Scrisoarea metodica pentru invatamantul prescolar 2023-2024 abordeaza urmatoarele aspecte:
A. O propunere privind un demers prietenos pentru tranzitia copilului din mediul familial spre un nou context de invatare;
B. Sugestii privind organizarea si desfasurarea activitatii metodice saptamanale;
C. Activitatea de consiliere educationala a parintilor;
D. Intrebari care privesc Curriculumul pentru educatia timpurie si care persista. Intrebari care au aparut in procesul de integrare a creselor in sistemul de educatie;
E. Reglementari si documente scolare cu care operam in educatia timpurie in acest an scolar;
F. Teme propuse pentru activitatile metodice si cercurile pedagogice;
G. Proiecte si programe educationale care se deruleaza in acest an scolar in educatia timpurie.
A. O propunere privind un demers prietenos pentru tranzitia copilului din mediul familial spre un nou context de invatare
Perioada de acomodare este foarte importanta pentru succesul integrarii copilului in sistemul de educatie si unul dintre aspectele care garanteaza mentinerea acestuia in sistem pe traseul scolarizarii viitoare. Astfel, sunt cunoscute prevederile art.223 (2) din Legea invatamantului preuniversitar nr.198/2023 prin care accesul parintilor/tutorilor/reprezentantilor legali ai beneficiarilor primari este permis in incinta unitatilor de invatamant, in concordanta cu procedura de acces prevazuta in regulamentul de organizare si functionare al unitatii.
Pe de alta parte, copiii sub 4 ani au nevoie de sprijin si indrumare constanta din partea adultilor din jurul lor (parinti si educatoare) pentru formarea unor deprinderi corespunzatoare rutinelor specifice momentelor de sosire si plecare in/din unitate (imbracat/dezbracat, incaltat/descaltat, depozitare echipament, salut etc.).
In acest sens, consideram ca poate fi promovat un demers prietenos de adaptare usoara la programul educational al unitatii de invatamant, care poate face obiectul unor parteneriate cu parintii si al procedurilor specifice realizate de unitatile de educatie timpurie, pe care il vom prezenta in cele ce urmeaza.
In urma finalizarii procesului de inscriere la cresa/gradinita, educatoarele urmeaza sa proiecteze intalnirile cu parintii, in vederea cunoasterii reciproce si a prezentarii programului de adaptare a copiilor la programul educational al unitatii de educatie timpurie. De regula, in primele doua saptamani de cursuri, se realizeaza adaptarea copiilor nou veniti la programul educational al unitatii, insa acest lucru se poate realiza si in perioada anterioara (in vacanta sau in ultima saptamana a anului scolar).
Cu prilejul primei intalniri, li se va oferi atat parintilor, cat si copiilor, posibilitatea de a explora mediul educational (sala de grupa, spatiile comune, curtea cresei/gradinitei etc.) si de a interactiona cu educatoarele, personalul de ingrijire si celelalte categorii de personal. Asadar, se va programa o vizita ghidata de cadrele didactice de la grupa.
Programul de adaptare din primele doua saptamani sau din ultima saptamana din anul scolar precedent va fi stabilit impreuna cu parintii, in functie de disponibilitatea acestora, deoarece acest program presupune timp de calitate petrecut impreuna, in fiecare zi, pentru o ora sau chiar doua. Intervalul de timp va fi flexibil, in functie de interesul manifestat de cei mici. Copiii vor fi impartiti in grupuri de cate 5-7 copii si fiecare grup va avea stabilita o ora de sosire. Activitatile se vor desfasura cu precadere in aer liber, in Gradinile de relaxare, liniste si invatare sau in Centrele de interes amenajate in spatiile exterioare ale unitatilor de educatie timpurie (crese si gradinite), dar si in salile de grupa. Activitatile desfasurate in perioada de adaptare vor fi interactive, cu participarea directa a parintilor, pentru a se realiza transferul de incredere si a stabili o buna relatie intre grupurile formate, pe parcursul intregii saptamani. Pentru programul prelungit, se recomanda prezenta ambelor educatoare la activitatile de adaptare planificate (nivel prescolar), precum si a intregii echipe de profesionisti (nivel anteprescolar).
Pentru ca activitatile sa fie cat mai atractive, se va apela la un „prieten” surpriza, o mascota (poate fi un personaj dintr-o poveste sau din desene animate). Se va avea in vedere desfasurarea unor jocuri de miscare si a unor jocuri de rol, a unor dramatizari sau a unor ateliere de dactilopictura („Degetele ne saluta!, Maini surori”), realizarea unui poster cu „Bun venit la cresa/gradinita!” etc. In cadrul activitatilor propuse, copilul se va simti in largul lui, va dobandi incredere in sine si va constientiza faptul ca se poate descurca singur, va participa cu placere si va manifesta bucurie pentru realizarile lui si, nu in ultimul rand, va intelege ce lucruri frumoase se intampla in cresa/gradinita. Pe parcursul activitatilor, parintii pot sprijini copiii in realizarea sarcinilor, fara sa exagereze. Cel mai important aspect este oferirea de suport emotional (incurajari si aprecieri verbale, o imbratisare, un zambet cald, disponibilitate pentru a lucra impreuna cu copilul, cel putin la inceputul sarcinii primite de acesta etc.).
Timpul petrecut impreuna de educatoare, copii si parinti in perioada alocata adaptarii face ca trecerea la programul educational al cresei sau gradinitei sa se faca mult mai usor si cu beneficii clare pentru toti actorii implicati. Astfel, copilul se va simti in siguranta, pe masura ce mediul cresei/gradinitei ii devine familiar si autonomia acestuia se dezvolta, parintii dobandesc incredere in echipa de profesionisti de la grupa, inteleg mai bine care sunt cerintele educatoarei si care sunt metodele prin care pot contribui, impreuna, la formarea unor deprinderi de baza pentru copil, inteleg importanta unor cerinte unitare adresate copilului, atat de educatoare, cat si de parinti, iar educatoarea va avea ocazia sa cunoasca fiecare copil in parte, sa observe ritmul de adaptare si nevoile fiecaruia, realizand o tranzitie lina, cu „blandete”, din familie spre cresa/gradinita.
B. Sugestii privind organizarea si desfasurarea activitatii metodice saptamanale
Curriculumul pentru educatie timpurie, aparut in anul 2019, readuce in atentia educatoarelor activitatea metodica pe care fiecare trebuie sa o desfasoare pe durate a trei ore zilnic si faptul ca o zi din saptamana (stabilita la nivel de judet/sector al municipiului Bucuresti), cele 3 ore de activitate de pregatire metodico-stiintifica vor fi desfasurate in institutia de invatamant. Acest lucru se va concretiza prin derularea unor intalniri ale cadrelor didactice din gradinite si crese, din aceeasi institutie, cu scopul de a incuraja procesul de reflectie si autoreflectie cu privire la demersul didactic desfasurat cu copiii: exemple de bune practici, vulnerabilitati, gasirea unor solutii la problemele existente, diseminarea unor aspecte relevante insusite in cadrul cursurilor de formare, clarificarea unor aspecte legate de aplicarea strategiilor didactice, de integrare a unor continuturi, de evaluare a demersului didactic si de adaptare la nevoile si interesele individuale ale copiilor etc.
