In programa pentru Definitivat Educatori 2025 se arata ca misiunea educatorului este "de a permite fiecarui copil sa-si urmeze drumul sau personal de evolutie, oferindu-i suport pentru integrarea in viata sociala si activitatea scolara". In randurile de mai jos prezentam structura actualizata a programei si
modele de Subiecte Definitivat Educatori 2025, pentru a veni in ajutorul celor care vor sustine examenul pe 8 iulie 2025.
Programa Definitivat Educatori 2025
Disciplinele de examen la Definitivat Educatori 2025 sunt:
- Limba romana si Literatura pentru copii – scris;
NOTA: - Portofoliul si proba practica se realizeaza in conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din invatamantul preuniversitar, in vigoare.
Limba Romana si Literatura pentru Copii
Candidatii vor dovedi formarea urmatoarelor competente specifice:
identificarea temei si a modului de reflectare a acesteia in textele studiate
valorificarea valentelor educative ale textelor literare utilizate
identificarea si analiza principalelor elemente de structura, de compozitie si de limbaj specifice textului narativ
identificarea si analiza principalelor elemente de structura, de compozitie si de limbaj specifice textului dramatic
identificarea si analiza principalelor elemente de structura, de compozitie si de limbaj specifice textului liric
elaborarea unei argumentari scrise pe baza textelor studiate
utilizarea normelor ortografice, ortoepice, de punctuatie, morfosintactice si folosirea adecvata a unitatilor lexicosemantice, compatibile cu situatia de comunicare
utilizarea relatiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie in organizarea mesajului scris
utilizarea unui lexic diversificat, recurgand la categoriile semantice studiate, precum si la mijloacele de imbogatire a vocabularului, pentru exprimarea nuantata
identificarea organizarii morfologice si sintactice a textelor realizand corelatii inter-/intradisciplinare
Continut tematic Limba Romana
1. FONETICA SI FONOLOGIE
a) Aparatul fonator si sunetele limbii romane
b) Clasificarea articulatorie si acustica a vocalelor si a consoanelor limbii romane. Semivocale
c) Corespondenta dintre litere si sunete
d) Segmentul vocalic: Diftong. Triftong. Hiat
e) Silaba. Regulile silabatiei in limba romana
f) Ortografia si despartirea cuvintelor in silabe
g) Unitatile suprasegmentale intensive si extensive (accentul si intonatia)
h) Accentul. Reguli de folosire corecta a accentului in limba romana
2. PUNCTUATIE, ORTOGRAFIE SI ORTOEPIE
a) Principii care stau la baza ortografiei
b) Norme ortografice si norme ortoepice
c) Semnele de punctuatie si de ortografie
d) Functionalitatea semnelor de punctuatie si a semnelor ortografice
e) Scrierea cu majuscula. Abrevierile
3. LEXICOLOGIE
a) Cuvantul ca unitate de baza a vocabularului
b) Sensul cuvintelor: sensul propriu si sensul figurat
c) Relatii semantice intre cuvinte (sinonimie, antonimie, omonimie, paronimie, polisemie)
d) Imbogatirea vocabularului (mijloace interne, mijloace externe)
e) Expresii si locutiuni
4. MORFOLOGIE
a) Partile de vorbire flexibile:
- Verbul - Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Functii sintactice
- Substantivul - Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Functii sintactice
- Articolul - Clasificare
- Pronumele - Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Functii sintactice
- Adjectivul - Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Functii sintactice
- Numeralul - Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Functii sintactice
b) Partile de vorbire neflexibile (Clasificare. Functii sintactice):
- Adverbul - Clasificare. Grade de comparatie. Functii sintactice
- Conjunctia - Clasificare
- Prepozitia - Clasificare. Prepozitii care se construiesc cu genitivul, dativul, acuzativul
- Interjectia - Clasificare. Functii sintactice
5. SINTAXA
A. Sintaxa propozitiei:
a) Parti principale de propozitie:
- Subiectul – Clasificare
