Puteti vedea mai jos proiectul de lectie pentru Dirigentie, cu doua topicuri de discutie:
1.Dincolo de roz si bleu. Sa discutam despre stereotipuri si prejudecati de gen!
Numarul ideal de participanti: 15-20 participanti
Grad de dificultate: usor
Scopul activitatii: Identificarea si analizarea stereotipurilor de gen.
Obiectivele specifice/concrete ale activitatii:
• definirea unor termeni si expresii precum stereotipuri de gen, roluri de gen, discriminare, egalitate de gen, prejudecati de gen, identitatea de gen etc.;
• recunoasterea stereotipurilor de gen in atitudinile si comportamentele proprii, dar si ale celorlalti;
• identificarea unor convingeri, atitudini si comportamente ale parintilor care pot constitui bariere in dezvoltarea potentialului real al copiilor si identificarea unor modalitati pentru depasirea acestor baiere;
• constientizarea faptului ca genul este o constructie sociala;
• identificarea de catre cursanti/learners a unor modalitati de a schimba perceptia asupra egalitatii de gen;
• identificarea efectelor stereotipurilor asupra societatii si indivizilor;
• minimalizarea stereotipurilor fata de celalalt gen si implicarea in promovarea conceptului egalitatii de gen;
• incurajarea gandirii critice si a reflectiei in legatura cu stereotipurile de gen;
Materiale utilizate: coli de flip-chart, flip-chart sau tabla, videoproiector, markere, o minge.
Descrierea etapelor activitatii:
PARTEA I: DICTIONAR DE GEN (65-85 minute)
Exercitiul 1: Exercitiu de spargere a ghetii: ”imi place sa fiu femeie/barbat deoarece ...” (5-10 minute)
• Participantii vor fi asezati in cerc si stau in picioare. Pentru desfasurarea exercitiului este necesara o minge. Participantul care prinde mingea trebuie sa mentioneze un argument pentru care ii place ca este femeie sau barbat, dupa care va arunca mingea urmatorului participant.
• in timpul exercitiului, unul dintre participanti va nota raspunsurile. Astfel, la sfarsitul exercitiului, participantii vor fi intrebati daca argumentele mentionate se pot aplica ambelor sexe, sau doar femeilor sau doar barbatilor.
• De asemenea, participantii pot fi solicitati sa-si expuna punctele de vedere referitoare la perceptiile diferite privind rolul barbatilor si al femeilor (diferentele biologice dintre sexe sau traditiile culturale si sociale?)
Exercitiul 2. SEX sau GEN? (15-20 minute)
• Facilitatorul prezinta definitiile pentru cei doi termeni: sex si gen.
• Sexul - se refera la diferentele biologice universale dintre femei ÅŸi barbati. Sexul este determinat de constructia organelor sexuale, trasaturile fetei, figurii, timbrul vocii, etc. Aceste caracteristici nu depind de schimbarile sociale, ele sunt de natura biologica, persoana se naÅŸte barbat sau femeie.
• Termenul gen se refera la ideile asociate cu rolul de barbat ÅŸi cu cel de femeie, adica la ceea ce inseamna sa „fii barbat sau femeie” (masculinitate sau feminitate). Genul implica roluri, responsabilitati, constrangeri ÅŸi privilegii construite social care pot fi atribuite sau impuse femeilor ÅŸi barbatilor dintr-o anumita cultura.
• Participantii vor mentiona daca afirmatiile din tabel se refera la diferente biologice sau de gen. Acest exercitiu are ca obiectiv intelegerea de catre participanti a diferentei dintre ”sex” si ”gen”.
Concluzii:
• Care este diferenta dintre gen si sex? Sexul (masculin/feminin) este biologic si nu poate fi schimbat. Genul (trasaturi masculine/feminine, comportament masculin/feminin) este social, se invata, se poate schimba in timp, difera de la societate la societate.
• Ce inseamna egalitatea de gen? Egalitatea de gen se refera la corectitudinea tratamentului in functie de gen, un comportament echivalent in ceea ce priveste drepturile, responsabilitatile si oportunitatile.
Exercitiul 3. Femei vs. Barbati (Actioneaza ca o femeie/barbat) (25-30 minute)
• Participantii vor fi incurajati sa-si exprime parerile despre cum actioneaza barbatii si femeile in urmatoarele contexte: sosirea acasa, comunicarea, vizionarea unui film romantic, calatoria de afaceri, dieta/cura de slabire, intalnirea cu iubitul/iubita, metodele de seductie, mersul la toaleta, geanta, cumparaturile, partenerul ideal.
• Discutii: Ce intelegeti prin stereotipuri de gen? Dar prin prejudecati de gen? De ce avem stereotipuri de gen? Care sunt consecintele stereotipurilor asupra vietii tale?
• Concluzii:
â–ª Stereotipurile de gen reprezinta un set de convingeri si opinii referitoare la caracteristicile femeilor si ale barbatilor, la calitatile presupuse ale feminitatii si masculinitatii. Stereotipurile ne spun cum sunt femeile si barbatii si ne indica cum ar trebuie sa fie si sa actioneze.
â–ª Prejudecatile de gen reprezinta idei preconcepute care determina etichetari din perspectiva a ceea ce este stabilit ca fiind admis sau respins, intrucat o persoana este barbat sau femeie.
â–ª Ce consecinte au stereotipurile de gen? Stereotipurile de gen duc la discriminare care poate avea consecinte negative pe termen lung, pot limita dezvoltarea personala si profesionala a unei persoane (pentru ca aceasta persoana isi construieste scenriul de viata in functie de stereotipurile si rolurile de gen), pot determina o persoana sa-i judece pe ceilalti din prisma stereotipurilor si prejudecatilor de gen, netinand cont de particularitatile individuale ceea ce conduce la opinii gresite despre persoana respectiva.
Exercitiul 4. ”Rolurile de gen”
Varianta I ”Asteptari” (20-25 minute)
• Participantii sunt impartiti in doua grupe. Prima grupa va completa pe o foaie de flip-chart asteptarile de la fata, cealalta grupa va completa asteptarile fata de un baiat. Fiecare grupa va alege un reprezentat care va prezenta rezultatele.
In familia/comunitatea ta care sunt asteptarile de la o fata?
In familia/comunitatea ta care sunt asteptarile de la un baiat?
• Discutii: Asteptarile – sursa pentru inegalitati de gen?, Crezi ca in comunitatea ta exista schimbari sesizabile sau importante in ceea ce priveste rolurile femeii si barbatului?, Esti de acord cu schimbari in ceea ce priveste rolurile femeii si barbatului? De exemplu, cu ce schimbari ai fi de acord? Stereotipurile de gen afecteaza in egala masura femeile si barbatii? Ce intelegeti prin roluri de gen? Dar prin identitate de gen?
Varianta II ”Povestea Ioanei si a lui Ioan” (20-25 minute)
• Participantii stau in picioare in cerc. Ei vor construi biografii pentru doi oameni imaginari, mai intai viata Ioanei, apoi viata lui Ioan.
• Participantii vor arunca o minge. Cine prinde mingea va spune ceva despre viata Ioanei. Participantii se vor referi la toata viata ei (copilarie, adolescenta, maturitate), la scoala, facultate, loc de munca, copii, prieteni etc. Mingea va fi aruncata rapid astfel incat raspunsurile participantilor sa fie spontane. Un participant va nota pe o foaie de flip-chart raspunsurile participantilor pentru a putea fi discutate la sfarsitul exercitiului.
• Jocul se va repeta pentru biografia lui Ioan.
