Scrisoare metodica invatamant prescolar 2022-2023. Clarificari si repere pentru cadrele didactice din gradinite si crese

In scrisoarea metodica 2022 - 2023 se arata ca noul an scolar se va derula sub deviza: Joc, respect si bucurie! si, de aceea, demersurile in domeniul educatiei timpurii vor avea in vedere:

 

Jocul

- ca mijloc de comunicare si rezilienta;

- ca mijloc de dezvoltare si invatare;

- ca traire care stimuleaza creativitatea;

- ca mijloc de relaxare $i recuperare;

- ca metoda didactica;

- ca mijloc de realizare a activitatilor didactice.

 

Respectul

- pentru propria persoana;

- pentru semeni;

- pentru valorile general umane transmise din generatie in generatie (reguli de comportament in diferite situatii: in familie, in unitatea de invatamant, in mijloacele de transport, in excursie/tabara, in diferite spatii publice etc.);

- pentru valorile nationale (reprezentanti romani de seam, istorie, geografie, obiceiuri, traditii, folclor);

- pentru natura;

- pentru patrimoniul viu
 

Bucuria

- ca emotie;

- ca mod de viata;

- ca sentiment impartasit cu ceilalti;

- ca mobil al starii de bine si al dezvoltarii.

 

Noile prevederi legislative care vizeaza organizarea si functionarea unui sistem de educatie timpurle unitar, incluziv si de calitate; o structura modulara a anului scolar si o acomodare cu prevederi ale Regutamentului-cadru de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar - 2022, necesita clarificari si repere care sa stimuleze la reflectie si aplicare unitara, responsabila si cu sens.

 

Astfel, prezenta scrisoare metodica va avea in vedere urmatoarele aspecte:

 

- Clarificarea unor prevederi ale Metodologiei de organizare si functionare a creselor si a altor unitati de educatie timpurie anteprescolara (HG nr.566/2022};

- Precizari cu privire la mediul educational in unitatile de educatie timpurie (crese si grddinite) si rolul acestuia in invatarea si in dezvoltarea autonomiei personale;

- Proiectare si evaluare in educatia timpurie;

- Reglementari si documente scolare cu care operam in educatia timpurie in acest an scolar;

- Teme propuse pentru activitatile metodice si cercurile pedagogice;

- Proiecte si programe educationale care se deruleaza in acest an scolar in educatia timpurie.

 

 

 

Mediul educational este un factor activ si decisiv in procesul de dezvoltare si invatare al copilului mic. Specialistii il numesc al treilea educator, pe langa cadrul didactic si resursele innascute ale copilului.

 

Calitatea mediului va influenta dezvoltarea autonomiei copilului, progresele acestora din punct de vedere fizic si cognitiv, formarea personalitatii acestora si, implicit, traseul scolarizarii lor si viata de adult de mai tarziu.

 

In acest sens, Ministerul Educatiei incurajeaza cadrele didactice din unitatile de educatie timpurie (crese si gradinite) sa urmareasca construirea unui mediu educational care:

- sa exprime grija pentru starea de bine a copilului, liniste, ordine, armonie;

- sa-i permita copilului sa exploreze liber spatiul, sa se manifeste: sa poata alerga, sa poata canta, sa poata rade zgomotos (delimitarea unor zone galagioase de zonele de liniste/invatare), ;

- sa-i confere copilului o stare de siguranta, securitate fizica si emotionala pentru a putea sa exploreze, experimenteze si sa integreze experientele traite;

- sa evite supraincarcarea, insa, in acelasi timp sa-i incite curiozitatea copilului;

- sa-i permita copilului sa se exprime si sa primeasca raspunsuri si confirmari ale reusitelor sale din partea unui adult, aspect important din punct de vedere afectiv pentru el;

- sa reflecte diversitatea culturala;

- sa exprime adaptare la particularitatile de varsta si individuale ale copiilor.

 

Pentru a veni in ajutorul cadrelor didactice, prezentam cateva aspecte pe care le consideram importante pentru acestea in procesul de construire a unui mediu educational sigur, stimulativ si prietenos pentru copii, de la nastere la 6 ani.

