele didactice din mediul rural, care din 2011 au primit venituri reduse cu pana la 60%.

"Potrivit noii legi de salarizare in sistemul bugetar, care se  aplica din 2011, sporul de rural a fost diminuat de la 5-80% din salariu (cat era prevazut in Legea privind statutul personalului didactic), la 5-20% din salariu", arata legea austeritatii.

Daca in 2010 diferenta procentuala a fost acoperita prin sume compensatorii, in 2011 aceasta prevedere a fost eliminata. Astfel, cadrelor didactice care primeau spor de rural de peste 20% din salariu, nu mai beneficiaza de plati compensatorii, care aveau rolul de a atrage personal calificat in scolile din mediul rural.

Cadrele didactice au dat stat statul roman in judecata si si-au recastigat drepturile salariale in instanta. Desi ar fi trebuit sa isi primeasca banii inapoi abia din 2015, Guvernul a decis prin a treia rectificare bugetara pe 2014, aprobata in sedinta de miercuri, sa plateasca in avans titlurile executorii castigate in instanta de catre profesori.

Guvernul a adoptat a treia rectificare bugetara, desi membrii Consiliului Fiscal au aratat ca aceasta masura este ilegala si nu reduce presiunile pe bugetul pentru 2015

"Putem sa nu mai platim nimic din ce trebuie sa platim in 2015, terminam anul cu deficit 0,2% din PIB, dar la anul tot trebuie sa platim titluri executorii, arierate, tor ceea ce vine din anii din urma. Este o decizie cu care sunt de acord Comisia Europeana si Fondul Monetar International.

Nu am sa inteleg niciodata punctul de vedere al celor de la Consiliul Fiscal, care spun sa nu platim ceea ce avem de platit prin hotarari judecatoresti. Aceasta rectificare ne ajuta sa platim hotararile judecatoresti definitive si irevocabile castigate de profesori, de functionari publici, de magistrati si este prima data cand nu vom mai avea deloc arierate la firme private ale Guvernului central sau autoritatilor locale", a declarat Ponta in sedinta de guvern.

 A treia rectificare bugetara din acest an este aprobata prin derogare de la legea care interzice efectuarea a mai mult de doua rectificari pe an si stabileste ca o revizuire bugetara nu poate fi operata mai tarziu de 30 noiembrie.

Rectificarea bugerara incalca mai multe prevederi legale si arata incapacitatea Guvernului de programare si executie a bugetului, privind in special investitiile, potrivit Consiliului Fiscal, care arata totodata ca plata in avans a unor drepturi salariale nu va reduce presiunile pe bugetul pe 2015.

"Consiliul fiscal considera ca decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetara, incalcand in mod flagrant prevederile legilor in vigoare relevante (pe care le suspenda temporar printr-o ordonanta de urgenta), este dovada unei evidente incapacitati administrative de programare si executie a bugetului, in special a cheltuielor de investitii. In plus, este dificil de inteles oportunitatea achitarii in avans a drepturilor salariale restante comparativ cu esalonarea programata initial prin apelul la o multitudine de incalcari ale regulilor fiscale statuate prin legile in vigoare, in conditiile in care apare drept putin probabil ca aceasta sa usureze constructia bugetara pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevanta din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene si din prevederile Pactului de Crestere si Stabilitate si Compactului Fiscal", arata Consiliul Fiscal.