Activitatii metodice saptamanale desfasurate la nivelul unitatii de invatamant trebuie sa i se acorde o deosebita importanta, intrucat conduce la crearea unei atmosfere efervescente, lucrative, la formarea unei viziuni unitare intre membrii aceluiasi colectiv didactic pe probleme educationale, si, in cele din urma, la construirea etosului institutiei de invatamant. (Curriculum pentru educatia timpurie, 2019, pag. 8)
In acest sens venim cu cateva precizari suplimentare si exemple de practici care pot fi repere pentru organizarea si imbunatatirea acestei activitati. Pentru eficientizarea acestei activitati, astfel incat sa genereze o imbunatatire a calitatii educatiei timpurii, vom avea in vedere:
Activitatea metodica desfasurata saptamanal in unitatile de educatie timpurie va aduce impreuna toate educatoarele/toti educatorii puericultori sau profesorii pentru educatie timpurie din cresa/gradinita sau dintr-o unitate cu personalitate juridica care are grupe de cresa si/sau gradinita, indiferent de mediu – rural sau urban;
Pentru mai multa rigoare, se va folosi un mod de consemnare a celor derulate in timpul activitatii – registru cu procese verbale, note scrise intr-un registru, in format letric sau electronic; fiecare participant, prin rotatie, isi poate asuma rolul de a inregistra ceea ce se discuta;
Pot fi abordate una sau doua dintre activitatile sugerate mai jos, in functie de nevoile identificate la nivelul unitatii.
Pasii recomandati pentru realizarea diferitelor activitati metodice de analiza a saptamanii anterioare, de solutionare a unor situatii problema, de consiliere parentala, sunt orientativi, dar sunt validati de practica unor gradinite din tara sau din alte state europene.
Responsabil de aceasta activitate este membrul comisiei de curriculum care are atributii legate de activitatea metodica din unitatea de invatamant.
Asadar, cele 3 ore de activitate metodica pot cuprinde activitati, organizate si desfasurate dupa sugestiile de mai jos.
1. Managementul activitatii didactice desfasurate in saptamana anterioara, la fiecare grupa, prin prezentarea:
a. punctelor tari – prezentarea unor metode, activitati, sarcini didacticedin activitatea cu copiii, care pot fi preluate de alte colege ca exemple de buna practica, prezentarea unor modalitati de construire a unui mediu educationalsuportiv pentru invatare (care evita supraincarcarea si stimuleaza curiozitatea copilului), a unor materiale/mijloace didactice care au sustinut vizibil invatarea in timpul activitatilor cu copiii, ilustrarea unor experiente traite de copii in timpul abordarii activitatilor STEAM/STIAM, discutarea unor metode ale gandirii creative, a rutinelor de gandire creativa sau a altor elemente de noutate care au surprins prin impactul lor pozitiv avut in procesul de invatare de la nivelul grupei;
b. punctelor slabe – prezentarea unor comportamente provocatoare ale copiilor si a nevoilor de identificare a modalitatilor de gestionare a acestora, dificultati de integrare a copiilor cu CES, prezentarea unor provocari legate de comunicarea cu copiii sau cu parintii, a unor dificultati legate de stabilirea limitelor si a regulilor pentru copii sau de procesul de formare a deprinderilor de autonomie personala, discutarea unor divergente de opinii pe probleme profesionale, aparute in cadrul comunicarii intrainstitutionale sau interinstitutionale etc;
c. solutiilor, interventiilor – identificarea unor solutii concrete si functionale pentru o mai buna organizare si functionare a comunitatii scolare, planificarea unei teme de discutie pentru urmatoarea intalnire, a unui schimb de experienta cu o unitate de invatamant din cadrul sistemului romanesc de educatie timpurie, ca raspuns la provocarile intampinate etc.
2. Deprinderea unui algoritm care sa sprijine managementul situatiilor/comportamentelor provocatoare identificate in timpul saptamanii si notate ca puncte slabe. Pentru o analiza atenta si profesionista a contextului care a generat situatia care necesita interventie si care poate aparea pe parcursul saptamanii, o varianta ar fi parcurgerea urmatorilor pasi:
a. De la fiecare grupa, educatoarea prezinta, oral si pe suport letric (foaie de flipchart) contextul care a generat situatia care necesita interventie si cu care s-a confruntat in saptamana anterioara mentionand: copii implicati, ce au facut copiii respectivi, cauzele care au generat situatia neplacuta sau comportamentul neplacut, modalitatile prin care a fost rezolvata situatia sau daca situatia NU a fost solutionata;
b. Pe foaia de flipcahart se inregistreaza situatia intampinata, care necesita reflectie/ interventie, pentru participantii la activitate si apoi se sumarizeaza cele notate;
c. Se alege pentru analiza una din situatiile prezentate, pentru care opteaza majoritatea grupului sau care nu suporta amanare;
d. Se aloca 10 minute de reflectie individuala pentru participanti, pentru a identifica si a propune o solutie care poate rezolva situatia propusa spre analiza. Este important ca fiecare participant la activitate sa ofere o sugestie care ar putea rezolva situatia prezentata, ar putea schimba sau imbunatati un comportament al copiilor, care ar putea imbunatati sau rezolva o problema de comunicare etc.
e. Nesolutionarea situatiilor prezentate poate impune elaborarea unui scurt calendar pentru discutarea lor, propunerea unor materiale pentru studiu individual care sa aduca un plus de informatie pentru subiecte aduse in discutie daca se impune, intalnirea cu un specialist (activitatea urmatoare), care poate contribui la imbunatatirea abilitatilor cadrelor didactice intr-o situatie speciala. (ex.: abordarea si interactiunea cu copiii cu CES si cu parintii acestora, cum putem planifica un proces eficient de observare a copilului etc.).
3. Proiectarea activitatii didactice anuale sau pentru saptamana urmatoare.
Activitatea didactica se planifica anual si saptamanal in acord cu planul de invatamant si metodologia de aplicare a acestuia, din cadrul curriculumului specific. Planificarea activitatilor pe termen lung (an, modul) sau proiectarea globala asa cum o numeste C. Cucos (2014) are drept scop armonizarea activitatilor propuse cu Planul de invatamant pentru educatie timpurie si cu Programa scolara pentru educatie timpurie, parte a Curriculumului pentru educatia timpurie (2019).