 

O serie de specialisti in domeniul educatiei timpurii ne atentioneaza cu privire la excesul de materiale si elemente decorative care poate crea disconfort copilului in sala de grupa. Studiile arata  ca, pentru copiii mici, un mediu incarcat poate perturba atentia acestora si ii determina sa obtina rezultate mai slabe. 

 

Gillian McNamee, director de invatare la Erikson Institute din Chicago avertizeaza profesorii asupra a ceea ce ea a numit “Efectul de mall” in decorarea salilor de clasa. "Cand mergi intr-un mall, dupa o ora si jumatate deja simti ca sunt prea multi oameni, prea multa stimulare vizuala, galagie"; “Asta poate darama o persoana”. De multe ori, profesorii sunt constienti de efectele negative ale supraincarcarii salilor de clasa, cunosc faptul ca un mediu mai simplu stimuleaza creativitatea, insa se tem de impresia pe care o sala goala o genereaza in randul parintilor.

 

De fapt, tot ceea ce expunem pe pereti trebuie sa fie in acord cu nevoile copilului si pentru stimularea dezvoltarii acestuia. Mai mult, daca un profesor ajunge la finalul anului scolar la concluzia ca nu a folosit niciodata informatiile sau materialele afisate, nu a facut referire la ele, inseamna ca ele nu au avut nicio valoare pedagogica pentru elevii sai. Unii practicieni sunt chiar de parere ca nu este

bine sa afisezi nimic inainte ca aceste materiale sa fi fost explorate sau create de copii/cu copii.

 

Mobilierul trebuie sa ofere copilului o ambianta familiala, sigura si confortabila, sa fie adaptat varstei copiilor, sa contribuie la crearea unui climat educational stimulativ si sa permita gruparea si regruparea, in functie de tipurile de jocuri si activitati desfasurate.

 

Rafturile si sertarele vor fi joase, astfel incat copiii sa aiba acces usor la jucarii, sa fie tentati sa le utilizeze. Jucariile si materialele necesare desfasurarii activitatilor trebuie asezate la nivelul copiilor, astfel incat acestia sa le poata vedea, sa le poata alege si sa se deprinda sa le aseze la locul lor. Acestea trebuie sa fie schimbate in functie de tematica de invatare.

 

Cadrul didactic va acorda o atentie deosebita organizarii spatiului in centre, cum ar fi: Biblioteca, Coltul casutei/Joc de rol, Constructii, stiinte, Arte, Nisip si apa si altele. Organizarea acestor centre se va face tinand cont de resursele materiale, de spatiul existent si de nivelul de varsta al copiilor. 

 

In functie de spatiul disponibil, cadrul didactic poate deschide toate centrele sau cel putin doua centre de activitate, in care pregateste zilnic ,,oferta” pentru copii, astfel incat acestia sa aiba posibilitatea sa aleaga locul de invatare si joc in functie de disponibilitate si nevoi.

 

Pentru copiii anteprescolari, spatiul salii de grupa va fi impartit in cel putin doua zone: zona pentru joc liber, unde se pot desfasura activitati mai zgomotoase, si zona pentru activitate/invatare, unde se vor desfasura activitatile care necesita liniste si concentrare; in zona pentru activitate/invatare trebute sa existe cel putin doua centre de interes din cele recomandate pentru copii de la nastere la 6 ani (Biblioteca, Coltul casutei/Joc de rol, Constructii, Stiinta, Arte, Nisip si apa etc.), dotate cu materiale si jucarii specifice activitatilor pe care cei mici le vor desfasura.

 

Tot in aceasta zona trebuie sa existe si un spatiu linistit si confortabil pentru odihna.

 

Multe sali de grupa sunt dotate cu televizoare, dar utilizarea acestora trebuie facuta cu multa precautie si cu un scop precis. Educatoarea trebuie sa planifice, numai daca este necesar, un timp scurt pentru vizionare, sa selecteze un anumit program care vine in acord cu tema activitatilor (un minidocumentar, imagini si peisaje, un joc educativ). Este util ca vizionarea programului sau a secventei respective sa aiba loc cu un grup de copii, sub indrumarea educatoarei care participa ~ alaturi de acestia pentru a le da explicatii. Televizorul trebuie folosit pentru a completa cunostintele copiilor si nu ca un element concurent pentru activitatile din sala de grupa, in scopul vizionarii desenelor animate.

