Salariul profesorului debutant, punctul zero al reformei
Una dintre principalele promisiuni a fost ca salariul de start pentru profesorii debutanti sa fie raportat la salariul mediu brut pe economie — un angajament prevazut inclusiv in OUG 57/2023.
"Salariul de start pentru profesorul debutant si asistentul universitar trebuie sa aiba ca referinta salariul mediu brut pe economie. Acest lucru a fost asumat de factorul politic in legislatie (OUG 57/2023) dupa greva din 2023, pe care si eu ca rector al UBB am sustinut-o. Salariul de baza trebuie sa acopere activitati mai bine definite si raportate la standarde de realizare (aici nu trebuie sa reinventam lucruri, acestea existand deja in repere OECD). Pornind de la salariile de baza astfel calculate, se pot face apoi diferentieri si in functie de performanta – cu indicatori atat de incluziune si progres, cat si de excelenta – prin diverse bonusuri/premii. Acest lucru este fundamental pentru statutul social al profesiei didactice si pentru a atrage si a mentine oamenii de calitate in sistem", sustine Daniel David, intr-un
articol publicat pe blog.
Un alt pilon important este echivalarea salariilor din cercetare cu cele din invatamantul universitar, prevazuta in Legea 183/2024.
"Salariul personalului de cercetare trebuie sa fie egal pe nivelul functiei echivalente cu cel al personalului didactic universitar. Acest lucru este deja asumat in legislatie (Legea 183/2024), desi as fi preferat sa se foloseasca si acolo mai degraba „egal” decat „corelat”, pentru a exprima cat mai clar aceasta echivalenta. De asemenea, este un jalon PNRR, pe care, din pozitia de rector al UBB – cea mai mare universitate de cercetare a tarii -, l-am sustinut atunci cand a fost introdus. In fine, reforma QX, demarata in 2025, va asigura mecanisme mai sanatoase, atat direct in cercetare-dezvoltare-inovare, cat si in utilizarea eficienta a fondurilor in acest domeniu, asa ca nu trebuie sa ne mai temem sa investim resurse pe motivul ca s-ar pierde printr-o ineficienta stiintifica si economica", a mai scris Daniel David.
Rectorul UBB semnaleaza ca masurile fiscal-bugetare in educatie-cercetare din a doua parte a anului 2025 nu au vizat modificarea acestor angajamente, prin urmare ele trebuie respectate.
Daniel David sustine ca masurile in cauza au vizat doar stabilizarea financiara in situatia de criza:
-
pentru a putea incheia anul cu salarii/burse,
-
pentru a contribui la stabilitatea tarii si evitarea intrarii acesteia in „Junk”, lucru important in conditiile in care educatia-cercetarea este cel mai mare sistem bugetar
-
pentru a introduce o serie de masuri structurale, care sa elimine anomalii si sa eficientizeze pe termen lung functionarea sistemului.
"Asadar, ideea era ca profesorii sa primeasca salarii motivante, nu sa-si completeze salariile prin tot felul de anomalii care angajeaza mecanisme adiacente, ce pot afecta in timp calitatea actului educational. Aceste anomalii au fost introduse in sistem tot de factorul politic, care, in loc sa sustina mecanisme salariale normale si sanatoase, a oferit si a permis artificii cu risc educational in timp", a mai scris fostul ministru al Educatiei.
Daniel David transmite guvernantilor ca in sistemul de educatie trebuie sa se renunte definitiv la „artificiile” care au distorsionat salarizarea, aratand ca profesorii au nevoie de salarii motivante, nu de solutii temporare care mascheaza problemele reale.
Potrivit lui David, o salarizare adecvata, construita pe criterii clare si completata de bonusuri de performanta, ar putea reda stabilitatea sistemului si ar creste inclusiv valoarea platii cu ora, fara a o transforma intr-o regula. In paralel, reformele trebuie sa vizeze si functiile de conducere, astfel incat responsabilitatile si veniturile sa fie corelate corect.
Fostul ministru al Educatiei, Daniel David, mai subliniaza ca aceste principii au fost deja asumate la nivel politic si isi exprima asteptarea ca ele sa fie respectate in viitoarea lege a salarizarii unitare, chiar daca aplicarea va fi etapizata.