Planificarea activitatilor pe termen lung reprezinta un cadru prielnic pentru planificarea pe termen scurt (saptamanala, zilnica). In educatia timpurie accentul cade pe evaluarea progresului copilului in raport cu el insusi si nu pe achizitiile acestuia la nivelul continuturilor predate, iar planificarea anuala este un ghid care poate suferi modificari pe parcursul intregului an scolar, in functie de nivelul de dezvoltare al copiilor din grupa, de preocuparile, interesele si dorintele acestora, precum si in functie de resursele pe care cadrul didactic le are la dispozitie.
Planificarea anuala se realizeaza pe teme saptamanale (nivel anteprescolar – crese) si pe proiecte tematice si teme saptamanale independente (nivel prescolar – gradinite). Elaborarea propriu-zisa a planificarii anuale este o etapa in care cadrul didactic va avea grija sa:
- selecteze aspecte relevante din sumarul continuturilor relevante posibil a fi parcurse cu copiii din grupa si sa gaseasca teme pentru saptamanile tematice (nivel anteprescolar) / proiectele tematice si/sau saptamanile independente (nivel prescolar);
- compare (daca este cazul) temele continuturilor propuse cu cele parcurse in anul/anii anteriori, evitand suprapunerea acestora si incercand o abordare diversa si complementara;
- elaboreze o planificarea anuala care sa cuprinda saptamani tematice (nivel anteprescolar) sau proiecte tematice si saptamani independente (nivel prescolar), respectand metodologia de aplicare a Planului de invatamant pentru educatie timpurie;
- selecteze, pentru fiecare tema saptamanala/proiect tematic sau saptamana independenta, comportamentele specifice vizate, pentru fiecare domeniu de dezvoltare din programa si suporturile informative si materiale de care are nevoie.
Planificarea saptamanala a activitatilor de invatare poate fi subordonata si, ca atare, corelata cu tema saptamanala (nivel anteprescolar) sau cu tema unui proiect tematic aflat in derulare/a unei saptamani independente (nivel prescolar), care se coreleaza cu o tema anuala de studiu. Continuturile invatarii vor fi trecute prin filtrul specificului varstei anteprescolarilor/prescolarilor, precum si al ansamblului de cunostinte si deprinderi pe care acestia le poseda deja.
Astfel, cerintele unei planificari saptamanale de calitate sunt:
- Aplicarea Planului de invatamant si a programului zilnic pentru fiecare tip de unitate de educatie timpurie (cresa/gradinita cu program prelungit sau normal);
- Corelarea continuturilor pe verticala si pe orizontala. Activitatile de invatare, la randul lor, necesita a fi subordonate temei saptamanii, fie ca este vorba despre activitati si jocuri liber alese, activitati pentru dezvoltare personala si/sau activitati pe domenii experientiale;
- Respectarea nivelului de dezvoltarea a grupei. Planificarea pe termen scurt trebuie sa tina seama si de specificul grupei de anteprescolari/prescolari, realizarea comportamentelor specifice vizate necesita perioade de internalizare diferite de la un colectiv la altul. Cadrul didactic are posibilitatea de a decide ce comportamente si obiective operationale vizeaza, ce continuturi transmite si ce strategii didactice foloseste pentru atingerea scopurilor. Deoarece planificarea/replanificarea actiunilor educative este un proces influentat de progresul inregistrat de copii, atunci urmarirea acestuia devine scop in sine;
- Anticiparea unor evenimente din viata sociala a comunitatii sau personala a copiilor. E important sa luam in considerare schimbarile atmosferice, sarbatorile si evenimentele locale, nationale, culturale si religioase, zilele aniversare ale copiilor care presupun o pregatire speciala, precum realizarea unor activitati specifice cu impact emotional si social crescut: albumesurpriza din partea colegilor, confectionarea unor jucarii cadou, oferirea cadourilor si urarile fiecarui copil, pregatirea unei mese festive sau mica distractie cu muzica si dans alaturi de parintii copilului aniversat. Planificarea acestor momente in cresa/gradinita contribuie la formarea comuniunii de grup, ii invata pe copii sa se cunoasca, sa se respecte, sa fie empatici;
- Asigurarea unui echilibru intre activitatile pe grupuri mici, individuale si frontale pe parcursul unei zile;
- Alternarea activitatilor statice cu cele dinamice, a celor linistite cu cele zgomotoase, active (fizic si mental) cu cele de relaxare, activitatile structurate cu cele nestructurate;
- Corelarea atenta a continuturilor activitatilor pe centre, acestea putand deveni complementare pe parcursul unei zile. Planificarea activitatii pe centre necesita o corelare atenta cu celelalte tipuri de activitati. Daca, de exemplu, la centrul Constructii realizam „Casuta piticilor”, putem programa sa se desfasoare in acel decor Jocul de rol „ Alba-ca zapada si cei 7 pitici” sau citirea de imagini din poveste pentru centrul Biblioteca. O activitate bine planificata pe centre poate ajuta educatoarea sa isi organizeze activitatea intregii zile/saptamani. De exemplu, saptamanile care au planificate teme de genul „Miresmele primaverii” (sau alte teme legate de viata pe pamant) se recomanda a debuta cu activitati experientiale din Domeniul Stiinta pentru a putea face cunoscut copiilor aspecte relevante din viata acestora, iar in cadrul centrelor pot fi explorate aspecte ale primaverii prin lectura unor imagini (Biblioteca), prin studiul atlaselor, ierbarelor (Stiinta) ori prin desen sau modelaj (Arta). Inaintea unor observari este ideal daca anteprescolarul/prescolarul face cunostinta in centre sau in mediul exterior cu obiectul supus observatiei, pentru ca el nu mai este limitat de actiunea frontala a educatoarei si se poate misca liber, poate pune intrebarile pe care le considera necesare lamuririi lui. Activitatile de genul Joc de rol ar putea fi planificate dupa ce copilul afla aspecte semnificative cu privire la continutul/subiectul vizat;
- Elementul ludic va avea prioritate in construirea unei planificari saptamanale sau zilnice, a unui demers didactic integrat, toti copiii fiind fascinati de joc, la varsta copilariei, si provocat de acesta la varsta maturitatii. (H.Catalano si I.Albulescu, Pedagogia jocului si a activitatilor ludice, 2017).
Subliniem faptul ca, in contextul Curriculumului pentru educatia timpurie (2019) cadrul didactic nu isi va indrepta atentia catre un numar de activitati dat de planul de invatamant, pentru ca nu exista o astfel de limitare numerica. In schimb, acesta va avea in vedere asigurarea unui echilibru in planificarea tuturor tipurilor de activitati si a mijloacelor de realizare a acestora, atat zilnic, cat si saptamanal.