Insistam asupra respectarii acestor aspecte, intrucat numerosi copii sunt aproape dependenti de televizor si demersurile noastre trebuie sa fie orientate spre formarea capacitatii de gandire a copilului, dezvoltarea creativitatii si a imaginatiei, lucruri pe care televizorul (folosit fara discernamant) nu le faciliteaza, ci le blocheaza.

 

Lucrarile realizate de copii trebuie sa fie expuse si, astfel, sa fie apreciat efortul pe care l-au depus pentru a le obtine. 

 

Se vor organiza spatii de expunere a acestora, jar daca spatiul pentru expunere este insuficient, lucrarile vor fi expuse doar dupa negocierea cu copiii pentru a decide care lucrari sa fie afisate, avand grija ca, succesiv, toti copiii din grupa sa aiba lucrarile evidentiate.

 

Grija pentru amenajarea mediului educational din sala de grupa se va reflecta si in amenajarea spatiilor existente in aer liber (curtea gradinitei/cresei).

 

Echilibrul, coordonarea, abilitatile senzoriale si motorii, grija fata de mediu, cooperarea, interesul pentru a experimenta sunt dobandite aici, in spatiile de invatare in aer liber. De aceea, ne vom asigura ca si aceste spatii ii ofera copilului siguranta, libertate de miscare si in alegeri, posibilitatea de a-si satisface curiozitatea si, in acelasi timp, de a fi creativ.

 

In organizarea si amenajarea mediului educational din interior sau din exterior se va tine cont de prevederile Standardetor privind materialele de predareinvdtare in educatia timpurie si Normativul de dotare minimala pentru serviciile de educatie timpurie a copiilor de la nastere la 6 ani (OM. nr.4143/2022).

 

 

 

Prezentul curriculum (aprobat prin OM nr.4694/2019) pune un accent deosebit pe ideea de unitate a celor doua segmente ale educatiei timpurii (anteprescolar si prescolar), precum si pe conceptul de dezvoltare globala a copilului, considerat a fi central in perioada copilariei timpurii, in contextul in care, in societatea de azi, pregatirea copilului pentru scoala si pentru viata trebuie sa aiba in vedere nu doar competentele academice, ci, in aceeasi masura, capacitati, deprinderi, atitudini ce tin de dezvoltarea socio-emotionala (a trai si a lucra impreuna sau alaturi de altii, a gestiona emotii, a accepta diversitatea, toleranta etc.), dezvoltarea cognitiva (abordarea unor situatii problematice, gandirea divergenta, stabilirea de relatii cauzale, etc., asocieri, corelatii etc.), dezvoltarea fizica (motricitate, sanatate, alimentatie sanateasa etc.), dezvoltarea limbajului si a comunicarii (ascultare in vederea intelegerii mesajului, comunicare si exprimare orala corecta, interes pentru scris si citit, discriminare fonetica, constientizarea mesajului scris etc.), capacitati si atitudini in invatare (curiozitate si interes, initiativa, persistenta, creativitate).

 

In acest context, se recomanda echipei de educatori/ profesori pentru invatamant prescolar, in urma derularii evaluarilor initiale, sa selecteze, de la fiecare domeniu de dezvoltare, comportamentele asteptate de la copiii grupei si dimensiunile de dezvoltare vizate pentru perioada imediat urmatoare (pentru fiecare modul fn parte din structura anului scolar) si sa le esaloneze in timp.

 

Totodata, acestea vor fi revizuite dupa o perioada, in vederea realizarii ajustarilor, in functie de raspunsul copiilor si de progresele inregistrate de acestia ca grup. In acest sens, cadrul didactic consemneaza o serie de aspecte referitoare la copii in caietul de observatii, ca la finalul perioadei de evaluare initiala sa poata face completarile necesare in fisele individuale de progres. Firesc este ca, in urma celor constatate si consemnate in observatoare, sa se organizeze activitati individuale sau pentru un grup mic de copii activitati ameliorative, compensatorii sau recuperatorii.