- Predicatul – Clasificare
- Acordul dintre subiect si predicat
b) Parti secundare de propozitie:
- Atributul – Clasificare
- Complementul – Clasificare
B. Sintaxa frazei:
a) Propozitia si felul propozitiilor
b) Fraza
c) Raporturile sintactice in fraza si in propozitie
d) Mijloacele de exprimare a raporturilor sintactice in propozitie si in fraza
e) Tipuri de propozitii subordonate in fraza: subiectiva, predicativa, atributiva, completiva directa si completiva indirecta, circumstantiale
Continut tematic Literatura pentru copii
1. CREATIA POPULARA
a) Genul liric – lirica populara
- Colinde
- Proverbe, zicatori, ghicitori
- Folclorul copiilor (cantece formula, recitative, numaratori)
b) Genul epic
- Basmul: Greuceanu, Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, Praslea cel voinic si merele de aur
2. CREATIA CULTA
a) Genul epic
- Fabula: Jean de La Fontaine – Greierele si furnica. Grigore Alexandrescu – Oglindele
- Legenda: Calin Gruia – Povestea florii-soarelui, Eugen Jianu – Legenda ghiocelului/ Legenda buburuzei
- Basmul: Mihai Eminescu – Fat-Frumos din lacrima; Ion Creanga – Povestea lui Harap-Alb; Basmul modern: Carlo Collodi – Pinocchio; Lyman Frank Baum – Vrajitorul din Oz.; Joseph Jacobs – Jack si vrejul de fasole
- Povesti: Ion Creanga - Fata babei si fata mosneagului / Punguta cu doi bani; Ioan Slavici – Doi feti cu stea in frunte; Hans Christian Andersen – Ratusca cea urata; Fratii Grimm – Alba ca Zapada; Charles Perrault – Scufita Rosie
- Povestirea: Emil Garleanu – Gandacelul; Ion Creanga – Ursul pacalit de vulpe/ Capra cu trei iezi; Octav Pancu Iasi – Iedul cu trei capre; Barbu Stefanescu-Delavrancea – Bunicul/ Bunica; Mihail Sadoveanu – Dumbrava minunata; Eric Carle – Vrei sa fii prietenul meu?, Omida mancacioasa; Sigrid Laube - Balul florilor; David Mckee – Elefantul Elmer; Ion Creanga – Mos Ion Roata si Unirea; Dumitru Almas – Povestiri istorice
- Schite: I.L.Caragiale – D-l. Goe…/ Vizita…
- Romanul pentru copii si despre copii: Ion Creanga – Amintiri din copilarie; Mark Twain – Aventurile lui Tom Sawyer/ Aventurile lui Huckleberry Finn; Antoine de Saint-Exupéry – Micul print
b) Genul liric
- Poezia despre copilarie: George Cosbuc – Iarna pe ulita, La oglinda/ La Pasti; Elena Farago – Sfatul degetelor
- Poezia despre natura si vietuitoare: Mihai Eminescu – Revedere, Somnoroase pasarele; Vasile Alecsandri – Pasteluri; Tudor Arghezi – Zdreanta/ Talharul pedepsit; George Toparceanu – Balada unui greier mic/ Gospodina; Elena Farago – Catelusul schiop/ Gandacelul
Nota:
Componenta Limba romana si Literatura pentru copii din structura probei de concurs va fi dimensionata pe doua module:
- aplicarea elementelor de limba romana pe un text la prima vedere, car e poate fi selectat atat din opera scriitorilor studiati, cat si din opera altor autori;
- redactarea unui eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ pe un text apartinand scriitorilor studiati.
Metodica activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii
Candidatii vor dovedi formarea urmatoarelor competente specifice:
abordarea flexibila a curriculumului pentru educatie timpurie;
alegerea si adecvarea principiilor si strategiilor didactice de predare-invatare-evaluare utilizate in cadrul activitatilor desfasurate in invatamantul prescolar, in vederea formarii comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educatie timpurie;
adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea si diferentierea invatarii;
abordarea integrata a invatarii in invatamantul prescolar prin valorificarea corelatiilor intra- si interdisciplinare;
valorificarea lecturii personalizate a programei scolare in proiectarea didactica pe termen lung si scurt;
conceperea unor instrumente de evaluare, analiza si interpretarea rezultatelor in scopul optimizarii actiunii didactice;
dezvoltarea unor parteneriate educationale, in vederea sustinerii calitatii educatiei si a dezvoltarii institutionale.