De aceea, recomandam cadrului didactic, la anumite intervale de timp (intre 3 si 5 saptamani), sa revada planificarea si sa echilibreze balanta activitatilor, in perioada imediat urmatoare, daca mijloacele de realizare sau domeniile experientiale pe care le-a parcurs impreuna cu copiii au favorizat un domeniu/mijloc sau altul (ex.: au fost planificate mai multe activitati de memorizare, pentru ca se apropia Craciunul; au fost planificate mai multe activitati matematice, pentru ca materialul didactic pe care il aveam era foarte ofertant din perspectiva temei proiectului tematic, copiii s-au aratat dornici sa progreseze in activitatile de grupare dupa mai multe criterii si in activitatea de numarat etc.). Diversificarea mijloacelor de realizare a activitatii si alternarea tuturor tipurilor de activitati tematice/experientiale asigura diversitate si bogatie activitatilor, preintampinand sabloanele, stereotipurile si plictiseala (preluat din Scrisoarea metodica, 2022).
4. Proiectarea activitatilor de consiliere parentala si identificarea de practici care sa duca la imbunatatirea comunicarii cu parintii constituie o alta activitate care poate fi abordata in cadrul celor 3 ore de activitate metodica
Aceasta este sustinuta, de regula, de cadrele didactice, uneori in parteneriat cu consilierul scolar din CJRAE (Centul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala) si se desfasoara saptamanal, in baza O.M. nr. 5132/2009 si Precizarilor MEN nr. 46267/28.09.2010. Activitatea de consiliere necesita o proiectare anticipata pentru perioade mai mari de timp (un semestru/ un modul sau pentru intervalul dintre o vacanta si alta), pentru a asigura o comunicare constanta, prompta si eficienta cu parintii. Planificarea activitatilor de consiliere parentala va cuprinde sugestii de teme sau activitati care vor fi desfasurate cu parintii in grupul mare, in grupuri mai mici, individual sau impreuna cu copilul.
Ca teme, pot fi abordate: Rutinele in familie, Regulile in familie si la gradinita, Cum petrec timp de calitate cu copilul? etc. Pentru aceasta, se recomanda ca fiecare cadru didactic sa elaboreze un portofoliu care sa contina materiale-suport pentru temele de consiliere, concepute sau preluate din diverse surse (valide si relevante).
In acelasi timp, in cadrul activitatilor de consiliere, fiecare cadru didactic va raspunde intrebarilor si solicitarilor uzuale ale parintilor, chiar daca acestea nu se incadreaza in tema planificata. In situatia in care tema propusa de parinti nu poate fi solutionata atunci cand a fost formulata, din cauze variate (informatii insuficiente, context educational neadaptat etc.), cadrul didactic anunta parintele/parintii ca se va documenta si va furniza raspunsurile solicitate la o data anuntata (preluat din Scrisoarea metodica, 2019, p. 13).
5. Recenzii ale unor studii, lucrari de specialitate; vizionarea unor interviuri sau emisiuni TedEx, cu teme care pot sprijini dezvoltarea
profesionala a colectivului didactic
C. Activitatea de consiliere educationala a parintilor
Parintele trebuie sa detina competente parentale, cu scopul de a dezvolta autonomia copiilor. A avea copii pregatiti sa se adapteze intr-o lume aflata in permanenta si rapida schimbare necesita comunicare si cooperare permanente, cu personalul din domeniul educational, rabdare, daruire si iubire. In acest sens, fiind primii profesori ai copilului, parintilor le revine rolul esential in cresterea copiilor, fiind datori sa sa le asigure nu numai existenta materiala, ci si un climat familial afectiv si moral. Pentru a putea realiza toate acestea, parintii au nevoie ei insisi de a se informa permanent, de a-si dezvolta abilitatile parentale, de a intelege si cunoaste ce inseamna dezvoltarea copilului, astfel incat sa poata oferi sprijin constant si coerent propriilor copii, pentru o dezvoltare optima a acestora. Educatia, definita in termeni foarte generali, este un proces al carui scop esential este de a inlesni o anumita modificare de comportament.
Activitatile cu parintii au ca scop facilitarea dezvoltarii optime a copilului, intr-un mediu sigur, tinand cont de un set de repere care vizeaza ingrijirea, educatia si invatarea acestuia. In acest sens, Reperele fundamentale in invatarea si dezvoltarea copilului de la nastere la 7 ani pot fi un instrument util, inclusiv pentru faptul ca prezinta si o serie de practici de sprijin pentru adultii din jurul copilului (parinti, cadre didactice, personal de ingrijire etc.). Asadar, acestea pot fi o sursa importanta si pentru conceperea activitatilor cu parintii/programele de educatie parentala.
Etapele procesului de consiliere parentala
Consilierea parentala este un proces complex, ce presupune parcurgerea mai multor etape. Acestea sunt:
1) Stabilirea unei legaturi specifice de comunicare eficienta cu familia - Pentru a fi eficient, cadrul didactic trebuie sa gandeasca situatiile aparute impreuna cu parintii si sa evite, pe cat e posibil, sa gandeasca pentru acestia sau in locul acestora.
2) Stabilirea unui plan de intrebari/informatii privind aspecte legate de activitatea copilului la clasa/in mediul extrascolar. Invitatia la conversatie adresata parintilor/familiei - Sarcina principala a cadrului didactic este stabilirea unei relatii apropiate cu familia si implicarea acesteia in procesul rezolvarii situatiilor aparute. In acest sens, cadrul didactic trebuie sa creeze cadrul in care parintii „sa-si spuna povestea”. Cea mai buna modalitate de a-l determina sa-si prezinte povestea este invitatia de a vorbi, prin folosirea intrebarilor deschise. In acest sens, planul de intrebari trebuie sa fie foarte bine construit.
3) Ascultarea activa si observarea manifestarilor interlocutorului – Aceasta este un indiciu al atentiei acordate acestuia si problemelor sale si, in acelasi timp, este o incurajare pentru a vorbi deschis. Ascultarea activa se poate realiza in masura in care cadrul didactic manifesta competente necesare pentru: stabilirea unui contact vizual cu parintele/parintii; utilizarea limbajului corporal adecvat; urmarirea mesajului verbal, nonverbal si paraverbal al acestuia/acestora; decodificarea mesajului si realizarea incurajarilor minimale.
4) Clarificarea/identificarea eventualelor intrebari ale familiei privind copilul si manifestarile acestuia - Asistarea familiei, acordarea atentiei cuvenite si ascultarea activa sunt conditii esentiale pentru stabilirea unei relatii bazate pe incredere. In acest context, familia este ajutata sa-si clarifice intrebarile privind copilul si manifestarile acestuia, sa le circumscrie adecvat si sa le exploreze in profunzime.
5) Asigurarea cresterii gradului de constientizare de catre familie a relatiei cu copilul - Cadrul didactic ajuta parintii sa-si spuna povestea, sa prezinte deschis situatiile cu care se confrunta in relatia cu copilul si sa gaseasca solutia. In cazul in care familia solicita, cadrul didactic poate face o sugestie cu privire la un specialist pe care acesta il poate contacta in continuare.
