Bilantul lui Daniel David la Ministerul Educatiei (2024-2025): masurile adoptate si reformele initiate

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Portal Invatamant

0 comentarii

Fii primul care comenteaza

Bilantul lui Daniel David la Ministerul Educatiei (2024-2025): masurile adoptate si reformele initiate

23 Dec. 2025

Urmareste-ne pe Google News

Dupa anuntarea demisiei din functia de ministru al Educatiei si Cercetarii, Daniel David a publicat pe blogul sau un amplu bilant de mandat in care isi asuma public directiile, reformele si deciziile adoptate pe parcursul celor doua mandate desfasurate intre decembrie 2024 si decembrie 2025.

Intitulat „Program Ministerial ProViziunea–CaleaQX”, documentul contureaza viziunea sa asupra educatiei si cercetarii din Romania, construita pe baza Raportului QX – un diagnostic al sistemului national de educatie si cercetare.

Redam, in randurile de mai jos, masurile prezentate de ministrul demisionar Daniel David. O parte dintre acestea sunt deja adoptate si aplicate, altele se afla in diferite etape de implementare sau de dezbatere publica, iar unele au fost amanate din cauza constrangerilor impuse de criza fiscal-bugetara din vara anului 2025.

"PROGRAM MINISTERIAL ProViziunea-CaleaQX – FISA SINTETICA SI SELECTIVA DE REFORME SI MASURI CHEIE (asa cum le inteleg si cum le-am gandit ca ministru al Educatiei si Cercetarii pe parcursul celor doua mandate din perioada 23 decembrie 2024 – 23 iulie 2025 – 23 decembrie 2025).

Angajamentul (Pro) pentru Viziunea (ce vrem) si Calea (cum facem) QX in educatie-cercetare deriva din Raportul QX – un diagnostic al sistemului national de educatie-cercetare. Avem asadar un demers comprehensiv, bazat pe dovezi (evidence-based), dupa o etapa de evaluare si diagnostic.

Unele reforme si masuri sunt deja adoptate si functionale, altele adoptate, unele in diverse faze de elaborare, iar alte deja problematizate public.

Gramatica - Fise de lucru rezolvate pentru clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Culegere pentru invatarea limbii engleze - Fise de lucru practice Clasele 0-IV

Vezi AICI detalii

Evaluarea Nationala - Literatura romana clasa a VIII-a - Exercitii rezolvate tip Subiectul I.A 6, 7, 8 si 9

Vezi AICI detalii

Criza si masurile fiscal-bugetare din iulie 2025 au interferat cu ProViziunea-CaleaQX, dar am incercat sa caut oportunitati, accelerand in acest context unele reforme si masuri QX, dar, cu toate acestea, unele au trebuit amanate in implementare.

Ma astept ca dupa cel mult 4-5 ani, si anume dupa implementarea acestor reforme/masuri deja adoptate intr-un ciclu de studiu, sa avem o crestere a calitatii educatiei si cercetarii, reflectata in rezultate nationale si internationale, si o reducere majora a analfabetismului functional, cu folosirea adecvata a potentialului nostru de inteligenta si creativitate!

Probabil ca sunt si alte cai pentru atingerea acestor rezultate, alternative sau complementare celor propuse de mine, iar cu siguranta noii ministri pot si vor avea astfel de contributii. Spun doar ca acest „Program Ministerial ProViziune-CaleaQX” (derivat din Raportul QX), cu care ma identific, daca este implementat adecvat, devine una din solutiile clare pentru ceea ce asteptam de la educatie-cercetare, pentru care imi pot asuma responsabilitatea in fata oamenilor educatiei si a tarii.

Pentru detalii vezi Raportul QX si Raportul dupa 10 luni de mandat. De asemenea, pentru detalii privind reformele/masurile, vezi si sectiunea de comunicate a Ministerului Educatiei si Cercetarii (perioada 23 decembrie 2024-23 decembrie 2025).