• Discutii: Dupa joc, participantii vor analiza comparativ viata Ioanei si a lui Ioan. Jocul are rolul de a aduce in discutie faptul ca rolurile de gen incep sa se construiasca inca de la nastere.
Sursa: The Oxfam Gender Training Manual. Suzanne Williams with Janet Seed and Adelina Mwau, 1994, pp. 167-168.
• Concluzii:
â–ª Rolurile de gen reprezinta atitudinile si comportamentele dominante pe care societatea le asociaza femeilor si barbatilor, respectiv drepturilor si responsabilitatilor lor intr-o societate. Rolurile de gen presupun un amestec de comportamente, atitudini, norme si valori pe care societatea le desemneaza ca fiind masculine sau feminine.
â–ª Identitatea de gen (feminitatea sau masculinitatea) se refera la gradul in care o persoana este vazuta ca masculina sau feminina, prin raportare la ceea ce inseamna masculin si feminin in societate. Feminitatea si masculinitatea au radacini mai curand in social decat in biologic, membrii societatii decizand ce este masculin sau feminine.
â–ª intr-adevar, anumite asteptari sunt inradacinate in cultura si traditie. Egalitatea de gen nu inseamna ca asemenea traditii trebuie ignorate in totalitate. Dar, barbatii si femeile nu trebuie asociate exclusiv cu anumite roluri. Egalitatea de gen presupune o interdependenta intre rolurile de gen. De exemplu, si barbatii trebuie sa se descurce cu sarcinile casnice asociate in general cu femeile pentru a se putea descurca in anumite situatii (exemplu: sotia in spital).
PARTEA A II-A. ROLURILE DE GEN IN DISTRIBUIREA MUNCII (25-30 minute)
Exercitiul 5. ”Triplul rol”
• Obiectivul acestui exercitiu este de a determina participantii la reflectie in ceea ce priveste distributia responsabilitatilor intre barbat si femeie pe parcursul unei zile.
Varianta I. ”O zi obisnuita”
• Participantii sunt impartiti intr-un numar par de grupe (2, 4, 6). Fiecare grup va primi o foaie de flipchart si un marker.
• Jumatate din grupe va avea sarcina de lucru de a se gandi la 2-3 femei pe care le cunosc si care indeplinesc urmatoarele caracteristici: sunt maritate, au o slujba, au cel putin un copil. Pe foaia de flipchart participantii vor nota cel putin 10 activitati pe care aceste femei le fac deseori.
• Cealalta jumatate va avea ca sarcina de lucru sa se gandeasca la 2-3 barbati pe care ii cunosc si care indeplinesc urmatoarele caracteristici: sunt casatoriti, au o slujba si cel putin un copil. Pe foaia de flipchart participantii vor nota cel putin 10 activitati pe care acesti barbati le fac deseori.
• Fiecare grup va prezenta activitatile notate.
• Formatorul (facilitatorul discutiei) va nota pe o foaie de flip-chart activiatile identificate de participanti pentru femei, respectiv barbati, impartindu-le pe domenii: domestic (casa si familie), economic (salariu, alte activitati aducatoare de alimente si alte produse), social (comunicarea in afara familiei).
• Discutii: Ce diferente exista intre o zi obisnuita din viata unei femei si a unui barbat? Ce se poate intampla cu activitatea ........ (se mentioneaza o activitate care apare doar la femei) daca femeia se imbolnaveste? Ce se poate intampla cu activitatea ........ (se mentioneaza o activitate care apare doar la barbati) daca barbatul se imbolnaveste?
Varianta II. ”24 de ore”
• Acesta varianta a exercitiului are rolul de a-i determina pe participanti sa constientizeze faptul ca dezechilibrul in distributia sarcinilor casnice intre barbati si femei este mult mai mare intr-o familie cu venituri mici.
• Participantii sunt impartiti in doua grupe (de preferat o grupa formata numai de femei si o grupa formata numai din barbati). Fiecare grupa primeste o coala de flip-chart si un marker. Fiecare grupa isi va alege un nume. Fiecare grup va discuta despre viata unei femei, respectiv a unui barbat intr-o familie cu venituri mici. Grupurile pot adauga diverse elemente situatiei familiei (numarul copiilor, slujbe etc.). Grupul barbatilor va enumera activitati realizate de sot pe parcursul celor 24 de ore ale zilei, iar grupul femeilor va enumera activitati realizate de sotie pe parcursul celor 24 de ore. Fiecare grupa va alege un reprezentant care va prezenta ideile grupului. Activitatile identificate pot fi grupate pe cele 3 domenii de la exercitiul ”O zi obisnuita”: economic, domestic, social.
• Discutii: Ce asemanari sunt intre cele doua liste? Dar deosebiri? Ce activitati fac barbatii? Dar femeile? Cat timp petrec femeile muncind? Dar barbatii? Care credeti ca a fost scopul acestui exercitiu? Care sunt concluziile exercitiului?
• Exercitiile ”O zi obisnuita” si ”24 de ore” ofera facilitatorului posibilitatea introducerii in discutie a conceptului ”rol triplu”. Munca poate fi impartita in trei categorii principale:
â—¦ Munca productiva care implica realizarea de bunuri si servicii pentru consum si comert . Cand oamenii sunt intrebati ce fac, de obicei raspunsurile lor se refera la munca productiva. Atat barbatii, cat si femeile sunt implicate in munca productiva, dar responsabilitatile si functiile lor difera. Munca productiva a femeilor este de obicei mai putin vizibila si uneori mai putin apreciata decat cea a barbatului.
â—¦ Munca reproductiva se refera la intretinerea gospodariei (ingrijirea gospodariei, cresterea copiilor, plata facturilor, cumparaturi etc.). Desi munca reproductiva este cruciala pntru supravetuirea umana, rareori este considerata ”munca reala”. in multe societati, munca reproductiva este aproape in totalitate responsabilitatea femeilor si a fetelor.
â—¦ Munca comunitara implica participarea si organizarea a unor evenimente si servicii sociale precum ceremonii, festivitati, activitati politice etc. Este munca voluntara importanta pentru dezvoltarea sociala si culturala a comunitatii. Atat barbatii, cat si femeile participa la astfel de activitati, desi si in acest caz, diviziunea de gen a muncii prevaleaza.
PARTEA A III-A. GENUL: O CONSTRUCTIE SOCIALA (40-45 minute)
Exercitiul 6. ”Parinti si copii”
• Exercitiul ”Parinti si copii” are rolul de a contribui la constientizarea faptului ca familia joaca rolul principal in constructia genului, iar ceilalti factori (scoala, anturajul, mediul social etc.) contribuie la mentinerea si consolidarea atitudinilor si comportamentelor fata de gen invatate in cadrul familiei.
• Participantii sunt impartiti in patru grupuri. Fiecare grup primeste o foaie de flip-chart si un marker. Fiecare grup trebuie sa identifice cel putin 3 convingeri, atitudini si comportamente ale parintilor care pot constitui bariere/limite in dezvoltarea potentialului real al copiilor si sa propuna modalitati de diminuare/depasire a acestor bariere/limite. Sarcina de lucru este diferentiata pe 4 domenii:
• Grupa 1: dezvoltarea cognitiva si motorie a copiilor;
• Grupa 2: dezvoltarea emotionala a copiilor;
• Grupa 3: comportamentul social al copiilor;
• Grupa 4: orientarea pentru cariera a copiilor;
• Fiecare grup va alege un reprezentat care va prezenta rezultatele.
• Concluzii:
â–ª Factorii care contribuie la formarea stereotipurilor de gen sunt cognitivi, sociali, culturali (familia, scoala, mass-media, mediul social, statutul socio-economic).