 

Activitatea didactica se planifica anual si saptamanal in acord cu planul de invatamant si metodologia de aplicare a acestuia, din cadrul curriculumului specific.

 

Planificarea activitatilor pe termen lung (an, modul) sau proiectarea globala asa cum o numeste C. Cucos (2014) are drept scop armonizarea activitatilor propuse cu Planul de invdtdmdant pentru educatie timpurie si cu Programa scolara pentru educatie timpurie, parte a Curriculumului pentru educatia timpurie (2019).

 

Planificarea activitatilor pe termen lung reprezinta un cadru prielnic pentru planificarea pe termen scurt (saptamanala, zilnica). In educatia timpurie accentul cade pe evaluarea progresului copilului in raport cu el insusi si nu pe achizitiile acestuia la nivelul continuturilor predate, iar planificarea anuala este un ghid care poate suferi modificari pe parcursul intregului an scolar, in functie de nivelul de dezvoltare al copiilor din grupa, de preocuparile, interesele si dorintele acestora, precum si in functie de resursele pe care cadrul didactic le are la dispozitie.

 

Preciza faptul ca, de regula, indeosebi cu copiii de grupa mare, pe parcursul unui an scolar, vor fi abordate toate cele sase teme anuale de studiu, ca teme integratoare. Cu toate acestea, indeosebi pentru copiii mai mici de 5 ani, pot fi si situatii in care, in functie de nivelul de varsta/de dezvoltare al copiilor, de interesul acestora, de resursele (materialele, umane etc.) pe care cadrul didactic le are la

dispozitie, se pot aborda mai putine teme anuale de studiu, insa nu mai putin de patru teme anuale de studiu la nivel prescotar si nu mai putin de doua teme anuale de studiu la nivel anteprescolar.

 

Planificarea anuala se realizeaza pe teme saptamanale (nivel anteprescolar- crese) si pe proiecte tematice si teme saptamanale independente (nivel prescolar - gradinite).

 

Pasi in proiectarea anuala: 

 

I. Baza de plecare in realizarea planificarii anuale din cresa/gradinita o reprezinta stadiul/ nivelul dezvoltarii anteprescolarilor/ prescolarilor care alcatuiesc grupa de copii. Astfel, educatoarea realizeaza o evaluare initiala in primele doua-trei saptamani ale anului scolar si stabileste nivelul de dezvoltare al fiecarui copil, raportat la indicatorii/reperele care reflecta nivelul optim/ minimal al dezvoltarii unui copil, pe un segment de varsta, indicatori prevazuti in Reperele fundamentale in invatarea si dezvoltarea copiilor de la nastere la 7 ani.

Rezultatele obtinute sunt inregistrate/contabilizate in Fisa de apreciere a progresului individual al copilului, inainte de intrarea in invatamantul primar (anexa a Curricumului pentru educatia timpurie - 2019), in caietul de observatii asupra copilului sau in alte documente care inregistreaza nivelul de dezvoltare al copiilor dintr-o grupa si pe care educatoarea le poate elabora, in contextul in care aceasta le considera utile.

 

Pentru realizarea evaluarii initiale si pentru stabilirea nivelului de dezvoltare al copiilor din grupa se vor utiliza, ca metode de evaluare, intrebarile adresate copiilor in timpul jocurilor/activitatilor de invatare, observarea curenta a reactiilor acestora, analiza rezultatelor copiilor (lucrari, raspunsuri etc.). Ca instrumente de evaluare initiala pot fi utilizate caietul de observatii asupra copiilor,

fisa de apreciere a progresului copilului anteprescolar/prescolar, fise de evaluare (fara a exagera cu numarul acestora), portofoliul lucrarilor realizate in primele doud-trei saptamani si alte instrumente.