I. EDUCATIE

1. PREUNIVERSITAR

Nivel anteprescolar si prescolar (de urmarit implementarea prin MEC, MEC-ARACIS si MEC-Inspectorate)

Am initiat regandirea formarii in domeniu prin incurajarea pentru anii viitori de programe didactice cu dubla specializare (solicitate deja catre universitati): „Educatie timpurie si Invatamant primar” (alaturi de modalitatile propuse deja prin legislatie: „Educatie timpurie” sau „Invatamant primar”).
Cred ca curriculumul finalizat in 2024 este deocamdata unul bun, asa ca m-am focalizat pe un grad mai mare de cuprindere, prin infrastructura noua (ex. salvand prin renegocierea din PNRR ceea ce se putea salva in acest sens) si pe angajarea/formarea de resursa umana calificata. Acest lucru ar trebui continuat!
Cresterea gradului de cuprindere in sistem si formarea resursei umane reprezinta mize fundamentale pentru buna functionare a acestui nivel!

Nivel primar (de urmarit implementarea prin MEC si MEC-Inspectorate)

Am introdus invatarea remediala (2 ore pe saptamana).

Competente: consolidare, corectare, performanta si utilizarea in viata cotidiana.
Asa cum introducerea clasei pregatitoare a crescut eficienta si calitatea educatiei la acest nivel, acest mecanism remedial poate contribui la o mai buna pregatire a copiilor pentru tranzitia la nivel de gimnaziu.

Am schimbat evaluarea nationala la clasele a II-a si a IV-a.

Itemi diversi, focalizati atat pe competente curriculare, cat si pe utilizarea competentelor la viata cotidiana;
Extinderea competentelor testate.

Am initiat formarea pentru invatamant simultan de calitate.
Pentru viitor: de reanalizat curriculumul (vechi deja de peste un deceniu)!

Nivel gimnazial (de urmarit implementarea prin MEC si MEC-Inspectorate)

Am stabilit utilizarea unui procent de 25% din timpul alocat fiecarei discipline pentru invatare remediala.

Competente: consolidare, corectare, performanta si utilizarea in viata cotidiana.
Il consider un demers cheie, cunoscand faptul ca o schimbare majora in scaderea performantei elevilor se observa odata cu trecerea de la nivelul invatamantului primar la cel gimnazial.

Am schimbat evaluarea nationala la clasa a VI-a.

Itemi diversi, focalizati atat pe competente curriculare, cat si pe utilizarea competentelor la viata cotidiana.
Extinderea competentelor testate.

Pentru viitor: de reanalizat curriculumul (vechi deja de aproape un deceniu)!

Nivel liceal (de urmarit implementarea prin MEC si MEC-Inspectorate)

Am stabilit utilizarea unui procent de 25% din timpul alocat fiecarei discipline pentru invatare remediala.

Competente: consolidare, corectare, performanta si utilizarea in viata cotidiana.
Acest mecanism remedial poate contribui la o mai buna pregatire a copiilor pentru examenul national de bacalaureat si/sau pentru integrarea pe piata muncii.

Am reglementat operational reforma invatamantului tehnologic (si dual).
Am realizat reforma curriculara: Planurile-cadru si Programele.

Planurile-cadru alternative reprezinta un demers de reforma disruptiva, care poate schimba decisiv in bine sistemul educational.
Asa cum am spus, ca urmare a respectului pentru dezbaterile publice, am amanat decizia fata de programa la limba si literatura romana, astfel ca noului ministru ii va ramane de adoptat programa, dar am creat contextul inchiderii polarizarii dezbaterii prin solicitarea catre comisia de specialitate de (eu as aproba-o daca as vedea incluse aceste solicitari): Includere a sugestiilor relevante, chiar daca vin din scoli de gandire diferite; Flexibilizare structurii programei, prin focalizarea pe competente si o lista de referinta de autori reprezentativi, care apoi pot sa fie personalizate sub forma metodei/logicii de predare si a referintelor literare suplimentare de profesor, in functie de clasa pe care o are – intoarcem asadar decizia la profesori si elevi, in cadrul unor repere fundamentale (asa cum am facut si cu planurile cadru alternative).

