Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Invatamantul secundar superior. Informatii complete despre curriculum, predare, metode, competente-cheie

de Laura Galescu la 16 Apr. 2019
0 comentarii
Fii primul care comenteaza

Invatamantul secundar superior. Informatii complete despre curriculum, predare, metode, competente-cheie16Apr.2019

Invatamantul secundar superior este gandit cu scopul sa ofere tuturor absolventilor invatamantului obligatoriu (gimnaziu si ciclul inferior al liceului, respectiv, ai invatamantului profesional) posibilitatea de a se specializa in diverse domenii - teoretice, profesionale si vocationale - in scopul pregatirii pentru piata muncii sau continuarii studiilor.

Cititi aici informatii complete despre Invatamantul Primar >>

Absolventii invatamantului profesional/profesional dual dobandesc cunostinte, deprinderi si competente preponderent pentru ocuparea unui loc de munca pentru calificari profesionale de nivel 3, 4 si 5, conform Cadrului National al Calificarilor. Totodata, absolventii de invatamant profesional, inclusiv dual, pot continua studiile in invatamantul liceal. 
 
Profilul de formare al absolventului diferitelor niveluri de studiu reprezinta o componenta reglatoare a Curriculumului national. Acesta descrie asteptarile exprimate fata de elevi la sfarsitul invatamantului primar, al invatamantului obligatoriu si al invatamantului preuniversitar, prin raportare la: cerintele exprimate in Legea educatiei nationale, nr.1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, in alte documente de politica educationala si in studii de specialitate; finalitatile invatamantului; caracteristicile de dezvoltare ale elevilor.
 
Potrivit Legii educatiei nationale, nr.1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, este necesar ca intregul proces de predare-invatare-evaluare sa fie orientat de construirea competentelor cheie.
 
Curriculumul national pentru invatamantul primar si gimnazial se axeaza pe formarea competentelor cheie, iar Curriculumul national pentru invatamantul liceal este centrat pe dezvoltarea si diversificarea acestor competente. Pornind de la aceasta premisa, profilul de formare al absolventului de invatamant preuniversitar este structurat pe baza a 8 competente cheie, care reprezinta un ansamblu de cunostinte, abilitati si atitudini necesare oricarei persoane pe parcursul intregii vieti: 
 
  • comunicare in limba materna
  • comunicare in limbi straine
  • competente matematice si competente de baza in stiinte si tehnologii
  • competenta digitala
  • a invata sa inveti
  • competente sociale si civice
  • spirit de initiativa si antreprenoriat
  • sensibilizare si exprimare culturala. 
     
Pentru invatamantul profesional si pentru invatamantul liceal tehnic si vocational, curriculumul se centreaza pe dobandirea rezultatelor invatarii. Rezultatele invatarii sunt exprimate in termeni de cunostinte, abilitati si atitudini dobandite pe parcursul diferitelor situatii de invatare si sunt definite in functie de specializare sau calificare. Rezultatele invatarii sunt descrise prin standardele de pregatire profesionala care, la randul lor, sunt elaborate pe baza standardelor ocupationale in vigoare. in curriculumul pentru invatamantul profesional si tehnic si pentru cel vocational, competentele cheie sunt integrate in unitatile de competente tehnice generale si specializate.
 
Planurile-cadru pentru invatamantul preuniversitar sunt elaborate pentru fiecare nivel de invatamant de catre institutiile si organismele abilitate ale MECS, conform Metodologiei privind elaborarea si aprobarea curriculumului scolar – planuri cadru de invatamant si programe scolare (aprobata prin ordinul ministrului educatiei nr. 3593/2014). Planurile-cadru de invatamant sunt proiectate pe baza unor principii si sunt evaluate pe baza unor criterii de calitate.
 
In ceea ce priveste specializarea studiilor, structura invatamantului secundar superior este urmatoarea:
 
Liceu (ciclul inferior si ciclul superior) este organizat in trei filiere de studiu - teoretic, tehnologic si vocational, divizate in profiluri si specializari:
 
Filiera Teoretic:
  • Profil Real: 2 Specializari (Matematica-informatica; stiinte ale naturii).
  • Profil Uman: 2 Specializari (Filologie; stiinte sociale).
Filiera Tehnologic:
 
  • Profil Tehnic, 11 Specializari.
  • Profil: Servicii, 3 Specializari.
  • Profil: Resurse naturale si protectia mediului, 5 Specializari.
Filiera Vocational:
 
  • Profil: Militar, 3 Specializari.
  • Profil: Teologic, 10 Specializari.
  • Profil: Sportiv, 54 Specializari (discipline sportive).
  • Profil: Arte, 5 Specializari.
  • Profil: Pedagogic, 5 Specializari.
     