â–ª Cat de important este rolul familiei in formarea stereotipurilor de gen la copii? Familia este primul loc in care copilul incepe sa inteleaga genul. Familia este primul loc in care copilul invata atitudinile si comportamentele fata de gen.
â–ª Stereotipurile de gen se formeaza in copilaria timpurie. Cele mai multe teorii asupra genului arata ca perioada 2-6 ani este cea mai importanta pentru formarea identitatii de gen. Apoi, pe masura ce copiii cresc, ei sunt expusi mai multor factori (scoala, anturajul, mass-media etc.) care vor contribui la mentinerea si consolidarea atitudinilor si comportamentelor fata de gen invatate in sanul familiei. Prin urmare, cea mai puternica influenta pentru dezvoltarea rolului de gen are loc in sanul familiei unde parintii transmit copiilor lor, direct si indirect, propriile convingeri despre gen.
â–ª Numeroase studii au aratat ca parintii trateaza fii si fiicele in mod diferit.
â–ª Mentinerea stereotipurilor de gen limiteaza oportunitatile de dezvoltare ale copiilor, ignorandu-le interesele, abilitatile si talentele.
• in functie de timpul avut la dispozitie, facilitatorul/formatorul poate propune participantilor, prin brainstorming sa identifice modalitati prin care si alti factori, in afara de familie/parinti contribuie la constructia sociala a genului: scoala/educatia, mass-media, mediul social, statutul socio-economic, religia, cultura populara si literara, limbajul, statul.
Concluziile sesiunii de instruire (5-10 minute)
Evaluarea activitatii (5 minute)
9. Rezultatele activitatii:
• imbunatatirea cunostintelor despre termeni precum stereotipuri de gen, rolul de gen, discriminare, egalitate de gen, identitate de gen;
• cunoasterea diferentei dintre sex si gen;
• imbunatatirea abilitatilor de recunoastere a stereotipurilor de gen in atitudinile si comportamentele proprii, dar si ale celorlalti;
• imbunatatirea abilitatilor de identificare a unor convingeri, atitudini si comportamente ale parintilor care pot constitui bariere in dezvoltarea potentialului real al copiilor si identificarea unor modalitati pentru depasirea acestor baiere;
• constientizarea de catre participanti a faptului ca familia joaca rolul principal in constructia genului, iar ceilalti factori (scoala, anturajul, mediul social etc.) contribuie la mentinerea si consolidarea atitudinilor si comportamentelor fata de gen invatate in cadrul familiei;
• insusirea unor modalitati de intelegere a genului;
• imbunatatirea competentelor sociale ÅŸi de comunicare;
• dezvoltarea abilitatilor de lucru in echipa;
• dezvoltarea competentelor de comunicare in limba materna;
10. Timpul de desfasurare: 140-175 minute
• Partea I: ”Dictionar de gen” (65-85 minute)
• Partea a II-a: Rolurile de gen in distribuirea muncii (25-30 minute)
• Partea a III-a: ”Genul: o constructie sociala” (40-45 minute)
• Concluziile sesiunii de instruire (5-10 minute)
• Evaluarea activitatii (5 minute)
11. Evaluarea activitatii
Participantii isi vor autoevalua nivelul de intelegere a termenilor prezentati (sex, gen, rol de gen, stereotipuri de gen, prejudecati de gen, egalitatea de gen etc.):
Inainte de sesiunea de lucru, nivelul de intelegere a acestor termeni era …......... (minim, mediu, maxim), dupa sesiunea de lucru nivelul de intelegere a acestor termeni este ……… (minim, mediu, maxim).
Diferente biologice intre femei si barbati
Creierul masculin este mai mare decat cel feminin, avand cu 4% mai multe celule si cantarind cu circa 100 de grame mai mult. La oameni, greutatea creierului este direct proportionala cu greutatea corpului. Exista diferente in modul in care este organizat creierul la femeie si la barbat. Emisferele cerebrale sunt dezvoltate diferentiat la fete si baieti. Emisfera stanga este mai bine dezvoltata la fete, fapt care asigura competente verbale superioare. Lobul creierului care controleaza perceptia vitezei si capacitatea de a roti obiecte tridimensionale este mai mare la barbati. Astfel, barbatii au simtul orientarii spatiale mai dezvoltat.
Creierul masculin e mai specializat pe anumite functii. La barbati, emisfera stanga e dedicata insuÅŸirilor verbale, in timp ce emisfera dreapta e raspunzatoare de integrarea spatio-vizuala. Si la femei apar aceleasi tendinte, doar ca distinctiile nu sunt delimitate atat de clar in fiecare emisfera, la barbat existand zone mai insulare, rezervate unor functii specifice, iar conexiunile dintre cele doua jumatati sunt mai numeroase in creierul feminin.
Femeile au neuronii mai densi, motiv pentru care se deterioreaza altfel. Astfel, femeile si barbatii nu imbatranesc la fel. Dementa se poate manifesta mai devreme la barbati. Barbatii pot capata riduri mai tarziu, deoarece nivelul de colagen se pastreaza ridicat pentru mai multa vreme decat la femei.
Diversele compozitii hormonale joaca un rol important in caracteristicile comportamentului emotional la fiecare sex. La fete este prezenta o cantitate mai mare de estrogen fapt care determina un numar redus de comportament agresive si competitive, dar si lipsa autoincrederii si a autoaservitatii. La baieti este prezenta o cantitate mai mare de testosteron fapt care favorizeaza comportamente agresive, competitive, a autoincrederii si au autoaservitatii. Unii oameni de ÅŸtiinta sustin totuÅŸi ca hormonii raspund de intreaga nostra viata emotionala.
Femeile au mai multe terminatii nervoase decat barbatii, motiv pentru care simt durerea mai acut. Dar femeile sunt rezistente la durere, deoarece au secretii mai mari de andorfine.
Plamanii femeii sunt mai vulnerabili decat plamanii barbatilor. Hipertensiunea pulmonara, astmul, bolile pulmonare obstructive cronice sunt, in general, mai severe la femei decat la barbati.
Alte opinii: negarea impactului diferentelor biologice in determinarea unor diferente intre femei si barbati: „Da, barbatii si femeile probabil au creierele conectate altfel, dar exista putine dovezi convingatoare care sa sugereze ca aceste variatii sunt provocate de altceva decat factori culturali. Barbatii isi dezvolta abilitatile spatiale nu datorita unei superioritati innascute, ci pentru ca se asteapta de la ei si sunt incurajati sa fie buni la sport, care cere pricepere in a prinde si a arunca. La fel, se asteapta de la fete ca ele sa fie mai emotive si mai vorbarete, asa ca abilitatile lor verbale le sunt subliniate de profesori si parinti. Pe masura ce trec anii, aceste diferente de stil de viata produc schimbari ale conexiunilor cerebrale (...)”, spunea Robin McKie, editor pe stiinte la ”The Guradian”
Totusi, orice incercare de a explica complexitatile comportamentului uman in termeni pur biologici produce inevitabil stereotipii sexuale care se invecineaza cu caricatura, ignorand astfel subtilitatea cerintelor societatii de astazi, ca si deosebirile de la individ la individ si de la o cultura la alta.