Pentru viitor: de continuat reforma curriculara cu etapele de manuale (clasice, cu extensii moderne – AI/Gaming) si de pregatire a profesorilor (in tehnici moderne de educatie).
Daca lucrurile merg normal si fiecare isi face treaba in continuare, anul scolar 2026-2027 poate sa fie o restartare majora a nivelului liceal (se poate!):

Cu un proces educational modernizat, prin noul curriculum;
Inclusiv modernizarea proceselor asociate, precum (1) standarde de evaluare si notare (la toate nivelurile in preuniversitar), care vor permite apoi comparatii intre scoli si valorizarea portofoliilor educationale, (2) manuale atractive si (3) profesori bine pregatiti pentru noul curriculum.
Cu infrastructura rationala – scoli reorganizate pentru a se evita fragmentarea (acest lucru se aplica la toate nivelurile invatamantului preuniversitar);
Cu un leadership performant – directori alesi prin concurs si inspectorate reorganizate (acest lucru se aplica la toate nivelurile invatamantului preuniversitar).

Nivel postliceal (de urmarit implementarea prin MEC)

Am adoptat si initiat reglementari privind calificarile (nivel 5) prin Autoritatea Nationala pentru Calificari (ANC).

Nivel preuniversitar – Transversal (de urmarit implementarea prin MEC si MEC-Inspectorate)

Includerea analfabetismului functional in Strategia Nationala de Aparare a Tarii.
Deblocarea programului Flex/Flex Abroad (Romania-SUA: 2026-2027).
Am reglementat reforma pentru reducerea discrepantelor intre unitatile scolare.
Urmarit strategic de minister, cred ca este un demers fundamental pentru a reduce discrepantele dintre unitatile scolare din tara, astfel incat sa amelioram sansele de start corect in educatie si in viata al tuturor copiilor!
Reglementarea temelor pentru acasa.
Introducerea operationala a „Scolilor din spital”.
Regandirea olimpiadelor, pentru a reflecta mai bine excelenta.
Proiecte majore din fonduri europene:

Lansarea proiectului ConsEDU pentru reorganizarea consilierii scolare si orientarii profesionale (prin PEO).
Finalizarea si depunerea proiectului necompetitiv Sistem Integrat de Management al Scolaritatii (SIMS prin POCIDIF), care va redefini fundamental sistemul de educatie preuniversitara prin prisma digitalizarii (ex. evaluari online, catalog electronic extins, administratie online etc.).
Finalizarea proiectului necompetitiv dedicat copiilor cu cerinte educationale speciale (CES prin PEO) – urmeaza sa fie depus in ianuarie 2026.

Proiecte demarate:

Initierea discutiilor privind metodologia de concurs pentru directori si inspectori – Jalon PNRR, inclusiv trainingul acestora. Planificarea este ca anul scolar 2026-2027 sa inceapa cu aceste procese incheiate, ca un element de calitate si de definire explicita a limitei dintre educatie si politic.
Ca noutate, pentru numirea inspectorilor generali, in 2025 s-a solicitat si un plan de management, prin prisma Programului de Guvernare.
Prin PNRR se desfasoara deja programe de formare pentru leadershipul educational, in vedere cresterii gradului de profesionalizare.
Initierea reformei asociata standardelor de evaluare si notare in nivelul invatamantului primar, gimnazial si liceal – odata finalizata va permite pentru prima data comparatii riguroase intre scoli si considerarea portofoliului scolar in diverse analize si selectii.
Initierea discutiilor despre evaluarea nationala de la clasa a VIII-a si titularizare (vezi si Raportul QX). Sunt practici neobisnuite in aria europeana a educatiei, iar schimbarea lor poate contribui major la cresterea calitatii educatiei. Reforma acestora trebuie insa facuta in perioade care nu se suprapun cu situatiile de criza.