6) Analiza solutiilor alternativelor posibile si adoptarea unei decizii - Intotdeauna, o problema are mai multe solutii. Sarcina cadrului didactic consta in a ajuta si indruma familia sa identifice mai multe cai de solutionare a situatiilor care apar, prin multiplicarea perspectivelor de abordare a acestora, urmata de analiza lor comparativa si luarea unei decizii. Atentie, insa, decizia este a familiei!
7) Facilitarea activa a schimbarii evolutive. Acompanierea familiei in procesul de cunoastere a copilului pentru ca impreuna, parinti si educatori sa cunoasca mai bine copilul si sa raspunda nevoilor lui - Solutia aleasa presupune, de multe ori, schimbarea modului de a gandi si de a actiona al familiei. Acest lucru nu se realizeaza de la sine, ci presupune sprijinirea, ajutorarea si indrumarea familiei pentru a-si depasi rezistentele si pentru a proceda altfel decat pana acum.
In cele ce urmeaza, prezentam doua tipuri de activitati care pot fi utilizate in procesul de consiliere parentala.
Grupul-suport reprezinta o initiativa de voluntariat, creata si sustinuta de participanti si presupune impartasirea unor experiente comune, discutarea si analizarea situatiilor, oferirea suportului informational, emotional, relational reciproc, in cadrul intalnirilor organizate la un anumit interval de timp. Grupulsuport ajuta participantii sa analizeze si sa inteleaga propria situatie sau situatiile prezentate de ceilalti, sa gaseasca similaritati cu situatiile celorlalti si sa observe cum le rezolva ei, sa gaseasca impreuna solutii invatand noi modele de rezolvare sau noi modele comportamentale. Unele grupuri-suport, pe masura ce se dezvolta, devin organizatii, de exemplu, organizatii publice ale parintilor. Grupul-suport parental este un grup de parinti cu situatii de viata, experiente si provocari comune. Acest grup de parinti se intruneste pentru a impartasi idei, resurse, succese si pentru a se ajuta reciproc sa depaseasca mai usor provocarile care apar pe masura ce parintele isi intra in rol si se desavarseste ca PARINTE.
Activitatile de grup parinti-copii. In rezultatul participarii la activitatile de grup parinti – copii, parintii vor invata: sa-si cunoasca mai bine copiii, sa comunice constructiv cu copiii, sa-si dezvolte competente socio-emotionale; sa petreaca constructiv timpul liber cu copiii lor etc. Totodata, copiii vor putea sa-si descopere parintii intr-o alta ipostaza decat cea obisnuita, vor descoperi faptul ca si parintii stiu sa se joace, sa fie cooperanti si creativi, ca pot fi niste coechipieri minunati si de incredere etc,. Activitatile trebuie sa fie creative, atractive si sa invite ambele parti (parintii si copiii) la cooperare, dialog, explorare si, uneori, la momente de liniste, pe care sa o guste impreuna. Iata cateva exemple de astfel de activitati: Gatim impreuna salate pline de vitamine, Festivalul toamnei, Ziua mamei/tatalui, Ziua portilor deschise, Confectionam jucarii, Impodobim bradul, Ziua brioselor de ciocolata, Sa ne
cunoastem comunitatea, Ziua experimentelor, Ne bucuram de natura... sau alte exemple din zona STEAM/ STIAM etc.
D. Intrebari care privesc Curriculumul pentru educatia timpurie si care persista. Intrebari care au aparut dupa preluarea creselor in sistemul de educatie.
1. Exista orar in planificarea activitatilor cu copiii anteprescolari sau prescolari?
Pentru elevii de la celelalte niveluri ale invatamantului, unde activitatile/lectiile se desfasoara disciplinar, programul zilnic este organizat intr-un orar. La nivelul educatiei timpurii activitatile sunt abordate, de regula, integrat si curriculumul specific mentioneaza existenta a trei tipuri importante de activitati de invatare, respectiv:
- la nivel anteprescolar – Activitati tematice, Rutine si tranzitii, Jocuri si activitati liber-alese
- la nivel prescolar - Activitati pe domenii experientiale (care pot fi activitati integrate sau pe discipline), Jocuri si activitati liber-alese si Activitati pentru dezvoltare personala.
In acest context, nu exista orar, insa avem un Program zilnic de activitate, cu repere orare, pentru ambele niveluri ale educatiei timpurii si diferentiat pe tipuri de program (orar normal si orar prelungit/saptamanal) si pe care il regasim in Anexa 2 din Curriculumul pentru educatia timpurie. Pentru fiecare interval orar cuprins in programul zilnic sunt precizate activitatile care vor fi abordate.
2. Care este structura intalnirii de dimineata?
Intalnirea de dimineata este o activitate bine structurata, care ocupa un loc important in programul zilnic si care dureaza aproximativ 15-30 de minute. Ea creeaza o atmosfera placuta, prietenoasa, care creeaza acea stare de bine atat de necesara pentru toata ziua si care permite copiilor exersarea unor deprinderi importante, cum ar fi cele de a asculta, a vorbi, a sintetiza informatia, a rezolva probleme, a urma indicatii, a lua decizii etc. In acest context, de cele mai multe ori, continutul intalnirii de dimineata poate fi mentionat, in proiectul didactic de activitate, la Captarea atentiei (mai ales cand vorbim de o activitate integrata).
Exista o multitudine de posibilitati prin care intalnirile de dimineata prind contur si, de aceea, recomandam utilizarea unei palete variate de mijloace de realizare, pornind de la discutie libera/ convorbire si continuand cu activitati muzicale, desen, gimnastica, jocuri didactice etc., in contextul in care toate acestea pot duce la reusita activitatilor tematice (nivel anteprescolar), a activitatilor pe domenii experientiale sau a activitatilor integrate (nivel prescolar) desfasurate cu copiii.
Structura intalnirii de dimineata are elemente obligatorii (salutul, prezenta, calendarul naturii) si elemente la alegere (impartasirea cu ceilalti, activitate de grup si noutatea zilei). Asadar, celor trei elemente obligatorii li se va adauga zilnic, in functie de activitatile de invatare pe care le-am proiectat, in functie de tema anuala de studiu sau de tema proiectului tematic pe care il parcurg copiii, unul dintre elementele la alegere. In cazul alternativelor educationale sau in invatamantul particular putem remarca o structura diferita a intalnirii de dimineata.