Surse:
http://www.metalhead.ro/articole/10-exemple-de-inegalitate-intre-sexe-aid88366
http://politicidesanatate.ro/gender-sex-specific-medicine-medicina-bazata-pe-gen-o-provocare-pentru-romania/
http://www.semneletimpului.ro/stiri/Reevaluarea-unui-cliseu--diferentele-dintre-barbati-si-femei-13009.html
Exercitiul ”Parinti si copii”
Dezvoltarea cognitiva si motorie a copilului
Convingeri, atitudini si comportamente ale parintilor care pot devenei bariere/limite in dezvoltarea potentialului real al copilului
Modalitati de diminare/depasire a barierelor/limitelor
• ”Baietii sunt buni la matematica, dar nu le place sa citeasca”
• ”Fetele nu sunt bune la matematica”
• ”Spre deosebire de baieti, fetele se ratacesc mai usor”
• ”Baietii nu au rabdarea necesara pentru a realiza lucruri cu migala”
• ”Acest sport nu este pentru fete!”
• Unii parinti manifesta indiferenta sau au reactii neadecvate la performantele copiilor de la anumite discipline.
• Unii parinti tind sa manifeste neincredere in abilitatile fetelor de a reusi in realizarea unor activitati considerate specifice baietilor.
Parintii ar trebui:
• Sa incurajeze baietii sa citeasca;
• Sa citeasca impreuna cu copii (in special, baietii);
• Sa conceapa impreuna cu copii (in special, baietii) povesti pentru a facilita astfel dezvoltarea abilitatilor verbale si creative;
• Sa tina carti prin casa pentru ca copillul (in specal, baietii) sa se obisnuiasca cu prezenta acestora.
• Sa desfasoare cu copiii (in special cu fetele), activitati care au rolul de a optimiza dezvoltarea abilitatilor matematice, jocuri care au rolul de a optimiza dezvoltarea abilitatilor de orientare in spatiu;
• Sa cumpere pentru fete jocuri considerate a fi pentru baieti (constructii, modelaj, asamblari).
• Sa desfasoare cu copiii (in special cu fetele) diverse jocuri cu mingea, sa incurajeze fetele in practicarea sportului;
• Sa manifeste bucurie si satisfactie pentru performantele copiilor de la toate disciplinele;
• Sa cultive, atat la fete, cat si la baieti, toate domeniile inteligentei (vorbit, scris, citit, matematica, abilitati tehnice, aptitudini fizice, aservitate, ambitie etc.) mai ales ca succesul in lumea actuala depinde de un amestec de diverse abilitati si competente.
Informatii suplimentare:
• Diferentele biologice intre fete si baieti (diferente la nivel cortical, in cantitatea de neutransmitatori si de hormoni selectata) determina anumite diferente intre abilitatile cognitive si motorii ale acestora: baietii au abilitati matematice si vizualo-spatiale mai bune decat ale fetelor, in timp ce fetele au abilitati verbale superioare. De exemplu, baietii sunt mult mai activi din punct de vedere fizic datorita cantitatii mai reduse de serotonina.
• Parintii si scoala trebuie sa ofere contexte de invatare diferentiate pentru baieti si fete pentru a egaliza diferenta in ceea ce priveste abilitatile matematice, verbale si spatialo-vizuale.
• Exista diferente minore intre aptitudinile motorii ale fetelor ÅŸi baietilor, ÅŸi dezvoltarea motorie in copilarie nu difera mult de la baieti la fete. Parintii insa sunt un factor important in dezvoltarea motorie a fetelor ÅŸi baietilor. Este cunoscut faptul ca parintii acorda mai multa atentie deyvoltarii fizice a fiilor lor fata de cea a fiicelor. intr-un studiu care a urmarit sa dezvolte o aptitudine motorie noua la bebeluÅŸi, cum sa se tarasca in jos pe o panta pe care era intinsa o mocheta, nu s-a observat nici o diferenta intre baieti ÅŸi fete in ceea ce priveÅŸte panta pe care au reuÅŸit sa o coboare de-a buÅŸilea.Mamele insa au presupus contrariul. Mamele de baieti nu au avut erori in prezicerea capacitatii fiilor lor de a cobori panta, insa mamele fetelor au subestimat capacitatea acestora. Acest studiu arata ca parintii, conÅŸtienti de diferentele fizice dintre baieti ÅŸi fete, au aÅŸteptari motorii diferite de la aceÅŸtia inca din copilarie. AÅŸadar acesta este un domeniu in care parintii pot interveni, provocand fetele spre performante fizice, in loc sa le tina in loc.
Surse: ”Prevenirea stereotipurilor despre femei si barbati la varsta copilariei” (ghid realizat in cadrul proiectului ”Promoveaza femeia”, p.18), ”Diferente de gen in cresterea si educarea copiilor. Instrument pentru consilieri scolari, psihologici si asistenti sociali in lucrul cu parintii”, elaborat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, pp. 15-22)
Dezvoltarea emotionala a copilului
Convingeri, atitudini si comportamente ale parintilor care pot devenei bariere/limite in dezvoltarea potentialului real al copilului
Modalitati de diminare/depasire a barierelor/limitelor
• ”Baietii nu trebuie sa planga”
• ”Fetele reprezinta sexul frumos si pot plange”
• Unii parinti dezaproba anumite emotii ale copiilor (de exemplu, plansul la baieti, agresivitatea verbala a fetelor).
• Unii parinti nu au reactii la exprimarea durerii de catre baieti, considerand ca astfel se ”calesc”.
• Unii parinti tind sa vorbeasca despre emotii mai mult cu fetele. Cu fetele vorbesc in general despre tristete, iar cu baietii despre furie (acest lucru corespunde cu stereotipurile conform carora emotii precum tristetea, supararea, frica sunt specifice femeilor, iar furia barbatilor).
• Unii parinti tind sa critice mai mult fetele, fapt care are urmari negative asupra imaginii si stimei de sine a fetelor.
• Unii parinti accepta manifestari de furie si agresivitate de la baieti (”Asa sunt baietii, mai batausi”), in schimb le incurajeaza pe fete sa se concentreze mai mult pe moduri de reparare a relatiilor (”Fetele trebuie sa se poarte frumos, sa nu se bata, sa nu se cearta”).
Parintii trebuie:
• Sa nu critice baietii care plang sau fetele care isi manifesta furia; ei trebuie sa le explice copiilor ca asemenea reactii sunt normale si sa caute impreuna o solutie pentru rezolvarea problemei;
• Sa incurajeze copiii sa-si exprime emotiile intr-un mod cat mai personal;
• Sa incurajeze baietii sa se joace cu papusile sau cu jucariile de plus pentru a favoriza dezvoltarea abilitatilor socio-afective;
• Sa explice copiilor ca fiecare are un mod propriu de a-si exprima emotiile;
• Sa nu ignore emotiile exprimate de baieti (durere, stari de nervozitate) deoarece astfel ei transmit un mesaj negativ baietilor in ceea ce priveste expresivitatea lor si contribuie la reprimarea ulterioara a emotiilor.
Informatii suplimentare:
• In acest domeniu, cel mai raspandit stereotip este ca femeile sunt mai emotionale decat barbatii. in ceeea ce priveste natura si intensitatea emotiilor, nu exista diferente intre femei si barbati. Diferentele par sa fie in ceea ce priveste exprimarea si recunoasterea emotiilor. Astfel, femeile trebuie sa fie mai empatice, mai protecttive, mai grijulii, in timp ce barbatii trebuie sa fie competitivi, sa detina controlul, sa fie agresivi.
• Potrivit studiilor, diferentele de gen in ceea ce priveste viata emotionala (traierea, exprimarea si recunoasterea emotiilor) depind cel mai mult de educatie si mediul social, dar o anumita influenta o are si sistemul nervos.
• Parintii joaca un rol important in determinarea diferentelor la nivel emotional.