Cred ca regandirea evaluarii nationale la clasa a VIII si neutilizarea rezultatelor de la examenul national de bacalaureat pentru admiterea la universitate pot reorienta scoala spre placerea si eficienta procesului educational, acum tensionat si distorsionat de miza notelor la materiile implicate in cele doua tipuri de evaluari.

2. UNIVERSITAR SI POSTUNIVERSITAR

Nivel invatamant superior (de urmarit implementarea prin MEC si MEC-ARACIS)

Reforma Bologna 2.0 – Definirea si/sau implementarea (in baza Legii 199/2023).

Misiunea universitatilor – cu impact asupra redefinirii arhitecturii sistemului national de CDI.
Separarea conditionarii ciclurilor de studiu in aceeasi institutie.
Aprobarea programelor pentru primele generatii cu dubla specializare (major-minor): 2025-2026.
Cu impact si asupra invatamantului preuniversitar, pentru predare in arii curriculare mai largi.
Operationalizarea cadrului necesar pentru concentrarile academice.
Am initiat discutia despre formarea psihopedagogica pentru cadrele didactice din mediul universitar (Ordinul de ministru este in etapa de proiect, implicand mecanisme riguroase de formare, dar flexibile si modulare, cu traiectorii diferite, inclusiv de recunoastere a experientei).
Am initiat discutia despre formarea psihopedagogica pentru mediul preuniversitar, concluziile argumentand pentru un model hibrid, de licenta didactica (de preferat dubla specializare) si de modernizare a modulelor I si II in asociere cu masteratele de specialitate. Masterul didactic, asa cum este acum prevazut in lege, nu pare sa aiba un suport larg.

Nivel postuniversitar si invatare pe parcursul vietii (de urmarit implementarea prin MEC si MEC-ANC)

Organizarea operationala a studiilor postuniversitare.
Reglementari ale invatarii pe parcursul vietii prin ANC.

II. CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE (de urmarit implementarea prin MEC si MEC-ANC)

Demararea operationala in 2025 a evaluarii unitatilor de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), cu impact asupra redefinirii arhitecturii sistemului national de CDI.
Stabilita ca Jalon PNRR si prin Legea 25/2023, o consider cea mai importanta reforma in cercetare-dezvoltare-inovare din anii ’90 pana astazi.
Odata redefinita arhitectura, se vor asimila natural si mai bine cele mai bune practici internationale din CDI.
De la demararea procesului in acest an (2025), pana in prezent, 27 de unitati de CDI au trecut deja prin procesul de evaluare.
Proiectul de Lege pentru digitalizarea si eficientizarea activitatii de CDI (Jalon PNRR – in curs de includere pe circuitul legislativ).
Aprobarea consiliilor stiintifice necesare functionarii sistemului national de CDI (ex. CNCS, CCCDI, CNECSTDI).
Aprobarea Codului de etica si deontologie profesionala a personalului de cercetare-dezvoltare-inovare.
Consolidarea proiectului „Laserul de la Magurele” (pentru finalizare – sursa gamma).
Obtinerea aprobarii oficiale pentru platforma europeana ERIC-DANUBIUS, singura platforma de acest tip cu coordonare din Romania.
Echilibru intre fondurile distribuite prin competitie si cele alocate specific.

III. TRANSVERSAL (de urmarit implementarea prin MEC)

Educatia bazata pe dovezi – Prin raportare la practici internationale, cercetari stiintifice, inclusiv prin diverse Ghiduri propuse in 2025.
Inclusiv reglementarea metodologica a „Saptamanii Altfel” si a „Scolii Verzi”, pentru a se integra mai bine in procesul educational, pe baza feedbackului primit din sistem.
Educatia-Stiinta ca domenii strategice – Prin includerea educatiei si cercetarii ca teme de referinta in Strategia Nationala de Aparare a Tarii.
Etica – Un proiect articulat pentru invatamant superior-cercetare a fost deja elaborat de o comisie de lucru cu experti externi, proiect care ar trebui sa stea acum la baza unor modificari legislative. Alte aspecte specifice au fost deja adoptate:

Hartuire, violenta, consum de droguri, camere de supraveghere, sesizari anonime („butonul rosu”) etc.