 

In aceasta etapa, educatoarea va avea in vedere urmatoarele aspecte:

- observa comportamentele, atitudinile, deprinderile si abilitatile, limbajul, interactiunile copiilor cu cei din jur;

- discuta cu copilul, cu parintii sau cu alte persoane implicate in educatia copilului;

- aplica copiilor fise de evaluare integrate sau specifice diferitelor domenii de dezvoltare/domenii experientiale;

- se raporteaza la fisa de reflectie (pentru a se asigura ca a parcurs toate etapele si ca a facut toate demersurile necesare); consemneaza/noteaza/ inregistreaza constatarile in caietul de observatii asupra copiilor din grupa si, apoi, in fisa de apreciere a progresului; coreleaza consemnarile din caietul de observatii cu indicatorii din ,,Reperele Fundamentale in invatarea si dezvoltarea copilului de la nastere la 7 ani” si stabileste prioritatile de interventie;

- analizeaza si descrie nivelul de dezvoltarea al grupei, pe fiecare domeniu de dezvoltare: Dezvoltare fizica, sanatate si igiena personala, Dezvoltarea socioemotionala, Dezvoltarea limbajului si a comunicarii, Dezvoltarea cognitiva, Capacitati si atitudini in invatare (intr-un scurt raport de analiza de la inceputul anului scolar sau intr-o caracterizare a grupei care se poate regasi in caietul de observatii sau in alte documente, in care sunt cuprinse caracteristicile individuale si de grup ale copiilor);

- prognozeaza si realizeaza o lista cu prioritatile (competentele generale si specifice) domeniilor de dezvoltare care vor fi urmarite pe parcursul anului scolar.

 

 

II. Analizarea continuturilor invatarii, respectiv studierea descriptivelor de continut ale cele 6 teme anuale de studiu (Cine sunt/suntem?, Cand, cum si de ce se intampla?, Cum este, a fost si va fi aici pe pamant?, Cum planificam/organizam o activitate?, Cum exprimam ceea ce simtim? si Ce si cum vreau sa fiu?) si corelarea acestora cu nivelul de dezvoltare al copiilor din grupa.

 

In cadrul acestei etape, cadrul didactic va selecta temele proiectelor tematice sau temele saptamanale derivate din fiecare tema anuala de studiu, care vor putea fi abordate pe parcursul unui an scolar, asigurand un echilibru in abordarea acestora in functie de nivelul grupei.

 

Astfel, cadrul didactic se va asigura ca:

- realizeaza un sumar al continuturilor posibile pentru fiecare tema anuala de studiu;

- compara continuturile alocate fiecarei teme anuale de studiu, incercand sa evite suprapunerea lor;

- structureaza/organizeaza continuturile pe teme, in functie de nivelul grupei si opteaza pentru o abordare concentrica a temelor sau in functie de tema anuala de studiu cu care acestea sunt corelate.

III. Elaborarea propriu-zisa a planificarii anuale este o etapa in care cadrul didactic va avea grija sa:

- selecteze aspecte relevante din sumarul continuturilor relevante posibil a fi parcurse cu copiii din grupa si sa gaseasca teme pentru saptamanile tematice (nivel anteprescolar) / proiectele tematice si/sau saptamanile independente (nivel prescolar);

- sa compare (daca este cazul) temele continuturilor propuse cu cele parcurse in anul/anii anteriori, evitand suprapunerea acestora si incercand o abordare diversa si complementara;

- elaboreze o planificarea anuala care sa cuprinda saptamani tematice (nivel anteprescolar) sau proiecte tematice si saptamani independente (nivel prescolar), respectand metodologia de aplicare a Planului de invatamant pentru educatie timpurie;

- selecteze, pentru fiecare tema saptamanala/proiect tematic sau saptamana independenta, competentele specifice vizate, pentru fiecare domeniu de dezvoltare din programa si suporturile informative si materiale de care are nevoie.

 

Planificarea saptamanala a activitatilor de invatare poate fi subordonata si, ca atare, corelata cu tema saptamanala (nivel anteprescolar) sau cu tema unui proiect tematic aflat in derulare/a unei saptamani independente (nivel prescolar), care se coreleaza cu o tema anuala de studiu.

Continuturile invatarii vor fi trecute prin filtrul specificului varstei anteprescolarilor/prescolarilor, precum si al ansamblului de cunostinte si deprinderi pe care acestia le poseda deja.