Sursa: ”Diferente de gen in cresterea si educarea copiilor. Instrument pentru consilieri scolari, psihologici si asistenti sociali in lucrul cu parintii”, elaborat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, pp. 23-28)
Optimizarea comportamentului social al copilului
Convingeri, atitudini si comportamente ale parintilor care pot devenei bariere/limite in dezvoltarea potentialului real al copilului
Modalitati de diminare/depasire a barierelor/limitelor
• ”Exista jucarii pentru baieti si jucarii pentru fete”
• ”Nu am sa-ti cumpar aceasta jucarie pentru ca este pentru baieti!”
• Unii parinti cumpara fetele jucarii si jocuri care au legatura cu tematica domestica contribuind astfel la formarea si mentinerea stereotipului conform careia principala competenta a femeii este cea de gospodina a casei si la limitarea dezvoltarii fetelor prin explorarea unui set redus de activitati si prin construirea unui set de perceptii reduse asupra propriilor competente.
• ”Fetele trebuie sa se joace mai ales cu alte fete, nu cu baieti”
• Unii parinti faciliteaza gruparea copiilor in functie de gen, fapt care are drept urmare formarea si mentinerea unor comportamente traditionale de gen.
Parintii trebuie:
• Sa cumpere jucarii care nu sunt specifice genului in mod traditional, deoarece fiecare jucarie dezvolta o anumita abilitate cognitiva oferindu-i astfel copilului oportunitatea de dezvoltare.
• Sa faciliteze implicarea fetelor si baietilor in aceleasi jocuri si sa intervina atunci cand fetele sunt mai putin implicate in joc din cauza baietilor care domina;
• Sa nu utilizeze sintagme precum ”jucarii pentru fete” sau ”jucarii pentru baieti” deoarece ii demotiveaza pe copii sa se joace cu un obiect care nu sunt specifice genului sau in mod traditional;
• Sa nu limiteze participarea copiilor la jocurile considerate specifice genului in mod traditional
• Sa modeleze comportamentul copiilor prin propriul comportament (parintii sa petreaca mai mult timp decat inainte cu copilul de sex opus)
• Sa nu critice implicarea copilului in activitati considerate in mod traditional specifice genului opus, ci, dimpotriva trebuie sa ofere un feed-back pozitiv;
Informatii suplimentare:
• Diferentele biologice (de la nivel hormonal si cerebral) determina anumite diferente in comportamentul social al fetelor si baietilor. De exemplu, la fete este prezenta o cantitate mai mare de estrogen fapt care determina un numar redus de comportamnt agresive si competitive, dar si lipsa autoincrederii si a autoaservitatii. La baieti este prezenta o cantitate mai mare de testosteron fapt care favorizeaza comportamente agresive, competitive, a autoincrederii si au autoaservitatii. Emisferele cerebrale sunt dezvoltate diferentiat la fete si baieti. Emisfera stanga este mai bine dezvoltata la fete, fapt care asigura competente verbale superioare.
• Aceste diferente biologice predispun spre un anumit comportament social. Dar diferentele de comportament social sunt mentinute si consolidate si de alti factori (parinti, scoala, mass-media etc.).
• Exista factori innascuti care ii determina pe baieti ÅŸi pe fete sa aleaga anumite jucarii, factori care tin de diferentele biologice intre cele doua sexe. (nivelul mai crescut de activitate ii poate determina pe baieti sa prefere obiectele aflate in miÅŸcare, iar papuÅŸile sa le para fetelor mai interesante datorita orientarii lor mai puternice catre activitatea sociala sau poate datorita instinctului matern). Exista insa ÅŸi factori sociali care le modeleaza preferintele, iar parintii au un rol direct in consolidarea diferitelor preferinte ale baietilor ÅŸi ale fetelor pentru jucarii. Numeroase studii au aratat ca reactiile parintilor sunt pozitive atunci cand copiii aleg o jucarie adecvata sexului lor, ÅŸi sunt negative atunci cand copiii aleg o jucarie ” in mod greÅŸit”. (spre exemplu baiatul leagana o papuÅŸa). Tatii sunt cu precadere cei care reactioneaza dezaprobator atunci cand baietii lor se implica in activitati traditional feminine.
Surse: ”Prevenirea stereotipurilor despre femei si barbati la varsta copilariei” (ghid realizat in cadrul proiectului ”Promoveaza femeia”, p.18), ”Diferente de gen in cresterea si educarea copiilor. Instrument pentru consilieri scolari, psihologici si asistenti sociali in lucrul cu parintii”, elaborat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, pp. 29-35)
Orientarea pentru cariera a copiilor
Convingeri, atitudini si comportamente ale parintilor care pot devenei bariere/limite in dezvoltarea potentialului real al copilului
Modalitati de diminare/depasire a barierelor/limitelor
• Unii parinti au convingerea ca exista preocupari, profiluri, specializari si profesii pentru fete si preocupari, profiluri, specializari si profesii pentru baieti.
• Unii parinti nu dau copiilor posibilitatea de a explora activitati si preocupari considerate traditional ca apartinand celuilalt gen
Parintii trebuie:
• Sa ofere copiilor modele de persoane care au reusit in profesii considerate traditional ca apartinand celuilalt gen;
• Sa incurajeze copiii sa aleaga activitati, profiluri, specializari si profesii in functie de propriile interese si abilitati, nu in functie de prescriptiile sociale si de gen;
Informatii suplimentare:
• Orientarea pentru cariera incepe o data cu experientele copilariei timpurii (alegerea jocurilor si a partenerilor de joaca). Potrivit studiilor, rolurile si streotipurile de gen joaca un rol important in alegerea profesiei si dezvoltarea carierei. Parintii indeplinesc un rol esential in modelarea prescriptiilor sociale de gen care limiteaza orientarea pentru cariera a copiilor.
• Parintii se comporta diferit fata de copii. De exemplu, parintii ii incurajeaza pe baieti in activitati de explorare vizuala si motorie, iar pe fete le orienteaza spre medierea verbala a jocurilor. Astfel, baietii isi vor dezvolta mai bine abilitatile exploratorii si motrice care le vor determina performante in domeniul tehnic, in timp ce fetele isi vor dezvolta in special abilitatile verbale si de relationare, fapt care determina performante in discipline umaniste.
• Stereotipurile ocupationale de gen ii descurajeaza pe oameni sa urmeze cariere si ocupatii considerate ca inadecvate genului lor, desi acestia pot fi potriviti pentru acestea.
• Femeia este orientata spre activitatile care implica protectie si ingrijire, activitati casnice, cresterea si educarea copiilor. Barbatul este orientat spre stiintele exacte si tehnice, spre pozitiile de conducere, aportului financiar considerabil, in vederea sustinerii familiei.
Sursa: ”Diferente de gen in cresterea si educarea copiilor. Instrument pentru consilieri scolari, psihologici si asistenti sociali in lucrul cu parintii”, elaborat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, pp. 48-59)
FACTORI DECISIVI IN CONSTRUCTIA GENULUI
Cultura populara
• Exista numeroase proverbe in ”intelepciunea populara” a romanilor care contribuie la mentinerea stereotipurilor de gen: ”Femeia trebuie batuta ca stie ea de ce, chiar daca tu nu stii”, ”Vai de casa unde barbatul e muiere”, ”Muierea de aia e muiere, sa sufere”, ”Moara trebuie batuta de 3 ori pe zi, iar femeia de sase”, ”Femeia trebuie batuta chiar daca nu a facut nimic pentru ca oricum o sa faca”.
