Sondajul abordeaza, intr-o maniera integrata si comparabila international, teme fundamentale pentru invatamantul romanesc precum:
- increderea parintilor in institutii (scoala, stat, biserica, presa);
- viitorul educatiei si echitatea accesului la sanse reale pentru toti copiii;
- violenta scolara, programa, metodele de predare si infrastructura;
- implicarea parintilor si elevilor in decizii;
- satisfactia fata de functionarea concreta a scolii;
- prioritatile parintilor privind calitatea educatiei si ce considera important;
- perceptia asupra materiilor studiate, de la limbi straine si informatica, la istorie, religie si teme sensibile precum comunismul sau Holocaustul.
Initiatorii sondajului sustin ca distributia parintilor in esantion s-a facut echitabil la nivel national. Bucurestiul, care are aproximativ 10% din populatia scolara a tarii, este reflectat in sondaj cu o pondere identica (10,6%). Aceasta aliniere ofera legitimitate si sustine calitatea colectarii de date, transmit acestia.
Scoala romaneasca, intre speranta si esec
► Intrebarea 6 - „Cum evaluezi perspectivele pe termen lung ale educatiei in Romania?”
Rezultate:
Perspective pozitive: 33,42%
Perspective negative: 32,54%
Neutru: 34,04%
Educatia din Romania este perceputa ca blocata intr-un orizont de incertitudine. Parintii sunt impartiti aproape egal intre speranta, pesimism si indecizie. Doar o treime cred intr-un viitor educational mai bun, iar o alta treime il considera ingrijorator.
Pentru specialisti, aceasta distributie confirma un climat social fragil si confuz, in care reformele sunt percepute ca incoerente, deseori decorative, fara efect structural.
Performantele academice ale elevilor sunt influentate de statutul social
► Intrebarea 7 - „In ce masura consideri ca statutul social al unei familii influenteaza rezultatele scolare ale copiilor?”
Rezultate:
In mare si foarte mare masura: 70,45%
In mica si foarte mica masura: 10,17%
Neutru. Nu afecteaza: 19,38%
7 din 10 parinti cred ca educatia NU este egala pentru toti. Statutul social influenteaza decisiv rezultatele scolare, in opinia majoritatii parintilor romani. Asta inseamna ca inechitatile socio-economice sunt simtite direct de familii, nu doar de cercetatori sau ONG-uri.
Pentru specialisti, aceasta perceptie justifica interventii compensatorii: programe de sprijin pentru elevii din medii defavorizate, politici de redistribuire, asistenta educationala, mentorat, burse. Este si un semnal de alarma ca mobilitatea sociala prin educatie este slabita.
Nevoia de politici educationale incluzive
► Intrebarea 8 - „In ce masura consideri ca educatia raspunde nevoilor tuturor copiilor (ex. crescuti de un singur parinte, bunici etc.)?”
Rezultate:
Raspunde in mare masura: 37,82%
Raspunde in mica masura: 30,63%
Neutru: 31,55%
Doar o treime dintre parinti considera ca scoala este cu adevarat incluziva. Restul nu sunt convinsi – fie sunt nemultumiti, fie nu stiu ce sa spuna.
Pentru specialisti, acest rezultat exprima nevoia de politici educationale orientate spre diversitate familiala si incluziune: sprijin psihologic, formare a cadrelor didactice, comunicare empatica si flexibilitate administrativa.
Cum vad parintii scoala romaneasca
► Intrebarea 9 - „Cat de multumit esti de urmatoarele aspecte ale educatiei din Romania?”
Aceasta intrebare a vizat 10 dimensiuni ale functionarii curente a scolii, oferind un tablou fidel al nivelului de satisfactie resimtit de parinti in relatia lor cu sistemul educational. Rezultatele reflecta o nemultumire generalizata, dar nu radicala – multi parinti nu resping complet scoala, ci semnaleaza ca aceasta nu functioneaza suficient de bine sau echitabil pentru toti copiii.