Continut tematic Curriculum pentru Educatie timpurie
Structura curriculumului pentru educatia timpurie; Principii si valori fundamentale
Concepte de baza ale curriculumului pentru educatia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltarii, comportamente observabile, domenii experientiale, teme anuale de studiu)
Planul de invatamant – importanta si organizare
Metodologia de aplicare a planului de invatamant - elemente de baza:
Programul zilnic de activitate;
Activitati pe domenii experientiale;
Jocuri si activitati liber-alese;
Activitati pentru dezvoltare personala (rutine, tranzitii, activitati optionale si activitatile de dezvoltare a inclinatiilor personale/predispozitiilor/aptitudinilor din perioada dupa-amiezii, activitatile extrascolare).
Continut tematic Proiectarea activitatilor de invatare
Lectura personalizata a programei pentru educatia timpurie si implicatiile ei in proiectarea didactica pe termen lung si scurt
Structura si continutul planificarii anuale/planificarii calendaristice
Structura si continutul proiectelor tematice
Structura si continutul proiectelor de activitate (integrata si/sau pe discipline)
Categoriile de activitati de invatare si modul de integrare in proiectarea didactica; Activitati integrate si activitati monodisciplinare
Continut tematic Managementul activitatilor de invatare. Organizare si realizare
Jocul - principala forma de organizare a procesului de invatamant in gradinita; Clasificarea jocurilor; Functiile jocului. Valente formative/educative ale jocului
Organizarea spatiului/mediului educational (intern si extern, fizic si social); cerinte psiho-pedagogice si ergonomice
Combinatii intre diferite strategii didactice, in viziune sistemica
- Metode, tehnici si procedee folosite in cadrul diferitelor tipuri de activitati de invatare.
- Modalitati de optimizare a situatiilor/contextelor de invatare prin intermediul mijloacelor didactice si a materialului didactic.
Diferentiere si individualizare in procesul de invatamant desfasurat in gradinita. Adaptare curriculara
Variante de organizare si de realizare a activitatilor de invatare pe domenii experientiale: povestirea; repovestirea; lectura educatoarei; jocul didactic; convorbirea; memorizarea; lectura dupa imagini; observarea, jocul de rol, jocul de miscare, jocul muzical, modelaj, desen, pictura etc.
Variante de organizare si de realizare a activitatilor pentru dezvoltare personala: rutine (intalnirea de dimineata), tranzitii, activitati optionale, activitati de dezvoltare a inclinatiilor personale/predispozitiilor/aptitudinilor din perioada dupa-amiezii, activitati extrascolare
Variante de organizare si realizare a jocurilor si activitatilor liber-alese
Variante de organizare si de realizare a activitatilor integrate
Parteneriatul educational. Relatia gradinita‒scoala si relatia gradinita‒familie–comunitate
Continut tematic Evaluarea in invatamantul prescolar
Conceptul de evaluare: definire si analiza. Forme ale evaluarii specifice invatamantului prescolar. Functiile evaluarii in gradinita
Metode si instrumente de evaluare a rezultatelor si a progreselor in invatare ale copilului prescolar. Fisa de apreciere a progresului copilului inainte de intrarea in clasa pregatitoare – structura si modalitatea de completare; roluri
Proiectarea evaluarii. Interpretarea si valorificarea rezultatelor evaluarii in invatamantul prescolar
Model Subiect Definitivat Educatori 2025
Testul nr. 1
SUBIECTUL I (60 de puncte)
Cititi cu atentie textul de mai jos:
S-a intors, apoi a scris cu litere uriase de tipar, pe toata tabla: ,,Principiul din septembrie al domnului Browne: Cand ai de ales intre a fi corect si a fi bun, alege sa fii bun.”
– Bine, fiti atenti, a zis el, intorcandu-se din nou cu fata la noi. Vreau sa incepeti un capitol nou in caietele voastre. Se va intitula ,,Principiile domnului Browne”.
A continuat sa vorbeasca, in timp ce noi faceam ce ne ceruse.