Cultura literara
• Multe din conceptiile ilustrate de cultura populara sunt prezente, uneori mai subtil, in scrierile a numeroÅŸi oameni de ÅŸtiinta ÅŸi cultura de-a lungul timpului. Exista numeroÅŸi ganditori celebri -cei romani nefiind o exceptie- care au afirmat viziuni inguste ÅŸi defaimatoare la adresa femeilor, alimentand ÅŸi justificand mentinerea acestora in inferioritate.
• Emil Cioran: ”Femeile sunt niste nulitati simpatice.”
• Mircea Eliade: ”Feminitatea a pervetit adesea geniul masculin, in loc sa-l fecundeze, a creat o falsa conceptie a demnitatii”.
Religia
• In toate textele religioase majore existente in lume exista pasaje care, scrise sau interpretate distorsionat prin prisma unei gandiri patriarhale, proclama superioritatea barbatului asupra femeii ÅŸi necesitatea supunerii acesteia din urma legitimand astfel ÅŸi „pedepsirea” abaterilor -in ultima instanta violenta ca modalitate de disciplinare ÅŸi mentinere sub control.
• Avand in vedere importanta ÅŸi influenta religiei in modelarea vietii sociale, aceasta a avut un rol important la institutionalizarea sexismului ÅŸi raspandirea acestuia in societate.
• Supunerea femeilor de catre barbati este o tema prezenta atat in Vechiul cat ÅŸi in Noul Testament.
Limbajul
• Excluderea initiala a femeilor de la educatie ÅŸi posibilitatea de a dobandi ÅŸi exercita o profesie in afara cadrului domestic este reflectata elocvent de nomenclatorul meseriilor in care cvasi-majoritatea profesiilor sunt formulate la genul masculin, cele care au forma exclusiv feminina fiind peiorative ÅŸi reflectand un statut social scazut (spalatoreasa, lenjereasa, prostituata).
• Posibilitatea de a deriva la feminin unele profesii dupa regulile general acceptate ale limbii romane (inginer/ inginera, invatator/ invatatoare etc ) nu le face totuÅŸi ”corecte” din punct de vedere social ÅŸi prin urmare nu pot fi folosite in contexte de lucru oficiale.
• Pentru adresarea corecta catre conducerea unei institutii formula promovata ÅŸi acceptata standard este „Domnule Director”; chiar daca faptul ca la conducere se afla o femeie este cunoscut varianta de „Doamna Directoare” este, in genere, exclusa.
in limbajul uzual exista mai multe apelative negative pentru femei decat pentru barbati in timp ce apelativele pozitive sunt mai multe pentru barbati.
• Apelative pozitive pentru femei: scumpa, scumpete, domnita, porumbita, printesa.
• Apelative negative pentru femei: puicuta, fufa, pitipoanca, catea, parasuta, panarama, vagaboanda, dama, gagicuta, partida, bucatica, moara stricata, bombonica, dotata, papusa, pisicuta, fa, blonda, tata, muiere, gasculita, proasta, balena.
• Apelative pozitive pentru barbati: taur, leu, mascul feroce, Don Juan, armasar, crai, cavaler, flacau, cucos, stalpul casei, capul familiei.
• Apelative negative pentru barbati: bou, proc, fustangiu, magar, poponar, vagabond, fatalau.
Surse:
• ”Inegalitatea de gen: violenta invizibila. Ghid de lucru pentru constientizarea si eliminarea violentei impotriva femeilor”” (autori ina Curic si Lorena Vaetisi), Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005, pp. 75-91.
2. Munca de barbat sau munca de femeie?
Sa discutam despre diferenta de genuri!
Numarul ideal de participanti: 15-20 participanti
Grad de dificultate: moderat
Scopul activitatii: Identificarea si analizarea diferentelor de gen.
Obiectivele specifice/concrete ale activitatii:
• identificarea si analizarea modalitatilor in care societatea face presupuneri referitoare la personalitatea, abilitatile, competentele unor persoane pornind de la gen;
• recunosterea stereotipurilor de gen in atitudinile si comportamentele proprii, dar si ale celorlalti;
• identificarea de catre cursanti/learners a unor modalitati de a schimba perceptia asupra egalitatii de gen in ceea ce priveste piata muncii si distributia responsabilitatilor domestice;
• minimalizarea stereotipurilor fata de celalalt gen in ceea ce priveste piata muncii si distributia responsabilitatilor domestice pentru a evita limitarea dezvoltarii intereselor si abilitatilor proprii;
• incurajarea gandirii critice si a reflectiei in legatura cu stereotipurile de gen si diferenta dintre genuri;
Materiale utilizate: coli de flip-chart, flip-chart sau tabla, videoproiector, markere, cartonase, o minge, coli A, creioane, bancnote (hartii printate).
Descrierea etapelor activitatii:
PARTEA I. Dictionarul de gen (10-15 minute)
Exercitiul 1: Dictionarul de gen (10-15 minute)
• In scopul reactualizarii si consolidarii termenilor legati de egalitatea de gen, participantii vor corespondenta intre termeni si definitie.
1.DIVERSITATEA
A - Un set de convingeri si opinii referitoare la caracteristicile femeilor si ale barbatilor, la calitatile presupuse ale feminitatii si masculinitatii.
2.EGALITATEA DE GEN
B - Atitudinile si comportamentele dominante pe care societatea le asociaza femeilor si barbatilor, respectiv drepturilor si responsabilitatilor lor intr-o societate.
3.EGALITATEA DE SANSE
C - Idei preconcepute care determina etichetari din perspectiva a ceea ce este stabilit ca fiind admis sau respins, intrucat o persoana este barbat sau femeie.
4.DISCRIMINAREA FATA DE FEMEI
D -Roluri, responsabilitati, constrangeri ÅŸi privilegii construite social care pot fi atribuite sau impuse femeilor ÅŸi barbatilor dintr-o anumita cultura.
5.GEN
E - Corectitudinea tratamentului in functie de gen, un comportament echivalent in ceea ce priveste drepturile, responsabilitatile si oportunitatile.
6.IDENTITATE DE GEN
F - Orice diferentiere, excludere sau restrictie bazata pe sex, care are ca efect sau scop impiedicarea sau anularea recunoasterii, beneficiului sau exercitarii de catre femei, indiferent de statutul lor matrimonial, pe baza egalitatii dintre barbati si femei, a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, in domeniile politic, economic, social, cultural, civil sau in orice alt domeniu.
7.PREJUDECATI DE GEN
G -Diferentele biologice universale dintre femei ÅŸi barbati
8.STREOTIPURI DE GEN
H – Diferentele existente la nivelul valorilor, atitudinilor, perspectivelor culturale, credintelor, originilor etnice, orientarilor sexuale, abilitatilor, cunostintelor si experientelor de viata ale fiecarei persoane parte a oricarui grup de oameni.
9.ROLURI DE GEN
I - Gradul in care o persoana este vazuta ca masculina sau feminina, prin raportare la ceea ce inseamna masculin si feminin in societate.
• Facilitatorul defineste expresia ”diferenta dintre genuri”.
PARTEA a II-a: Gen si leadership (45-60 minute)
Exercitiul 2: ”Femeia la conducere?!!” (15-20 minute)
• Participantii sunt impartiti in trei grupe. Cele 3 grupe primesc o lista cu 24 de caracteristici ale unui lider, o foaie de flip-chart si un marker.