Digitalizare (cu impact si asupra debirocratizarii) – Posibilitatea utilizarii standard a catalogului electronic (anterior anului 2025 era intr-un regim de tip pilotare); pregatirea profesorilor in psihopedagogie digitala.
Proiectul Sistem Integrat de Management al Scolaritatii (SIMS prin POCIDIF), va redefini fundamental sistemul de educatie preuniversitara prin prisma digitalizarii (ex. evaluari online, catalog electronic extins, administratie online etc.).
Am initiat discutia la nivel de Guvern ca procedura pentru bursele sociale sa fie preluata de institutiile de profil.
Concentrari academice (ex. universitati-institute), pentru a reduce fragmentarea sistemului national de invatamant superior si cercetare, cu impact pozitiv asupra eficientei academice.
Reglementari privind educatia nonformala si informala prin ANC.
Renegocierea PNRR.
S-au recuperat prin renegociere in 2025 aproximativ 1 miliard de euro din pierderile potentiale estimate initial – de 1 miliard si 700 de milioane de euro (aflate la risc).
Am demarat si reorganizari care sa asigure implementarea cat mai eficienta a proiectelor pe care le-am renegociat.
Internationalizare (unele demersuri au fost incepute in mandatele anterioare, dar au fost finalizate in 2025)
Inchiderea negocierilor cu OECD pentru educatie si cercetare/stiinta.
Revenirea dupa 14 ani a tarii in conducerea UNESCO.
Aderarea Romaniei la Agentia Europeana pentru Cerinte Educationale Speciale si Educatie Incluziva (EASNIE).
Am adoptat legislatia care angajeaza Romania in evaluarea PIAAC (OECD), prin care vom afla in premiera la modul riguros cum stam cu nivelul competentelor la nivelul adultilor si am propus extinderea evaluarii PISA si la competentele financiare.
Au ramas in draft (lucru) avansat:

Strategia pentru un stil de viata sanatos.
Strategia pentru sanatatea familiei si natalitate.
Ghidul de utilizare a inteligentei artificiale in educatie.

IV. MASURILE FISCAL-BUGETARE

Au fost stabilite de Coalitia aflata la guvernare, prin Programul de Guvernare si prin Legea 141/2025. Ca ministru, am avut rolul implementarii lor si am facut-o cu consultarea actorilor din sistem (care au dorit sa se implice) si flexibilizand lucrurile in beneficiul oamenilor din sistem, in cadrul permis de Legea 141/2025, pentru ca aceste masuri:

Au eficientizat financiar domeniul nostru in 2025 (asigurand salarii/burse in 2025) si, unele din ele, provocand paradigmele vechi, deschid calea modernizarii educatiei, inclusiv atragerii de resurse financiare suplimentare prin mecanisme sanatoase.
Prin caracterul lor structural (nu doar datorii/restante/cheltuieli punctuale), au stabilizat domeniul si tara, prin evaluarile europene (Comisia Europeana/ECOFIN) si ale agentiilor de rating (S&P-iulie; Fitch-august; Moody’s-septembrie), evitandu-se astfel blocarea fondurilor europene si evaluarea tarii in categoria JUNK (care ar fi pus sub semnul intrebarii capacitatea de plata a salariilor/pensiilor/burselor/ajutoarelor sociale etc.).
Au intrat in Pachetul 1 pentru a putea fi aplicate din anul scolar 2025-2026; altfel, nu se puteau aplica decat din anul scolar 2026-2027, ceea ce punea la risc domeniul (salarii/burse) si tara.
Au fost intampinate cu ingrijorare, generandu-se pe alocuri, poate pe buna dreptate, asteptari exagerat negative (atat in spatiul public, cat si in unele grupuri de experti). Dar, asa cum am afirmat, lucrurile au fost adaptate cu grija, in cadrul permis de lege, unele fiind masuri fiscal-bugetare pure, altele facilitand si reforme paradigmatice in domeniu. Iata cum se prezinta astazi efectele acestor masuri (prin prisma datelor mai complete din decembrie 2025 – datele finale vor fi prezentate in raportul anual al ministerului):