Intalnirea de dimineata contribuie la formarea unor grupe de copii responsabile, democratice si sprijina formarea comuniunii de grup. Copiii invata sa fie preocupati de ceilalti, dupa cum si ceilalti sunt preocupati de ei, se accepta unul pe celalalt si li se stimuleaza curiozitatea pentru diferentele dintre ei, impartasesc cu ceilalti impresii, dorinte, cunostinte, antrenandu-se in discutii interesante de
tipul: Vreau sa am si eu o sora, Secretul meu, Am un prieten?, Piramidele din Egipt, Ce crezi ca spun florile? Acest moment nu trebuie sa se transforme intr-o recapitulare sau verificare de cunostinte, deoarece copiii asteapta zilnic sa-si impartaseasca ideile, experientele, grijile, sa-si deschida sufletul in fata celor pe care ii considera prieteni. Asa au aflat copiii de ce e trist si dezamagit colegul lor care va avea o surioara („N-o doresc, nu-mi plac fetele”.) sau despre o fetita care era ingrijorata de sanatatea mamei („Poarta haine negre si plange des dupa bunica”.). Ascultandu-i, putem depista cauza modificarilor de comportament ale copilului si putem oferi sprijin. Acest moment este tonifiant pentru activitatea din intreaga zi si creeaza o atmosfera entuziasta. Depinde, insa, de modul cum educatorul echilibreaza toate momentele pentru ca reteta zilei sa reuseasca pentru toti copiii.
3. Cate teme anuale de studiu pot fi abordate cu copiii anteprescolari?
Programul anual de studiu pentru nivelul anteprescolar si pentru nivelul prescolar se va organiza in jurul a sase mari teme (teme de integrare curriculara) Cine sunt/ suntem?, Cand, cum si de ce se intampla?, Cum este, a fost si va fi aici pe pamant?, Cine si cum planifica/organizeaza o activitate?, Cum exprimam ceea ce simtim? si Ce si cum vreau sa fiu? (ordinea prezentarii nu are o succesiune obligatorie si nu are nicio legatura cu momentul din anul scolar cand, pentru o tema sau alta, se pot derula cu copiii, indeosebi cu prescolarii, diferite proiecte tematice). Pentru intervalul de varsta de la nastere la 3 ani, ca si pentru nivelul 3- 5 ani, nu este obligatoriu sa se parcurga toate cele sase teme pe parcursul unui an scolar. In acest context, cadrul didactic se poate opri la cel putin 2 teme anuale (pentru nivelul anteprescolar).
4. Proiectam si derulam activitati integrate cu copiii anteprescolari sau proiecte tematice?
Pentru nivelul anteprescolar, Curriculumul pentru educatia timpurie recomanda abordarea tematica saptamanala. In schimb, daca nivelul de varsta al copiilor si experientele acestora permit, cadrul didactic poate incerca, la grupa mare de la nivelul anteprescolar (copii peste 2 ani), derularea a maximum 2 proiecte tematice.
5. Cate proiecte tematice se fac intr-un an scolar la grupa mica – nivel prescolar?
Intr-un an scolar, la nivelul prescolar, se pot derula cu copiii maximum 7 proiecte tematice cu o durata maxima de 5 saptamani/proiect sau un numar mai mare de proiecte de mai mica amploare (ceea ce este recomandat), variind intre 1- 3 saptamani, in functie de complexitatea temei abordate si de interesul copiilor pentru tema respectiva. De asemenea, pot exista si saptamani in care copiii nu sunt implicati in niciun proiect, dar in care sunt stabilite teme saptamanale independente, de interes pentru ceea ce copiii vor sa studieze. Totodata, pot exista si proiecte de o zi (teme concurente) si/sau proiecte transsemestriale.
6. Cum facem planificarea pentru o grupa combinata?
Pentru grupele eterogene/combinate, planificarea activitatilor se face asemanator cu cea a grupelor omogene (cu copii de aceeasi varsta), insa va tine cont de nivelul de varsta al majoritatii copiilor. Asadar, in cazul unei grupe cu copii de 3, 4 si 5 ani, in care majoritatea copiilor au 4 ani, planificarea va fi conceputa pentru grupa mijlocie. Nu trebuie sa uitam, insa, ca indiferent de grupa la care lucreaza, educatoarea va asigura diferentierea sarcinilor in timpul activitatilor in functie de particularitatile de varsta si individuale ale copiilor din grupa.
7. Cate activitati integrate avem pe saptamana?
Curriculumul pentru educatia timpurie nu face o recomandare expresa in acest sens, in schimb, mentioneaza faptul ca activitatile pe domenii experientiale sunt activitatile integrate sau pe discipline, desfasurate cu copiii prescolari in cadrul unor proiecte planificate in functie de temele anuale de studiu propuse de curriculum, precum si de nivelul de varsta, de nevoile si interesele copiilor din grupa.
Numarul orelor alocate activitatilor pe domenii experientiale indica indeosebi numarul maxim de ore care pot fi parcurse intr-o saptamana, disciplinar sau integrat. Educatoarea poate planifica activitati de sine statatoare, respectiv pe discipline (activitati de educarea limbajului, activitati matematice, de cunoasterea mediului, de educatie pentru societate, de educatie fizica, activitati practice, educatie muzicala sau activitati artistico-plastice) sau activitati integrate (cunostintelele din cadrul mai multor discipline pot fi imbinate armonios pe durata unei zile intregi si, cu acest prilej, in activitatea integrata intra si activitatile pentru dezvoltare personala si jocurile si activitatile alese SAU cunostintele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experientiale iar jocurile si activitatile alese si activitatile pentru dezvoltare personala se desfasoara in afara acesteia).
Practica ultimilor ani a aratat ca se pot derula, indeosebi la grupa mare, maximum 5 activitati integrate pe saptamana (o activitate pe zi) si ca acestea, desicer o pregatire minutioasa si atenta din partea cadrului didactic, sunt mult mai indragite de copii si efectele benefice ale acestora se fac vizibile in scurt timp.
8. Pentru planificarea activitatilor extracurriculare sau pentru activitatile din Saptamana altfel se fac proiecte de activitate?
Alaturi de activitatile de invatare/lectii, ca principala forma de organizare a procesului de invatamant, in educarea copiilor/elevilor se folosesc si alte forme de activitati, organizate de unitatea de invatamant sau de alte institutii extrascolare, al caror rol este de a contribui la dezvoltarea multilaterala si armonioasa a personalitatii copiilor/elevilor.
Activitatile extracurriculare si extrascolare sunt complementare educatiei formale si prezinta avantajul ca, uneori, satisfac mai bine interesele particulare ale copiilor/elevilor, desfasurandu-se intr-un cadru mult mai relaxat si, in unele cazuri, in alte medii decat cel scolar cu care sunt atat de familiarizati sau in care s-ar putea simti incorsetati.
Activitatile extracurriculare reprezinta activitati academice, sportive si artistice care se organizeaza la nivelul unitatii, suplimentar fata de programul zilnic al copiilor si se inscriu in curriculumul la decizia unitatii de invatamant. Acestea se pot desfasura in colaborare/parteneriat cu alti agenti economici specializati in lucrul cu copiii de varste mici, cu care cresele/gradinitele pot incheia contracte in functie de preferintele copiilor si optiunile parintilor exprimate in scris la inceputul anului scolar. Activitatile extracurriculare se propun de catre Comisia pentru Curriculum, se avizeaza de cate consiliul profesoral (CP) si se aproba de catre consiliul de administratie (CA).