Pregatirea prin invatamantul professional (inclusiv dual) si tehnic se realizeaza pe baza standardelor de pregatire profesionala aprobate prin ordin al ministrului educatiei nationale, la propunerea Centrului National de Dezvoltare a invatamantului Profesional si Tehnic si elaborate in urma consultarii partenerilor sociali. Standardele de pregatire profesionala se realizeaza pe baza standardelor ocupationale aprobate de Autoritatea Nationala pentru Calificari.

Standardele de pregatire profesionala se realizeaza prin consultare cu operatorii economici in situatia in care nu exista standarde ocupationale actualizate.
 
Curriculum, discipline de studiu, numar de ore
 
Continutul invatamantului pentru nivelul secundar este stabilit in Curriculumul National, definit de Legea educatiei nationale nr.1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, ca ansamblul coerent al planurilor-cadru de invatamant si al programelor scolare din invatamantul preuniersitar.
 
Planurile-cadru de invatamant cuprind disciplinele, domeniile de studiu obligatorii si optionale, precum si numarul minim si maxim de ore aferente acestora.
 
Planurile-cadru si programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu obligatorii din invatamantul preuniversitar sunt elaborate de catre institutiile si organismele abilitate ale Ministerului Educatiei Nationale si se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
 
Planurile-cadru din invatamantul primar, secundar si tertiar non-universitar grupeaza disciplinele de studiu pe sapte arii curriculare: Limba si comunicare, Matematica si stiinte ale naturii, Om si societate, Arte, Educatie fizica, sport si sanatate, Tehnologii, Orientare si consiliere.
 
Aria curriculara reprezinta o grupare de discipline scolare care au in comun anumite obiective si metodologii; reprezinta, totodata, o grupare de discipline functionale din perspectiva competentelor necesare viitorului absolvent. Ariile curriculare au fost stabilite in conformitate cu finalitatile invatamantului tinandu-se seama de importanta diverselor domenii culturale care structureaza personalitatea umana si de conexiunile dintre aceste domenii. 
 
Programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu optionale se elaboreaza la nivelul unitatilor de invatamant, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a parintilor, precum si a reprezentantilor comunitatii locale. Programele scolare sunt aprobate de consiliul de administratie al unitatii de invatamant.
 
In cadrul Curriculumului national, ponderea disciplinelor obligatorii, respectiv a celor optionale se stabileste prin planurile-cadru, astfel incat sa fie respectate atat principiul asigurarii egalitatii de sanse si al echitatii, cat si principiul relevantei si al descentralizarii.
 
Pentru fiecare disciplina si domeniu de studiu, programa scolara acopera 75% din orele de predare si evaluare, lasand la dispozitia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv, in functie de caracteristicile elevilor si de strategia scolii din care face parte, profesorul decide daca procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru invatare remediala, pentru consolidarea cunostintelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performante superioare, conform unor planuri individuale de invatare elaborate pentru fiecare elev. 
 
Pentru invatamantul liceal, filiera teoretica si vocationala, planurile-cadru cuprind urmatoarele componente: 
  • trunchi comun, ca oferta curriculara obligatorie, constituita din aceleasi discipline, cu aceleasi alocari orare, pentru toate specializarile din cadrul unui profil
  • curriculum diferentiat, ca oferta curriculara obligatorie stabilita la nivel central in functie de anul de studii, filiera, profil, specializare
  • curriculum la decizia scolii, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare proprii fiecarei unitati de invatamant. 
Curriculum la decizia scolii se constituie atat din optionale ofertate la nivelul unitatii de invatamant cat si din optionale la nivel national (situatie in care sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei). 
 
Tipuri de optionale (CDS)
 
Optionale ofertate la nivelul scolii
 
Optional ca disciplina noua 
 
  • introduce un obiect de studiu, in afara celor prevazute in trunchiul comun si/sau in curriculumul diferentiat pentru un anumit profil/pentru o anumita specializare
  • presupune elaborarea de catre cadrul didactic propunator a unei programe scolare care respecta modelul de proiectare curriculara aplicat pentru nivelul de scolaritate respectiv, precum si abordarea de noi competente specifice/ obiective de referinta si noi continuturi, altele decat cele ale programelor scolare pentru disciplinele prevazute in planul-cadru. 
Optional integrat
 
  • introduce, ca obiect de studiu, o noua disciplina, structurata in jurul unei teme integratoare pentru o anumita arie curriculara sau pentru mai multe arii curriculare
  • presupune elaborarea de catre cadrul didactic propunator a unei programe scolare care respecta modelul de proiectare curriculara aplicat pentru nivelul de scolaritate respectiv, precum si abordarea de:
- noi competente specifice/ obiective de referinta – integrative
- noi continuturi – interdisciplinare. Noutatea este definita fata de programele scolare ale disciplinelor de trunchi comun implicate in integrare. 