(1) Reorganizarea retelei scolare (reforma QX + masura fiscal-bugetara) a dus la reducerea fragmentarii unitatilor scolare cu aproximativ 8.1%, fragmentarea fiind mereu mentionata in evaluarile internationale ca un risc al sistemului nostru de educatiei. Intr-adevar, cand ai spre exemplu scoli cu 10 copii, este greu sa faci educatie de calitate, cu angajarea titularilor calificati. Comasarile nu au impus (asa cum s-a vehiculat in unele zone ale spatiului public) mutarea copiilor si nu au anulat posturi (exceptand pozitiile de directori), acestea fiind initiate de comunitatile locale (autoritati locale si inspectorate), in functie de nevoile si de viziunea proprie, nu direct de catre minister. Acolo unde, din cauza timpului scurt pentru decizie, comasarile nu functioneaza eficient, in fiecare an se reanalizeaza situatia. In general, cred ca acest demers a fost unul pozitiv, care trebuie sa continue, iar cazurile rare mai discutabile se pot corecta anual!

(2) Redefinirea limitelor minime si maxime pentru clase (masura fiscal-bugetara) a dus la reducerea fragmentarii claselor si a unor anomalii – ex. eliminarea claselor a VIII-a cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 copii sau situatia in care se faceau doua clase de 8 copii in loc de una cu 16 (dublandu-se astfel normele didactice). Limitele nu sunt neobisnuite pentru reglementari existente in tara in ultimul deceniu, iar temerile legate de clase supraaglomerate nu au fost confirmate, in conditiile in care cele mai multe clase se afla intre limitele stabilite. In plus, numarul de copii intr-o clasa este solicitat de scoala, in functie de resursa umana si de spatiu, nu impus direct de minister. Pentru viitor, ministerul trebuie sa monitorizeze si sa descurajeze exceptiile peste limita maxima sau sub limita minima! Iata cateva date aproximative:

Invatamant primar: anul scolar 2024-2025 – 19,3 de copii in medie/clasa vs. anul scolar 2025-2026 – 19,5 de copii in medie/clasa
Invatamant gimnazial: anul scolar 2024-2025 – 19,5 de copii in medie/clasa vs. anul scolar 2025-2026 – 19,7 de copii in medie/clasa
Invatamant liceal: anul scolar 2024-2025 – 25 de copii in medie/clasa vs. anul scolar 2025-2026 – 25,1 de copii in medie/clasa. Diferentele sunt subunitare, chiar atunci cand analizam modificarile pe filierele liceelor (ex. teoretic vs. tehnologic).

Modificarea acestor limite a atras atentia asupra invatamantului simultan, care insa nu poate fi evitat in tara cat timp dorim sa avem scoli in fiecare unitate administrativ-teritoriala (ex. in fiecare comuna – viziune congruenta cu Franta/Irlanda, dar deosebita de cea a Finlandei). Cresterea invatamantului simultan a fost insa minimala si a fost acompaniata pentru prima data de programe/ghid de formare si de un demers care a solicitat includerea formarii pentru invatamantul simultan (multigrade teaching) la nivel universitar.

Anul scolar 2024-2025: 6,32% invatamant simultan din total elevi (primar + gimnaziu) vs. anul scolar 2025-2026: 6,72% invatamant simultan din total elevi (primar + gimnaziu).