 

Cerintele unei planificari saptamanale de calitate sunt:

- Aplicarea Planului de invatamant si a programului zilnic pentru fiecare tip de unitate de educatie timpurie (cresa/gradinita cu program prelungit sau normal);

- Corelarea continuturilor pe verticala si pe orizontala. Activitatile de invatare, la randul lor, necesita a fi subordonate temei saptamanii, fie ca este vorba despre activitati si jocuri liber alese, activitati pentru dezvoltare personala si/sau activitati pe domenii experientiale;

- Respectarea nivelului de dezvoltarea a grupei. Planificarea pe termen scurt trebuie sa tind seama si de specificul grupei de anteprescolari/prescolari, realizarea competentelor specifice vizate necesita perioade de internalizare diferite de la un colectiv la altul. Cadrul didactic are posibilitatea de a decide ce competente si obiective operationale vizeaza, ce continuturi transmite si ce strategii didactice foloseste pentru atingerea scopurilor. Deoarece planificarea/replanificarea actiunilor educative este un proces influentat de progresul inregistrat de copii, atunci urmarirea acestuia devine scop in sine;

- Anticiparea unor evenimente din viata sociala a comunitatii sau personala a copiilor. E important sa anticipam schimbarile atmosferice, sarbatorile si evenimentele locale, nationale, culturale si religioase si chiar zilele aniversare ale coptilor care presupun o pregatire speciala, precum realizarea unor activitati specifice cu impact emotional si social crescut: albume surpriza din partea colegilor, confectionarea unor jucarii cadou, oferirea cadourilor si urarile fiecarui copil, pregatirea unei mese festive sau mica distractie cu muzica si dans alaturi de parintii copilului aniversat. Planificarea acestor momente in cresa/gradinita contribuie la formarea comuniunii de grup, ii invata pe copii sa se respecte, sa fie empatici;

- Asigurarea unui echilibru intre activitatile pe grupuri mici, individuale si frontale pe parcursul unei zile;

- Alternarea activitatilor statice cu cele dinamice, a celor linistite cu cele zgomotoase, active (fizic si mental) cu cele de relaxare, activitatile structurate cu cele nestructurate;

- Corelarea atenta a continuturilor activitatilor pe centre, acestea putand deveni complementare pe parcursul unei zile. Planificarea activitatii pe centre necesita o corelare atenta cu celelalte tipuri de activitati. Daca, de exemplu, la centrul Constructii realizim "Casuta piticilor”, putem programa sa se desfasoare in acel decor Jocul de rol ,, Alba-ca zapada si cei 7 pitici” sau Citirea de imagini din poveste pentru centrul Biblioteca. 
 

O activitate bine planificata pe centre poate ajuta educatoarea sa isi organizeze activitatea intregii zile/saptamani. De exemplu, saptamanile care au planificate teme de genul ,Miresmele primaverii” (sau alte teme legate de viata pe pamant) se recomanda a debuta cu activitati experientiale din Domeniul Stiinta pentru a putea face cunoscut copiilor aspecte relevante din viata acestora, iar in cadrul centrelor pot fi explorate aspecte ale primaverii prin lectura unor imagini (Biblioteca), prin studiul atlaselor, ierbarelor (Stiinta) ori prin desen sau modelaj (Arta). Inaintea unor observari este ideal daca anteprescolarul/prescolarul face cunostinta in centre cu obiectul supus observatiei, pentru ca el nu mai este limitat de actiunea frontala a educatoarei si se poate misca liber, poate pune intrebarile pe care le considera necesare lamuririi lui.
 

Activitatile de genul Joc de rol ar putea fi planificate dupa ce copflul afla aspecte semnificative cu privire la continutul/subiectul vizat;

 

- Elementul ludic va avea prioritate in construirea unei planificari saptamanale sau zilnice, a unui demers didactic integrat, toti copiii fiind fascinati de joc, la varsta copilariei, si provocat de acesta la varsta maturitatii. (H.Catalano si LAlbulescu, Pedagogia jocului si a activitatilor ludice, 2017).