Activitatile extrascolare reprezinta activitatile educative, culturale, artistice, recreative etc. organizate, de regula, in afara unitatii de invatamant si in afara programului, de catre educatoare/profesorul pentru educatie timpurie, cu aprobarea directiunii. Ele sunt proiectate si planificate de cadrul didactic. Pentru acest tip de activitati nu este necesara realizarea unui proiect de activitate, fiind suficienta planificarea lor. Se recomanda derularea unor astfel de activitati, cu preponderenta, in invatamantul prescolar sau cu grupele mari de la nivelul anteprescolar.
9. Cum impacam somnul de dupa amiaza cu activitatile de relaxare?
Somnul de dupa-amiaza sau activitatile de relaxare din perioada dupa-amiezii fac parte dintr-o etapa specifica unitatilor de educatie timpurie cu program prelungit. Pentru copiii care „vor dormi” prima data in cresa/gradinita, e necesara o pregatire din partea parintilor, a educatorului, astfel incat sa nu creada ca sunt abandonati, sa-i asiguram ca intotdeauna dupa acest moment vor merge acasa.
In dormitor, copilul invata sa se dezbrace si sa se imbrace, sa-si aseze in ordine hainele, activitati pe care le face la inceput cu stangacie pentru ca necesita o buna coordonare psihomotorie. Din partea educatorului, aceasta perioada a zilei impune o buna organizare, calm, atentie, blandete si multa rabdare pentru ca fiecare copil are nevoie de sprijin si indrumare.
In acest sens, cateva recomandari/sugestii, consideram ca ar fi binevenite in raport cu aceasta rutina, respectiv:
- Hotarati impreuna cu copilul, care va fi locul sau de odihna si evitati schimbarile.
- Sugerati-le copiilor sa se ajute unii pe altii.
- Lasati-i sa doarma cu jucaria preferata sau cu alte obiecte de substitutie. (O fetita reusea sa adoarma doar daca avea o anume paturica de acasa, pe care o recunostea dupa miros.)
- Aduceti un cos in care sa puna lucrurile care se ratacesc. (Parintii vor sti seara, la plecare, unde sa le gaseasca).
- Daca copilul si-a pierdut obiecte de imbracaminte, incercati sa rezolvati problema in aceeasi zi, nu tratati cu indiferenta dand vina pe cel mic.
- Cereti parintilor sa puna etichete scrise sau sa insemne hainele si incaltamintea in acelasi fel, astfel incat copilul sa-si recunoasca semnul individual.
- Asistati-i in timpul somnului si observati-le comportamentul; veti putea preveni micile accidente (precum udatul patului).
- Cititi-le sau, din cand in cand, puneti-le un CD cu povesti.
- Creati o atmosfera de relaxare printr-un fond muzical adecvat: muzica de relaxare sau clasica.
- Nu obligati copiii sa doarma, pentru ca nu sunt toti obisnuiti cu somnul de dupaamiaza, iar nevoile de somn ale copiilor difera; cu cat cresc au nevoie de mai putin timp pentru odihna diurna. Asigurati-le un spatiu, pe o saltea sau canapea, unde pot sa se relaxeze, rasfoind o carte, lecturand imagini, construind un puzzle.
E. Reglementari, documente scolare si instrumente de lucru in educatia timpurie
Exista o serie de reglementari legislative in domeniul educatiei si, implicit, a educatiei timpurii. Dintre acestea, le vom enumera pe cele mai importante, care sprijina derularea in bune conditii a activitatilor din unitatile de educatie timpurie (crese si gradinite):
- Legea invatamantului preuniversitar nr.198/2023, cu completarile ulterioare;
- Curriculumul pentru invatamantul prescolar (OM nr.4694/2019);
- Reperele fundamentale in invatarea si dezvoltarea timpurie a copiilor cu varsta cuprinsa intre nastere si 7 ani (OM nr.3851 /2010);
- Standarde de referinta pentru pentru invatamantul preuniversitar, inclusiv pentru unitatile de educatie timpurie anteprescolara, aprobate prin hotarare de guvern (HG nr. 994/2020);
- Standardele privind materialele de predare-invatare in educatia timpurie si Normativul de dotare minimala pentru serviciile de educatie timpurie a copiilor de la nastere la 6 ani (OM. nr.4143/2022);
- Hotarare pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 136/2016 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per anteprescolar/prescolar/elev si stabilirea finantarii de baza de la bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per anteprescolar/prescolar/elev, pentru toti prescolarii si elevii din invatamantul general obligatoriu particular si confesional acreditat,
precum si pentru cei din invatamantul profesional si liceal acreditat, particular si confesional (HG nr.194/2022);
- Legea nr.248/2015, republicata (2020), privind stimularea participarii in invatamantul prescolar a copiilor provenind din familii defavorizate;
- Metodologia de organizare si functionare a creselor si a altor unitati de educatie timpurie anteprescolara (HG nr.566/2022);
- Metodologia de organizare si functionare a serviciilor de educatie timpurie complementare (HG nr.1604/2022);
- Regulamentul-cadru de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar (OM nr..4183/2022);
- Metodologia de organizare a Programului national pentru prescolari si elevi "Ateliere de vara" (OM nr.4126/2022);
- Norme metodologice privind efectuarea concediului de odihna al personalului didactic de predare, de conducere, de indrumare si control si al personalului de cercetare din invatamantul de stat (OM nr.4050/2021);
- Norme de igiena din unitatile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna si recreerea copiilor si tinerilor (OMS nr.1456/2020);
- Metodologia privind asigurarea asistentei medicale a anteprescolarilor, prescolarilor, elevilor din unitatile de invatamant preuniversitar si studentilor din institutiile de invatamant superior pentru mentinerea starii de sanatate a colectivitatilor si pentru promovarea unui stil de viata sanatos (Ordin comun MS si MEd nr.2.508/4.493/2023);
- Procedura privind managementul cazurilor de violenta asupra anteprescolarilor, prescolarilor, elevilor si personalului din cadrul unitatii de invatamant (OM nr.6235/2023);
- Metodologia-cadru de evaluare in mediul online a performantelor scolare si a competentelor (OM nr.3750/2023);
- Ordinul ministrului educatiei nr.4150/2023 pentru aprobarea cadrului de competente digitale al profesionistului din educatie;
- Nota MEd nr.28.259/2000 privind documentele de evidenta a activitatii educatoarelor din invatamantul preuniversitar (ref.la Condica de prezenta si evidenta a activitatii educatoarei intalnita si cu denumirea de Caietul educatoarei);
- Adresa MEd nr. 40.377/2000 privind documentele de evidenta a activitatii educatoarelor din invatamantul preuniversitar care lucreaza la grupele cu predare in limba minoritatilor nationale;
- Adresa MEd nr.46.267/2010 privind activitatile specifice functiei de diriginte in invatamantul prescolar.