(3) Cresterea normei de predare cu 2 ore (masura fiscal-bugetara) se afla in repere UE/OECD, in jurul mediei, fara a reprezenta exceptii spre zona maxima.

Aceasta masura cu caracter temporar a venit cu teama legata de fragmentarea normei la mai multe unitati scolare. Dar, ca urmare a comasarilor anterioare, in final, gradul de fragmentare a normelor s-a redus cu aproximativ 10,27%, iar aproximativ 98,6% dintre titulari si-au completat norma cu cele 2 ore in unitatile scolare in care o aveau si anterior. De asemenea, demersul a venit cu teama legata de predarea calificata, dar, in final, numarul de profesori titulari a crescut (cu peste 2000), iar numarul celor necalificati a scazut. Predarea in afara specialitatii (out of the field teaching) in norma de titular exista si inainte, acum fiind extinsa doar la nivel de liceu, in mediul rural, in proportie de maximum 25% din norma didactica. In final, copiii au acum acces mai mare la profesori titulari si calificati!

In plus, mecanismul de scoli-suport propus recent si promovarea dublelor specialitati va duce la imbunatatirea educatiei oferite de profesori calificati.

(4) Recalcularea valorii platii cu ora pentru a se exprima corect timpul total de lucru (masura administrativa si fiscal-bugetara)

Salariul, desi vizeaza tot timpul de lucru, era raportat doar la orele de predare, ceea ce genera o plata cu ora extrem de atractiva. Corectarea administrativa a acestei situatii – salariul trebuie raportat la tot timpul de lucru – a redus valoarea platii cu ora la o medie in jur de 37 lei net, devenind astfel mai putin competitiva (dar comparabila cu ce exista in zona universitara si chiar in zona de garda medicala standard). Acest lucru arata insa ca salariul este unul inca necompetitiv, de aceea, trebuie implementat ca punct de start in sistem (ex. de la nivel de profesor debutant/asistent universitar) salariul mediu brut pe economie – si aici sunt un sustinator activ -, iar pentru o perioada tranzitorie, trebuie aplicata o crestere a valorii platii cu ora cu aproximativ 50% (propunere pe care am facut-o deja premierului).

(5) Redimensionarea burselor (masura educationala si fiscal-bugetara; in cazul studentilor doar masura fiscal-bugetara) prin (a) criterii educationale – bursele ca stimulent si recompensa, nu ca plata pentru scoala – si (b) criterii financiare – in functie de disponibilitatile tarii.

Pentru anul 2026, cu suplimentare din fonduri europene, am reusit sa angajez un fond de burse pentru studenti mai mare cu aproximativ 35% decat in 2023 si comparabil cu platile din 2024 si 2025. Suplimentarea cu fonduri europene vizeaza toti studentii, de pe locuri bugetate si cu taxa.

In cazul elevilor, s-a pastrat focalizarea pe bursele sociale si tehnologice – pentru toti cei eligibili – si premiile pentru olimpicii internationali (inclusiv premierea elevilor cu nota 10 la evaluarea nationala din clasa a VIII-a si la examenul de bacalaureat), alaturi de burse de merit regandite pentru relevanta. Pentru viitor, ar trebui reintroduse bursele olimpice, dar regandite pentru relevanta (in paralel cu reconceptualizarea „olimpiadelor”, pe care am initiat-o deja)".

Definitivat - Sfaturi pentru Nota 10

Teste Rezolvate + Metodologie pentru examenul de Definitivat

DEFINITIVAT - modele de Teste. ATENTIE la modificarile aparute in legislatie si metodologie:

teste rezolvate + explicatiile detaliate
metodica pentru punctaj maxim
exemple utile si ghiduri practice

...Vezi AICI noile Teste rezolvate <<

Portal Invatamant

Redactia Portal Invatamant este formata dintr-o echipa de profesionisti in domeniul educational, colectiv care va ofera zilnic noutati din invatamant, modele de subiecte pentru examene si sfaturi pentru scoala.