CARACTERISTICILE UNUI LIDER
Viziune
Binele comun
Integritate
Pozitivitatea
Modestie
Puterea de persuasiune
Capacitatea de a aprecia meritele
Inteligenta
Abilitati de lucru in echipa
Carisma
Abilitati de comunicare
Responsabilitate
Competente de management a timpului
Dorinta de autodepasire
Creativitate
Motivatie
Corectitudine
Stima de sine
Simtul umorului
incredere in propriile forte
Perseverenta
Ratiune
Capacitatea de a stimula prin exemplul propriu
Abilitatea de a gestiona conflictele
• Fiecare grupa primeste cate o sarcina de lucru distincta. Prima grupa va selecta din lista primita si va nota pe foaia de flip-chart 10 caracteristici ale unei femei. A doua grupa va selecta din lista primita si va nota pe foaia de flip-chart 10 caracteristici ale unui barbat. A treia grupa va selecta din lista primita si va nota pe foaia de flip-chart 10 caracteristici ale unei persoane implicata in conducere (firma, scoala, institutie, tara etc.). Este foarte important ca grupele sa nu cunoasca decat propria sarcina de lucru!
• Fiecare grupa va alege un reprezentat care va prezenta caracteristicile selectate.
Discutii: Exista caracteristici care au fost selectate de toate grupele? Cum explicati acest lucru? Femeile pot avea cariere de succes? Femeia lider, un fenomen al secolului XXI? Ai vota o femeie pentru functia de presedinte a tarii? Imagineaza-ti ca esti reporter si vei lua un interviu unei femei care are o cariera de succes. Ce intrebari ii vei pune?
Exercitiul 3: ”Ioan si Ioana” (25-30 minute)
• Participantii sunt impartiti intr-un numar par de grupe (2, 4, 6). Fiecare grupa primeste o coala de flip-chart, un marker si o sarcina de lucru.
• Jumatate din grupe primeste urmatoarea sarcina de lucru: ”Ioan, un cunoscut medic din oras, tocmai a fost numit managerul spitalului. Descrie-l pe Ioan.”
• Cealalta jumatate din grupe a primit urmatoarea sarcina de lucru:”Ioana, un cunoscut medic din oras, tocmai a fost numita managerul spitalului. Descrie-o pe Ioana.”
• Este foarte important ca grupele sa nu cunoasca decat propria sarcina de lucru!
• Fiecare grupa va alege un reprezentat ca va prezenta trasaturile identificate.
Discutii: Ce diferente exista in prezentarile lui Ioan si a ale Ioanei? Dar asemanari? Prezentarile mentioneaza si informatii despre pregatirea lor profesionala? Exista diferente din acest punct de vedere intre prezentari?
Concluzii (5-10 minute):
• Femeile reprezinta 51% din populatia totala si 46.5% din populatia activa. Dar, doar 11% din posturile de varf de conducere apartin femeilor. De ce sunt mai multi barbati in functiile inalte de conducere decat femei? Este leadership-ul un privilegiu acordat barbatilor?
• Teorii care incearca sa identifice factorii care explica diferentele dintre femei si barbati in ceea ce priveste leadership-ul:
• Teoria biologica care pleaca de la premisa ca ledearship-ul este determinat genetic, innascut la barbati si deci inaccesibil femeilor.
• Teoria care porneste de la conceptul de rol de gen potrivit caruia comportamentul de succes intr-o pozitie de lider este caracteristic barbatilor. Suntem obisnuiti sa vedem barbati la conducere.
• Teoria care implica identificarea altor factori care ar putea explica de ce sunt mai multi barbati in functiile de conducere decat femeile, precum: atitudinea femeilor fata de leadership si faptul ca iau in considerare mai mult responsabilitatile familiale, increderea de sine scazuta atat a femeii cat si a celorlalti fata de abilitatile de lider ale femeii, experienta profesionala anterioara a femeii, stilul predominant masculin al organizatiei.
• Leadership masculin si leadership femnin. Asemanari si deosebiri? Femeile si barbatii accepta stiluri diferite de leadership? Sunt aceste stiluri la fel de eficiente? Studiile arata ca stilurile de leadership adoptate de femei sunt la fel de eficiente ca cele ale barbatilor.
• Stereotipurile de gen asociate conceptului de leadership sunt importante? Cu siguranta ca da, caci stereotipurile legate de gen si lideri pun in dezavantaj femeile care aspira la posturi de conducere. De ce? Pentru ca femeile sunt tentate sa se gandeasca la in/compatibilitatea dintre rolul de lider si rolul de femeie. Daca femeile raman fidele rolului de femeie, afisand caracteristici considerate de societate predominant feminine, risca sa esueze in incercarea de a se impune ca lider. Dar daca femeile opteaza pentru rolul de lider, afisand caracteristici considerate de societate predominant masculine, atunci pot fi considerate lipsite de feminitate, de naturalete etc. Deci, ce ar trebui sa faca femeia?
PARTEA a III-a: Gen si piata muncii (55-70 minute)
Exercitiul 4: Exercitiu de spargere a ghetii: ”Al cui este jobul?” (5-10 minute)
• Incaperea este impartita in 3 zone: ” jobul femeilor”, ”jobul barbatilor”, ”jobul femeilor si barbatilor”. Facilitatorul va citi anumite slujbe. in functie de propriile opinii, participantii vor merge spre zona respectiva.
• Joburile mentionate de facilitator: electrician, politist, medic, pompier, soldat, pilot, croitor, profesor, mecanic, constructor, sofer de taxi, cantaret, actor etc.
Discutii: Care sunt stereotipurile de gen referitoare la ocupatii pe care le cunoasteti? De ce femeia nu poate avea anumite ocupatii? (pentru ca exista anumite asteptari de la o femeie sau pentru ca exista motive concrete?), Cu care dintre aceste stereotipuri sunteti de acord? Cu ce schimbari in acest domeniu ati fi de acord? Esti de acord cu afirmatia ”la munca egala, plata egala”?
Exercitiul 5. ”Pasi” (25-30 minute)
Varianta I
• Fiecare participant primeste cate un jeton cu cateva caracteristici. Preluand unele din aceste caracteristici, fiecare participant va crea un personaj fictiv. Fiecare participant va nota pe jeton caracteristicile pesonajului fictiv.
• Participantii sunt atentionati ca, fiind vorba de un personaj fictiv, nu trebuie sa preia doar caracteristici care se potrivesc cu propria persoana.
• Participantii vor fi aliniati. Facilitatorul le spune participantilor ca va citi cateva propozitii. Daca personajul fictiv creat considera ca se incadreaza cerintei, participantul va face un pas inainte; daca nu se incadreaza, trebuie sa ramana pe loc.
• Afirmatiile citite de facilitator/formator:
• 1. Sunteti in cautarea unui loc de munca. Mergeti la Agentia Locurilor de Munca si, din fericire, sunt disponibile numeroase locuri de munca.
• 2. Dar cele mai multe slujbe solicita cel putin studii liceale.
• 3. Slujba care te intereseaza cel mai mult necesita studii universitare in domeniu.
• 4. Programul de lucru pentru slujba dorita este de 8 ore zilnic.
• 5. Este posibil ca uneori sa fie necesar sa stai peste program pentru terminarea sarcinilor de lucru.
• 6. Unul dintre membrii familiei iti spune ca slujba se potriveste foarte bine unui barbat.
• 7. O alta slujba care ti-a atras atentia este in domeniul IT.
• 8. Primesti o slujba si dupa doi ani vrei sa iti gasesti un alt job mai bine platit.
Varianta II
• Facilitatorul/formatorul pregateste pentru fiecare participant cate un cartonas de rol. Facilitatorul/formatorul va sublinia faptul ca fiecare participant trebuie sa pastreze secretul asupra rolului primit.