In ceea ce priveste documentele scolare si instrumentele de lucru care fac parte din portofoliul educatoarei/educatorului-puericultor, mentionam:
Cadrele didactice din educatia timpurie utilizeaza o serie de documente* pentru inregistrarea prezentei zilnice a copiilor, pentru inregistrarea activitatilor cu copiii si a rezultatelor obtinute cu acestia, precum si pentru proiectarea fiecarei activitati in parte, respectiv:
Condica de evidenta a activitatii didactice din educatia timpurie/Planificarea saptamanala;
Catalogul grupei;
Caietul metodic (in care se fac consemnari privind studiul individual sau se inregistreaza informatii importante din punct de vedere profesional);
Caietul de observatii privind progresele copiilor;
Fisele de apreciere a progresului individual al copilului inainte de intrarea in clasa pregatitoare (modalitatea de completare a acestora a fost prezentatain Scrisoarea metodica 2019);
Fisa de reflectie (focalizata pe interactiuni), cu mentiunea ca aceasta va fi utilizata doar ca o lista de autoverificare;
Proiectele tematice;
Proiecte didactice pentru toate tipurile de activitati, cu mentiunea ca pentru proiectele de activitate integrata sunt necesare si scenarii de activitate;
Planificarea activitatilor derulate pentru dezvoltare profesionala;
Planificarea activitatilor cu parintii;
Planificarea activitatilor cu cresa – gradinita, gradinita-scoala;
Planificarea activitatilor extracurriculare.
Proiecte educative, protocoale de colaborare;
Portofoliile copiilor;
Mapa cu materiale-suport pentru temele de consiliere – concepute sau preluate din diverse surse, pentru a putea veni in sprijinul parintilor;
CV – Curriculum vitae;
Copii ale documentelor de studii;
Dovezi/ documente ale participarii la activitati de formare continua.
F. Teme propuse pentru activitatile metodice si cercurile pedagogice
In acest an scolar, urmatoarele teme vor constitui puncte de discutie si de reflectie in cadrul activitatilor metodice saptamanale si cercurilor pedagogice, care se vor derula in comun (educatoare – educatori-puericultori din crese):
- Invatare prin joc – echilibru sau focalizare in functie pe nevoile identificate?
- Echitatea in educatie – provocari si solutii;
- Importanta educatiei pentru valori in educatia timpurie;
- Patrimoniului viu in curriculumul pentru educatie timpurie;
- Care este rolul unitatii de educatie timpuie in dezvoltarea copilului si, implicit, in a crea “starea de bine” a copilului;
- Comunicarea interinstitutionala – principii si instrumente care asigura succesul;
- Activitati STEAM/STIAM in educatia timpurie – exemple, metode, instrumente;
- Tehnologie versus interactiune umana in procesul de digitalizare din educatie;
- Profilul absolventului – document de referinta pentru proiectarea,implementarea si evaluarea curriculumului national.
- Metode si tehnici pentru dezvoltarea gandirii creative in educatia timpurie.
G. Proiecte si programe educationale care se deruleaza in acest an scolar in educatia timpurie
Ministerul Educatiei a initiat constant, alaturi de parteneri importanti si cu experienta in domeniu, proiecte educationale dedicate invatamantului prescolar/educatiei timpurii. De aceea, unele dintre proiectele initiate, in timp, au cunoscut dezvoltari noi. Dintre acestea amintim:
- Programul educational national de stimulare a interesului pentru lectura Sa citim pentru mileniul trei (MEd, ISJ-uri, gradinite, comunitati locale); continua si prin initiativele OvidiuRo: Ateliere de lectura si proiectul Citestemi 100 de povesti;
- Programul educational national de educatie ecologica Ecogradinita (MEd, ISJ-uri, gradinite, comunitati locale); continua si cu proiectul Gradina de liniste, relaxare si invatare;
- Programul educational national de stimulare a interesului pentru educatie fizica si sport Kalokagathia (MEd, ISJ-uri, gradinite, comunitati locale) ; proiectul a cunoscut o multime de dezvoltari, indeosebi sub forma unor competitii sportive la nivel local.
- Proiect de educatie pentru valori: Joc, respect si bucurie! (Med, ISJ-uri); proiectul s-a dezvoltat la nivelul judetelor si a generat o serie de activitatigenerice, inclusiv intergenerationale, de sprijin comunitar.
O alta serie de programe initiate de Ministerul Educatiei sau pentru care Ministerul Educatiei a incheiat parteneriat cu terti sunt:
- Proiectul educational De la joc la educatie financiara (MEd, BCR, APPE, Infomedia Pro, ISJ-uri);
- Proiect educational Romania creste cu tine – educatia timpurie o investitie in viitor (CEDP Step by Step in parteneriat cu Reprezentanta UNICEF Romania, ISSA si MEd, cu finantare elvetiana, prin Fundatiile Botnar si Jacobs);
activitatile continua in baza protocolului cu MEd nr.10.857/2022; proiectul continua cu programul Invatare prin Joc, in baza protocolului cu MEd nr.10.857/2022, in cadrul Initiativei Educatia si Dezvoltarea Timpurie a Copilului in Romania derulata de UNICEF in parteneriat cu Centrul Step by Step.
- Proiect educational necompetitiv Educatie timpurie incluziva si de calitate (MEd, Univ.din Arad, Pitesti, Suceava); activitatile continua pana in decembrie 2023.
- Proiect de organizare de grupe Reggio-Emilia (pentru copiii de la nastere la 6 ani), in fiecare judet, cu sprijinul celor 42 de persoane resursa din cadrul proiectului ETIC care au participat la vizita de studii si la cursul de formare in Centrul Loris Malaguzzi, Reggio Emilia, Italia. In acest an scolar, grupele Reggio Emilia vor aprofunda tehnicile de observare a copilului, in vederea asigurarii treptate a transferului de bune practici catre intregul sistem de educatie timpurie.
- Proiect educational - Practici progresive in crese si gradinite (PPCG), initiat de ISJ Braila si sustinut de MEd, derulat in parteneriat cu ISJ Brasov, ISJ Buzau, ISJ Constanta, ISJ Prahova, ISJ Harghita, ISJ Tulcea. Proiectul aduce un suflu nou abordarii educationale din crese si gradinite prin diferitele tehnici si metode de lucru inovative promovate si experimentate de cadrele didactice din judetele implicate sau de cadre didactice din diverse alte state europene cu care colegele noastre au intrat in contact si promite sa se dezvolte in continuare.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 4 minute
03Nov.2023
.jpg)
![Programa si modele de subiecte [REZOLVATE] Titularizare Geografie 2025](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/13422_600x315_2.jpg)