 

Subliniem faptul ca, in contextul noului curriculum, cadrul didactic nu isi va indrepta atentia catre un numar de activitati dat de planul de invatamant, pentru ca nu exista o astfel de limitare numerica. In schimb, acesta va avea in vedere asigurarea unui echilibru in planificarea tuturor tipurilor de activitati si a mijloacelor de realizare a acestora, atat zilnic, cat si saptamanal. 

 

De aceea, recomandam cadrului didactic, la anumite intervale de timp (intre 3 si 5 saptamani), sa revada planificarea si sa echilibreze balanta activitatilor, in perioada imediat urmatoare, daca mijloacele de realizare sau domeniile experientiale pe care le-a parcurs impreuna cu copii au favorizat un domeniu/mijloc sau altul (ex.; au fost planificate mai multe activitati de memorizare, pentru ca se apropia Craciunul; au fost planificate mai multe activitati matematice, pentru ca materialul didactic pe care il aveam era foarte ofertant din perspectiva temei proiectului tematic, copiii s-au aratat dornici sa progreseze in activitatile de grupare dupa mai multe criterii si in activitatea de numarat etc.). 

Diversificarea mijloacelor de realizare a activitatti si alternarea tuturor tipurilor de activitati tematice/experientiale asigura diversitate si bogatie activitatilor, preintampinand sabloanele, stereotipurile si plictiseala.

 

Evaluarea trebuie sa urmareasca progresul copilului in raport cu el insusi si mai putin raportarea la norme de grup (relative). lar progresul copilului trebuie monitorizat cu atentie, inregistrat, comunicat si discutat cu parintii (cu o anumita periodicitate).

 

De asemenea, evaluarea trebuie sa indeplineasca trei functii: masurare (ce a invatat copilul?), predictie (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urmator, si in special pentru intrarea in scoala?) si diagnoza (descrierea starii de fapt si identificarea aspectelor care perturba dezvoltarea copilului). O evaluare eficienta este bazata pe observare sistematica in timpul diferitelor momente ale

programului zitnic, pe dialogul cu parintii si pe date confirmate de portofoliul copilului, fise etc.

 

Atunci cand vorbim de evaluare in educatia timpurie trebuie sa aducem in discutie cateva aspecte importante, si anume:

 

-  La inceputul fiecarui an scolar, primele doua-trei saptamani sunt rezervate culegerii de date despre copii (evaluarii initiale). Cadrele didactice vor observa copiii in timpul diferitelor momente ale programului zilnic si vor dialoga atat cu parintii, ca si cu copii, in vederea obtinerii unei imagini cat mai apropiate de realitate, cu privire la dezvoltarea psiho-fizica si nivelul de cunostinte si deprinderi al copiilor din grupa la care lucreaza. Toate aceste informatii vor fi consemnate in Caietul de observatii a copiilor si, apoi, in Fisa de apreciere a progresului si vor sta la baza elaborarii Caracterizarii grupei/raportului de inceput de an scolar si, ulterior a planificarii calendaristice anuale.

 

-  In ceea ce priveste evaluarea continua, cadrele didactice au o serie de oportunitati in programul zitnic pentru realizarea acesteia. Totodata, nu trebuie sa pierdem din vedere procesul de evaluare, derulat la sfarsitul fiecarei saptamani tematice (nivel anteprescolar) sau ca parte a fiecarui proiect tematic/a unei saptamani tematice independente (nivel prescolar), desfasurat cu copiii de-a lungul anului scolar.

 

- Sfarsitul anului scolar sau sfarsitul de ciclu necesita o evaluare mai atenta. Este vorba de evaluarea sumativa, care nu necesita delimitari fixe ca durata in timp si care va avea in vedere: fie stabilirea pasilor urmatori in parcurgerea curriculumului (ce urmeaza sa desfasuram cu copiii in anul scolar urmator), fie culegerea datelor pentru finalizarea completarii fiselor de apreciere a progresului copilului inainte de intrarea in etapa urmatoare (trecerea de la anteprescolar la prescolar, trecerea de la prescolar la invatamantul primar).

 

Ca si in cazul evaluarii initiale, se recomanda utilizarea unei palete largi de mijloace si instrumente de evaluare si evitarea excesului de fise de lucru, cu scopul de a conferi copilului siguranta si detasare in timpul acestui proces.