Optionale ofertate la nivel national 
 
  • oferta nationala de curriculum la decizia scolii cuprinde programe scolare aprobate prin ordin al ministrului educatiei. 
  • programele scolare promovate ca oferta centrala reprezinta exemple de bune practici in dezvoltarea curriculumului la decizia scolii, relevante pentru disciplina si pentru aria curriculara de care apartin, pentru o abordare integrata la nivelul mai multor arii curriculare, dar si social.

Pentru invatamantul profesional, liceal, filiera tehnologica, planurile-cadru cuprind urmatoarele componente: 
 
  • trunchi comun, ca oferta curriculara obligatorie, constituita din aceleasi discipline/ module de pregatire, cu aceleasi alocari orare, pentru toate calificarile profesionale din cadrul unui domeniu/profil
  • curriculum diferentiat, ca oferta curriculara obligatorie stabilita la nivel central in functie de anul de studii, domeniu/profil, calificare profesionala
  • curriculum in dezvoltare locala, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare proprii fiecarei unitati de invatamant, oferta realizata in parteneriat cu agenti economici, pentru a asigura cadrul necesar adaptarii pregatirii profesionale a elevilor la cerintele pietei muncii locale. 
Curriculum in dezvoltare locala (CDL) constituie oferta curriculara specifica fiecarei unitati de invatamant profesional si tehnic si este realizata in parteneriat cu agentii economici. Prin aceasta oferta curriculara se asigura cadrul necesar adaptarii pregatirii profesionale a elevilor la cerintele pietei muncii. 
 
Proiectarea si evaluarea curriculumului in dezvoltare locala implica angajarea partenerilor sociali (agenti economici, asociatii/ organizatii locale ale angajatorilor si/sau ale angajatilor) in procesul de identificare a competentelor specifice pietei fortei de munca locale si a situatiilor de invatare oferite elevilor.
 
Aprobarea este realizata de catre Consiliul de Administratie al Inspectoratului scolar Judetean/al municipiului Bucuresti. 
 
Programa scolara este un document curricular reglator care contine, intr-o organizare coerenta, oferta educationala a unui anumit domeniu disciplinar sau a unui domeniu de cunoastere in concordanta cu statutul pe care acesta il are in planul-cadru de invatamant (nivelul de scolaritate, filiera si profilul scolar, clasa/anii de studiu in care se studiaza, aria curriculara de care apartine, numarul de ore alocat, caracterul obligatoriu sau optional).
 
Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru invatamantul secundar superior sunt elaborate de comisii nationale de specialitate, sub coordonarea stiintifica a unor experti in curriculum. Comisiile nationale de specialitate sunt formate din cadre didactice din invatamantul preuniversitar si superior, din inspectori si din specialisti recunoscuti pe plan national pentru activitatea lor profesionala. in urma dezbaterilor publice, planurile-cadru de invatamant si programele scolare sunt aprobate prin Ordin al ministrului educatiei, devenind documente normative obligatorii pentru intregul sistem national de invatamant. 
 
Structura programelor scolare pentru invatamantul preuniversitar (clasa pregatitoare, clasele I- XII/XIII) este unica si contine:
 
1. Nota de prezentare – cu precizari privind statutul disciplinei de studiu si alocarile orare aferente potrivit planului-cadru de invatamant; trimiteri la documente relevante care sustin/intemeiaza studiul disciplinei respective; recomandari considerate semnificative din punctul de vedere al finalitatilor studierii disciplinei respective; trasaturi definitorii ale ofertei, noutatea abordarii; prezentarea structurii programei scolare si a semnificatiei principalilor termeni cheie utilizati. 
2. Competente generale - definite pe obiect de studiu si se formeaza pe parcursul mai multor ani scolari.
3. Competente specifice si activitati de invatare:  
- Competentele specifice se formeaza pe parcursul unui an scolar, sunt derivate din competentele generale si reprezinta etape in dobandirea acestora.
- Activitatile de invatare au caracter de recomandare, au rolul de a orienta profesorul asupra modalitatilor de dezvoltare a competentelor specifice prin intermediul continuturilor recomandate.
4. Continuturi ale invatarii - selectate riguros din structura domeniilor de cunoastere, prin raportare la competentele specifice.
5. Sugestii metodologice – au rolul de a orienta cadrul didactic in utilizarea programei scolare pentru proiectarea demersului didactic si pentru realizarea activitatilor de predare-invatare-evaluare, in concordanta cu specificul disciplinei si cu particularitatile de varsta ale elevilor.