• Participantii vor fi aliniati. Facilitatorul le spune participantilor ca va citi cateva propozitii. Daca participantul considera ca rolul sau se incadreaza cerintei, va face un pas inainte; daca nu se incadreaza, trebuie sa ramana pe loc.
Discutii:
• Ce personaje sunt in frunte? Ce personaje au ramas cel mai in urma? Cum s-au simtit in momenul in care au facut un pas inainte? Dar cand au ramas pe loc? Exista asemanari intre acest joc si realitate? Care a fost scopul jocului? Care sunt factorii care influenteaza cariera? Sunt influentate femeile de stereotipurile de gen in alegerea profesiei?
• Ce inseamna egalitatea de sanse intre femei si barbati pe piata muncii? (Egalitatea de sanse acordata femeilor si barbatilor se refera la luarea in considerare a capacitatilor, nevoilor si aspiratiilor lor diferite si tratamentul egal al acestora).
• Egalitatea de sanse dintre femei si barbati pe piata muncii: realitate sau slogan? (Chiar daca astazi, la nivel european, numarul femeilor este mai mare decat cel al barbatilor, pe piata muncii exista discriminari de gen)
Exercitiul 6: ”Aceeasi munca, acelasi salariu” (25-30 minute)
• Facilitatorul/formatorul le explica participantilor ca vor juca rolul unor muncitori care vor primi o sarcina de lucru de la angajator (de exemplu, realizarea unui anumit desen). Participantii au la dispozitie 5 minute pentru a realiza desenul.
• in timp ce participantii realizeaza desenul, facilitatorul/formatorul distribuie fiecaruia cate un post-it (de exemplu: barbat de 40 de ani, femeie de 35 ani, barbat de 23 ani, femeie de 47 ani etc.)
• Dupa terminarea desenului, participantii sunt rugati sa se aseze la rand pentru a fi platiti de catre angajator. Fiecare este platit in functie de grila de salarizare. ”Angajatorul” anunta cu glas tare cati bani primeste fiecare participant.
Discutii: Cum s-au simtit cei care au primit mai multi bani (sau mai putini) desi toata lumea a efectuat aceeasi activitate?, De ce au primit unii mai multi bani (sau mai putini) decat altii?, Exista asemenea situatii pe piata muncii din Romania? Ce forme de discriminare au fost aplicate in timpul exercitiului? (discriminarea la locul de munca pe criterii de gen si criterii de varsta). Exista justificare daca femeile primesc venituri diferentiate de barbatii pentru acelasi tip de munca?
• Principiul ”plata egala pentru munca egala” este unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene, datand din 1957 (a fost instrodus prin Tratatul de la Roma). Cu toate acestea, diferenta medie de salarizare intre femei si barbati la nivelul UE este de circa 16%.
Sursa: Compass - A manual on Human Rights Education with young people (2002) – Council of Europe Publishing, ”Ghid de bune practice pentru aplicarea principiului nediscriminarii in activitatile didactice”
PARTEA a IV-a: Gen si gospodarie/sarcinile casnice (30-45 minute)
Exercitiul 7. Exercitiu de spargere a ghetii: ”Ce imi place sa fac in casa?” (5-10 minute)
• Participantii vor fi asezati in cerc si stau in picioare. Pentru desfasurarea exercitiului este necesara o minge. Participantul care prinde mingea trebuie sa mentioneze o responsabilitate pe care o face cu placere.
Discutii: Activitatile mentionate pot fi indeplinite de ambele sexe, sau doar de femei sau doar de barbati?
Exercitiul 8. ”Cine ar trebui sa faca asta?” (15-20 minute)
Varianta 1:
• Facilitatorul pregateste jetoane cu sarcini casnice. Fiecare participant alege un jeton si va raspunde la urmatoarele intrebari: Cine ar trebui sa faca asta? De ce? Motiveaza-ti alegerea!
Varianta 2:
• incaperea este impartita in 3 zone: ”responsabilitatea femeilor”, ”responsabilitatea barbatilor”, ”responsabilitatea femeilor si barbatilor”. Facilitatorul va citi anumite propozitii. in functie de propriile opinii, participantii vor merge spre zona respectiva.
Discutii dupa finalizarea exercitiului:
Credeti ca femeia trebuie sa-si asume cea mai mare parte a treburilor casnice? Sunteti de acord cu un echilibru in indeplinirea sarcinilor casnice?
Concluzii: in Romania, continua sa persiste traditia conform careia femeile sunt “responsabile” cu ingrijirea copiilor si a persoanelor varstnice si cu sarcinile domestice. Avand in vedere ca multe femei au, in prezent, si un un loc de munca, femeile ajung sa fie supraincarcate (“dubla zi de munca”), cu activitatile profesionale si, in egala masura, cu cele de acasa. De multe ori, femeile se regasesc in situatia dificila de a alege sau de a face sacrificii si compromisuri, fie in plan profesional, fie in plan privat, in conditiile in care ambele zone pot fi in egala masura valoroase pentru ele.
Exercitiul 9. Exercitiu de dezvoltare a creativitatii: ”Femei vs. Barbati” (10-15 minute)
• Facilitatorul va prezenta un material Power Point si va coordona discutiile la fiecare slide.
• Slide 1: Descrie imaginea. Ce face femeia?
• Slide 2: Descrie imaginea. Ce ar putea scrie pe pancarda?
• Slide 3: Descrie imaginea. Care ar putea fi nemultumirile ei? Ce cere femeia? Priveste partea ascunsa a imaginii. Ce ar putea sa reprezinte?
• Slide 4: Descrie imaginea. Caracterizeaza starea de spirit a personajelor. Care este parerea ta despre situata din imagine? Ce crezi ca gandeste barbatul?
• Care sunt concluziile caricaturii?
Sursa: http://www.michellehenry.fr/manwoman.htm
Concluziile sesiunii de instruire (5 minute)
Evaluarea sesiunii de lucru (5 minute)
9. Rezultatele activitatii:
• imbunatatirea cunoÅŸtintelor despre termeni precum stereotipuri, rolul de gen, discriminare, egalitate de gen, diferenta dintre genuri;
• imbunatatirea abilitatilor de recunoastere a stereotipurilor de gen legate de munca in atitudinile si comportamentele proprii, dar si ale celorlalti;
• schimbari in cee ace priveste stereotipurile de gen referitoare la piata muncii si distributia responsabilitatilor casnice;
• imbunatatirea competentelor sociale ÅŸi de comunicare;
• dezvoltarea abilitatilor de lucru in echipa;
• dezvoltarea competentelor de comunicare in limba materna;
10. Timpul de desfasurare al sesiunii de instruire: 145-200 minute
• PARTEA I. Dictionarul de gen (10-15 minute)
• PARTEA a II-a: Gen si leadership (45-60 minute)
• PARTEA a III-a: Gen si piata muncii (55-70 minute)
• PARTEA a IV-a: Gen si gospodarie/sarcinile casnice (30-45 minute)
• Concluziile sesiunii de instruire (5 minute)
• Evaluarea sesiunii de lucru (5 minute)
11. Evaluarea activitatii
Participantii vor raspunde, la alegere, la una din urmatoarele intrebari:
• Ce v-a placut cel mai mult la activitatea de astazi?
• Ce cuvant iti vine in minte pentru a caracteriza activitatea aceasta?
• Ce nu v-a placut la activitatea de astazi?
• Ce lucru nou ati invatat astazi?
• Cum v-ati simtit astazi?
![Programa si modele de subiecte [REZOLVATE] Titularizare Geografie 2025](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/13422_600x315_2.jpg)