1. Curriculum si relevanta – nucleul frustrarii parintilor. Cele mai mari scoruri de nemultumire se inregistreaza pentru:
- Relevanta materiilor studiate – 45,6% nemultumiti
- Temele pentru acasa – 39,9% nemultumiti
- Gradul de dificultate al continuturilor – 39,6% nemultumiti
Interpretare: Parintii percep ca scoala e rupta de viata reala, iar materia este prea multa, prea grea si prea putin utila. Nu cer o simplificare superficiala, ci o adaptare profunda a curriculumului la varsta copilului, la realitatea sociala si la nevoile de viata si cariera.
2. Participarea – o scoala care decide fara elev si fara familie
- Implicarea elevilor in decizii – 38,8% nemultumiti
- Implicarea parintilor in decizii – 35,1% nemultumiti
- Comunicarea cu conducerea scolii – 35,9% nemultumiti
- Deschiderea scolii catre comunitate – 35,1% nemultumiti
Interpretare: Parintii simt ca scoala decide de sus in jos, fara consultare, fara ascultare, fara colaborare. Elevii sunt lasati in afara proceselor reale de decizie, iar parintii au adesea un rol simbolic, nu efectiv.
Este evidenta nevoia de democratizare reala a vietii scolare.
3. Sprijinul real – discrepante intre profesori, scoli si cicluri de studiu
- Sprijinul oferit de profesori – 34,2% nemultumiti, 35,5% multumiti
- Comunicarea cu invatatorii/dirigintii – scorul cel mai bun: 38,2% multumiti
Interpretare: Exista o retea de profesori dedicati, care pastreaza increderea parintilor, dar si multe cazuri de lipsa de empatie sau efort educational minim. Comunicarea pare mai buna in ciclurile mici (unde este directa), dar se deterioreaza in gimnaziu si liceu, unde relatiile sunt mai formale si fragmentate.
4. Timpul – intre suprasolicitare si nevoia de eficienta. Numarul de ore petrecut de elevi la scoala – 33,2% nemultumiti, 37,6% multumiti
Interpretare: Timpul nu este perceput ca insuficient, ci ca ineficient utilizat. Parintii nu cer reducerea orelor, ci reechilibrarea orarului si valorificarea orelor prin metode mai vii, mai interactive, mai relevante.
5. O scoala inchisa in sine
Deschiderea scolii fata de comunitate – 33,4% multumiti, 35,1% nemultumiti
Interpretare: Scoala este vazuta ca o institutie rigida, putin conectata la viata reala. Parintii vor o scoala care colaboreaza cu autoritati locale, ONG-uri, firme, asociatii – care devine o resursa comunitara, nu un turn de fildes.
Concluzie generala: Parintii nu sunt impotriva scolii. Sunt impotriva unui sistem care nu asculta, nu se adapteaza si nu colaboreaza cu ei. Ei cer o reforma centrata pe copil, pe realitate si pe respect reciproc. Nu cantitatea, ci calitatea face diferenta. Nu structura, ci relatia.
Top 10 probleme ale educatiei din Romania
► Top 10 probleme identificate de parinti. Acest clasament arata clar ca parintii nu sunt concentrati doar pe o problema punctuala, ci vad sistemul ca fiind afectat de un complex de disfunctionalitati structurale.
1. Cea mai acuta este violenta scolara – un fenomen care, in perceptia parintilor, afecteaza profund siguranta si climatul educational.
2. Urmeaza probleme de continut (programa, metode), dar si de forma (birocratie, infrastructura, subfinantare).
3. Foarte ingrijorator: aproape 4 din 10 parinti considera ca sistemul educational nu ofera sprijin emotional sau psihologic elevilor, iar pregatirea profesorilor este deficitara.
Dimensiuni-cheie ale sistemului educational din Romania, in opinia parintilor
► Intrebarea 11 - „Cat de importante sunt urmatoarele aspecte pentru cresterea calitatii educatiei din Romania?”
Participantii au evaluat 19 dimensiuni-cheie ale sistemului educational, pe o scara de la 1 („Deloc important”) la 5 („Foarte important”). Rezultatele permit conturarea unei harti clare a prioritatilor parintilor romani in materie de reforma educationala.