Sugestiile metodologice includ recomandari de strategii didactice care contribuie predominant la realizarea competentelor si repere pentru evaluare, definite prin raportare la specificul competentelor specifice urmarite.
 
Structura programelor scolare pentru invatamant profesional si pentru clasele IX - XII/XIII, filiera tehnologica si vocationala 
 
Prin invatamantul profesional si tehnic se asigura formarea profesionala initiala, vizand dobandirea cunostintelor, abilitatilor si atitudinilor necesare unei calificari profesionale si practicarii unei ocupatii. Calificare este descrisa prin standardul de pregatire profesionala. 
Proiectarea curriculumului in invatamantul profesional si tehnic este centrata pe rezultate ale invatarii, care sunt grupate in unitati de rezultate ale invatarii, ce constituie componentele standardului de pregatire profesionala.
 
  • Rezultatele invatarii (Ri) sunt exprimate in termini de cunostinte, abilitati si atitudini dobandite pe parcursul diferitelor situatii de invatare, reprezentand ceea ce elevul intelege, cunoaste si este capabil sa faca la finalizarea unui proces de invatare.
  • Unitatea de rezultate ale invatarii (URi) reprezinta partea unei calificari, care cuprinde un set coerent de cunostinte, abilitati si atitudini generale, care pot sa fie evaluate si validate. Fiecarei unitati de rezultate ale invatarii ii corespunde un modul de pregatire, pentru care se elaboreaza programa scolara.
In invatamantul profesional si tehnic si in cel vocational, curriculumul are urmatoarea structura:
 
1. nota de prezentare – care va include lista modulelor de pregatire si corelarea dintre unitatile de rezultate ale invatarii si module
2. plan de invatamant pentru pregatirea de specialitate (realizat in corelatie cu planurile-cadru de invatamant)
3. modulele de pregatire detaliate. 
 
Fiecare modul de pregatire are urmatoarea structura: 
 
  • nota introductiva
  • rezultate ale invatarii (codificate conform standardului de pregatire profesionala), corelate logic cu continuturile invatarii (teme) selectate din structura domeniilor de cunoastere si a activitatilor specifice unui loc de munca; prezentarea acestei componente este tabelara 
  • lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materii prime si materiale, documentatii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobandirii rezultatelor invatarii (existente in scoala sau la operatorul economic)
  • sugestii metodologice (inclusiv pentru adaptarea la elevii cu cerinte educationale speciale) cu rolul de a orienta profesorul asupra modalitatilor de dezvoltare a rezultatelor invatarii; exemple de metode didactice, insotite de detalieri privind utilizarea lor in procesul didactic de predare-invatare-evaluare; sugestii de abordare integrata a competentelor cheie cu unitatile de rezultate ale invatarii
  • sugestii privind evaluarea, definite prin raportare la specificul rezultatelor invatarii; fac referire la tipuri si metode de evaluare, exemple de instrumente/itemi de evaluare, cu exemplificari
  • bibliografie.
     
In invatamantul cu predare in limba romana, elevii apartinand minoritatilor nationale pot studia, la cerere, disciplina limba si literatura materna, cu acelasi numar de ore si cu aceeasi pozitie in planul cadru de invatamant ca si disciplina limba si literatura romana.
 
In invatamantul cu predare in limbile minoritatilor nationale, in planul-cadru corespunzator filierei, profilului si specializarii/ domeniului de pregatire se include, in aria curriculara limba si comunicare, disciplina limba si literatura materna, cu acelasi numar de ore si cu aceeasi pozitie ca si pentru disciplina limba si literatura romana. 
 
Pentru filierele teoretica si vocationala, in trunchiul comun – TC si in curriculumul diferentiat – CD sunt cuprinse alocarile orare corespunzatoare tuturor disciplinelor de invatamant care se studiaza in mod obligatoriu in cadrul unei specializari.
 
Metode si materiale didactice
 
Metodele didactice aplicate sunt alese astfel incat sa conduca la atingerea finalitatilor propuse pentru nivelul educational, la realizarea obiectivelor propuse pentru fiecare disciplina si, in special, sa corespunda particularitatilor de varsta si individuale ale elevilor.
 
Cadrul didactic este in intregime responsabil de alegerea metodelor, luand in considerare structura clasei, materialele didactice existente in scoala si urmand orientarile metodologice oferite in Curriculumul National si materialele publicate pentru cadre didactice.
 