– Puneti data de azi pe prima pagina a acestui capitol. De acum inainte, la inceputul fiecarei luni voi scrie pe tabla un nou ,,principiu al domnului Browne”, iar voi il veti scrie pe caiet. Pe urma vom discuta ce inseamna acest principiu. La sfarsitul lunii veti scrie un text despre el, si anume despre ce inseamna pentru voi. Pana la sfarsitul anului veti avea o lista de principii pe care s-o luati cu voi. In vacanta de vara, le cer tuturor elevilor sa vina cu un principiu personal. Sa mi-l scrie pe o carte postala si sa mi-l trimita de oriunde se afla in vacanta.
(R.J. Palacio – Alege sa fii bun)
A. Limba romana (30 puncte)
Scrieti, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai sus:
1. Transcrieti, din textul dat, un cuvant care contine diftong si doua cuvinte care contin vocale in hiat.
2. Contrageti o propozitie subordonata din text.
3. Mentionati rolul cratimei in constructia s-a (S-a intors).
4. Construiti cate un enunt in care sa utilizati omonimele cuvintelor: luni, noi, vara.
5. Construiti un enunt in care cuvantul voi (s-o luati cu voi) sa aiba o alta valoare morfologica decat cea din text, precizand-o.
6. Indicati valoarea morfologica si functia sintactica pentru fiecare dintre cuvintele subliniate in secventa: Vreau sa incepeti un capitol nou in caietele voastre.
7. Precizati valoarea morfologica a lui a fi (a fi corect...).
8. Rescrieti propozitia subordonata din aceasta fraza, precizandu-i felul: In vacanta de vara, le cer tuturor elevilor sa vina cu un principiu personal.
9. Explicati, intr-un text de 30-50 de cuvinte, semnificatia enuntului: Cand ai de ales intre a fi corect si a fi bun, alege sa fii bun.
B. Literatura pentru copii (30 puncte)
Redactati un eseu, de 300 – 600 de cuvinte, in care sa prezentati valorile educative ale unei povesti culte, apartinand genului epic, inclusa in programa de examen.
In elaborarea eseului veti avea in vedere urmatoarele repere:
– evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea povestii culte selectate in genul literar mentionat;
– indicarea a doua valori educative ale povestii culte selectate;
– ilustrarea posibilitatii de valorificare a celor doua valori educative indicate;
– exprimarea unei opinii cu privire la modul in care pot fi utilizate aceste valori educative ale povestii culte selectate.
Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru continutul eseului veti primi 20 puncte, iar pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; abilitati de analiza si de argumentare – 2 puncte; ortografie – 1 punct; punctuatie – 1 punct; asezare in pagina si lizibilitate – 1 punct; incadrare in numarul de cuvinte indicat – 1 punct). In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 300 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Prezentati trei etape ale unei activitati de invatare, avand ca forma de realizare jocul didactic (domeniul experiential Stiinte, nivel de studiu: 3 − 5 ani); sugestie de continut: diferentieri ale obiectelor dupa marime (mare, mic, mijlociu), tinand cont de urmatoarele repere:
– mentionarea etapelor activitatii, trei dintre acestea putand fi captarea atentiei copiilor, reactualizarea cunostintelor si desfasurarea propriu-zisa;
– descrierea continuturilor etapelor enumerate.
2. Realizati un eseu argumentativ, de aproximativ 300-600 de cuvinte, avand ca tema rolul rutinelor
in dezvoltarea personala a prescolarilor. Aveti in vedere aceste aspecte:
– prezentarea valentelor formative ale rutinelor, pornind de la perspectiva lor organizatorica in cadrul activitatilor de dezvoltare personala a prescolarilor;
– exprimarea unui punct de vedere argumentat despre rolul rutinelor in dezvoltarea lor personala.
Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru continutul eseului veti primi 10 puncte, iar pentru redactare veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris – 1 punct; abilitati de analiza si de argumentare – 2 puncte; ortografie, punctuatie, asezare in pagina si lizibilitate – 1 punct; incadrare in limita de spatiu indicata – 1 punct)
...vezi AICI mai multe modele de Subiecte Definitivat Educatori 2025<<
Rezolvarea subiectului propus la Definitivat 2025 Educatori