1. Convergenta puternica in jurul nevoii de schimbare pedagogica
Cele mai mari procente pentru „important/foarte important” (scoruri 4+5) se inregistreaza pentru:
- Metodele de predare ale profesorilor – 80,94%
- Violenta scolara / bullying-ul – 80,88%
- Nivelul de pregatire al cadrelor didactice – 80,46%
- Programa scolara si planurile-cadru – 79,39%
Interpretare: Parintii nu mai percep problema educatiei doar in termeni de lipsuri materiale, ci mai ales in termeni pedagogici si culturali: cum se preda, ce se preda, cat este de util si cat de mult conteaza siguranta si climatul emotional. Aceste patru dimensiuni formeaza nucleul reformei pe care societatea o cere.
2. Sustinere puternica pentru sprijin psihologic si orientare
- Consiliere si suport emotional – 77,39%
- Combaterea discriminarii – 75,06%
- Combaterea abandonului scolar – 73,75%
- Colaborarea parinti-profesori – 75,19%
Interpretare: Parintii vor o scoala mai empatica, care sa recunoasca si sa sustina diversitatea copiilor. Nevoia de suport psihologic si umanizare a relatiei profesor–elev este o tendinta sociala majora, corelata si cu cresterea presiunii psihoemotionale asupra copiilor.
3. Dimensiuni functionale cu impact semnificativ
- Finantarea – 77,27%
- Infrastructura scolara – 69,42%
- Transportul scolar – 67,81%
- Salarizarea cadrelor didactice – 65,18%
Interpretare: Parintii inteleg ca resursele conteaza – dar nu le plaseaza pe primul loc. Mai degraba, solicita ca finantarea sa fie insotita de schimbari reale in continut, metoda si echitate. Transportul este asociat in special cu ruralul si accesul echitabil.
4. Asteptari privind echitatea si incluziunea
- Discrepantele urban–rural – 64,35%
- Combaterea segregarii scolare – 65,02%
- Adaptarea la piata muncii – 77,37%
Interpretare: Exista o sustinere importanta pentru reducerea inegalitatilor. Parintii constientizeaza ca scoala nu ofera aceleasi sanse tuturor, iar adaptarea sistemului la viata reala (inclusiv economica) este perceputa ca esentiala.
5. Teme controversate sau cu sustinere mai slaba
- Birocratia – 62,14% (dar 18,63% o considera neimportanta adica nu conteaza)
- Sanctiunile pentru elevi – 57,33% (cea mai mare proportie de raspunsuri neutre – 23,78%)
- Folosirea telefoanelor mobile – doar 37,05% considera importanta reglementarea acestui aspect; in schimb, 40,38% spun ca este neimportant.
Interpretare: Aceste teme sunt polarizante. Ele trebuie abordate cu nuanta: parintii nu neaga importanta lor, dar probabil sunt satui de masuri punitive si formale, fara efect real in viata copilului.
6. Un public implicat si coerent
Rata de raspuns 4+5 este ridicata la majoritatea intrebarilor – aratand un nivel ridicat de implicare si o gandire coerenta in randul parintilor respondenti. Dimensiunile prioritizate formeaza o viziune clara pentru o educatie relevanta, echitabila si umana.
Concluzie generala: Parintii nu cer doar resurse, ci o schimbare profunda in cultura educationala. Ei vor o educatie cu sens, facuta de profesori bine pregatiti, care sprijina elevii si colaboreaza cu familia. Reforma trebuie sa inceapa cu omul din fata clasei – si cu copilul din banca.
Ce cred parintii despre disciplinele studiate de elevi in scoala
► Intrebarea 12 - „Cat de important crezi ca este pentru un elev studierea urmatoarelor discipline?”
Prin aceasta intrebare, parintii au fost invitati sa evalueze importanta perceputa a 10 discipline sau domenii de studiu din invatamantul preuniversitar. Rezultatele ofera o imagine clara asupra valorilor educationale pe care le impartasesc parintii si asupra asteptarilor lor privind utilitatea scolii in viata reala.