Pe parcursul invatamantului secundar superior, fiecare disciplina din planul de invatamant este predata de un cadru didactic. Conform principiului continuitatii, in mod obisnuit acelasi cadru didactic lucreaza cu o clasa data pe parcursul tuturor anilor de studiu in care se preda disciplina respectiva in cadrul unui nivel educational dat.
 
In timpul lectiilor, managementul clasei este in intregime in responsabilitatea cadrului didactic. in consecinta, cadrele didactice aleg independent organizarea activitatilor cu toti elevii (activitate frontala), pe grupe sau individual (activitate diferentiata) – in functie de obiectivele specifice propuse pentru lectie si de nivelul elevilor.
 
Activitati de predare-invatare organizate pe grupe separate cu minimum 10 elevi se pot organiza in urmatoarele situatii:
 
  • activitati organizate in cadrul curriculumului la decizia scolii si/ sau activitati extracurriculare
  • studiul intensiv al unei limbi moderne
  • studiul limbilor moderne pentru clase bilingve
  • studiul intensiv al informaticii.
Programul de predare-invatare individual poate fi organizat numai in cadrul activitatilor de dupa cursuri si parintii trebuie in mod obisnuit sa suporte costurile necesare.
Referitor la metodele didactice, pot fi luate in considerare urmatoarele mentiuni cu caracter general:
 
Metodele bazate pe comunicare orala utilizate pot fi clasificate in:
 
  • metode bazate pe expunere (povestirea, descrierea, explicatia etc.) 
  • metode bazate pe conversatie (conversatia, conversatia euristica, problematizarea etc.).
     
Cadrele didactice utilizeaza de asemenea si metode de invatare si explorare prin descoperire:
 
  • explorarea directa a obiectelor si fenomenelor (observatii sistematice si independente, experimente, activitati practice etc.) 
  • explorarea indirecta (rezolvare de probleme, demonstratia prin imagini, filme etc.).
Sistemul promoveaza utilizarea metodelor interactive centrate pe elev bazate pe
  • actiunea voluntara a copiilor (exercitii, activitati practice etc.) 
  • actiunea stimulata (jocuri didactice, invatare prin dramatizare etc.).

Pregatirea practica este o activitate obligatorie in cadrul invatamantului profesional si tehnic si este asigurata de profesori-ingineri si/sau de maistri in laboratoare si ateliere, precum si de tutori, personal desemnat de catre angajatori cu pregatirea practica a elevilor in intreprindere.
 
La sfarsitul fiecarei lectii, cadrele didactice stabilesc in mod obisnuit tema de casa pentru ora urmatoare. Tema de casa solicita rezolvarea unor exercitii, realizarea unor eseuri sau activitati etc. alese fie din manualele scolare, fie din alte publicatii (culegeri de texte, caietul elevului, culegeri de exercitii si probleme etc.). in unele cazuri elevii sunt de asemenea solicitati sa efectueze ca tema de casa anumite activitati practice – cum ar fi masuratori, observatii, mici proiecte practice etc. La inceputul fiecarei lectii, cadrele didactice verifica in mod obisnuit modul in care s-a efectuat tema de casa si, dupa caz, ajuta elevii sa o finalizeze oferind explicatii suplimentare. Ca regula generala, Ministerul Educatiei Natíonale recomanda ca la stabilirea timpului alocat efectuarii temelor de casa sa se tina cont de nevoia tinerilor de a socializa si de a practica activitati sportive si recreative.

Legea educatiei nationale nr.1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare precizeaza ca pot fi utilizate la clasa numai manualele scolare si materiale auxiliare aprobate de Ministerul Educatiei Nationale. in functie de nivelul elevilor, fiecare cadru didactic stabileste si recomanda la inceputul anului scolar manualul pentru fiecare disciplina.

Materialele didactice utilizate in invatamantul secundar depind de nivelul educational si de disciplina. Materiale tiparite pot fi achizitionate de biblioteca unitatii de invatamant sau pot fi recomandate de cadrul didactic si achizitionate de elevi.

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 4.29 din 7 voturi

x

Lasa un raspuns




37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2019
Va oferim GRATUIT Raportul Special
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2019

Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
eNews Portal INVATAMANT
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2019
Descarca GRATUIT
Raportul Special

37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2019
 
Completeaza adresa de email la care vrei sa primesti Raportul Gratuit



37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2019
Va oferim GRATUIT Raportul Special
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2019


Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2019
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2019

 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre CE, CAND si CUM sa inveti. Program si Sfaturi din invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!