1. Domina materiile cu valoare practica si globala
- Cele mai ridicate scoruri de „important/foarte important” (4+5) sunt atribuite:
- Limbilor straine – 89.02%
- Gramatica (limba romana) – 86.89%
- Informatica – 84.29%
- Matematica si stiintele exacte – 80.69%
Interpretare: Parintii valorizeaza competentele de comunicare si gandire logica, dar mai ales utilitatea practica a invatarii. Limbile straine sunt percepute ca poarta catre mobilitate, cariera, adaptabilitate. Informatica este asociata cu viitorul. Gramatica si matematica sunt considerate instrumente fundamentale de gandire.
2. Materiile cu relevanta identitara sunt sustinute, dar cu variatii
- Istoria Romanilor – 71.68%
- Geografia – 79.16%
- Istoria Universala – 54.47%
Interpretare: Parintii sustin studiul identitatii nationale (prin Istoria Romanilor), dar si cadrul de intelegere a lumii (Geografia, Istoria Universala), cu o usoara preferinta pentru ceea ce este „aproape”. Scorul mai scazut al istoriei universale poate reflecta subreprezentarea ei in curriculum sau o slaba legatura emotionala cu tema.
3. Disciplinele sensibile din punct de vedere ideologic polarizeaza
- Religia – 50.77% (importanta), dar si 27.60% (neimportanta)
- Istoria Comunismului – 39.39% (importanta), 35.88% (neimportanta)
- Istoria Evreilor – doar 21.22% o considera importanta, 57.60% spun ca nu e importanta
Interpretare: Aceste discipline sunt puternic ideologizate sau marginalizate in sistem, iar parintii raspund in mod polarizat sau defensiv. In cazul Religiei, este vizibila o scindare intre familiile care considera formarea morala parte esentiala a scolii si cele care o vad ca un domeniu strict privat. Istoria Comunismului si Istoria Evreilor sufera din lipsa de integrare reala in cultura educationala si din neglijenta curriculara a unor teme esentiale pentru educatia democratica.
4. Tendinta generala: parintii vor o educatie relevanta si echilibrata. Parintii apreciaza materiile care formeaza competente pentru viata, nu doar pentru examene.
Existenta unor raspunsuri semnificative de tip „neutru” (scor 3) sugereaza incertitudine sau lipsa de claritate curriculara asupra unor discipline.
Federatia Nationala a Parintilor din Romania – Edupart transmite, intr-un
comunicat, ca implementarea la nivel macro a unor masuri pe baza acestor rezultate ar permite Romaniei:
- sa fundamenteze deciziile educationale pe date reale;
- sa stabileasca benchmarkuri (repere de performanta) comparabile international;
- sa formuleze politici publice mai bine ancorate in nevoile reale ale familiilor;
- sa reduca decalajele de echitate si calitate din sistem;
- sa repuna educatia in centrul respectului social si al deciziei politice.
⚠️ Disclaimer metodologic
„Rezultatele prezentate provin dintr-un sondaj realizat de Federatia Nationala a Parintilor – Edupart, pe un esantion de 20.462 de respondenti, compus preponderent din parinti activi in retelele sociale si in comunitatile educationale partenere ale Federatiei.
Prin urmare, datele reflecta opiniile unui segment specific al populatiei — parinti care aleg sa se implice civic sau educational — si nu pot fi considerate reprezentative statistic pentru intreaga populatie adulta din Romania. Chestionarul a fost administrat online, iar esantionul este neponderat, ceea ce inseamna ca distributiile demografice (varsta, educatie, mediu de rezidenta, regiune etc.) pot introduce biasuri de selectie.
Interpretarile trebuie, asadar, sa tina cont de natura exploratorie a datelor, iar comparatiile intre institutii sau domenii trebuie intelese ca perceptii relative in interiorul esantionului, nu ca evaluari obiective ale performantei acestora in societate.”
– Asist. univ. dr. Antonio Amuza
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 5 minute
16Mai.2025
.jpg)
![Programa si modele de subiecte [REZOLVATE] Titularizare Invatatori 2025](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/7722_600x315_2.jpg)
