Executivul a aprobat modelul bonului valoric de care vor beneficia elevii si studentii din invatamantul de stat sau particular acreditat, in varsta de pana la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de maximum 150 lei pe membru de familie.
Cuantumul bonului valoric reprezinta echivalentul in lei al sumei de 200 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a lunii precedente achizitiei. "Culoarea bonului valoric din acest an va fi albastru deschis. Din motive de securitate, in fiecare an, culoarea si seria bonului valoric se schimba prin Hotarare de Guvern", sustine sursa citata.
Potrivit calendarului, in anul 2015, distribuirea bonurilor pentru achizitionarea de calculatoare se va face in perioada 24 iunie - 30 iulie, iar achizitionarea propriu-zisa se va face in perioada 24 iunie - 31 august.
Configuratia minima recomandata a calculatoarelor pentru achizitionarea carora se acorda sprijinul financiar este urmatoarea: procesor 2 Ghz, 1 GB RAM si 250 GB hard-disk si software de baza licentiat, incluzand un sistem de operare si un program antivirus.
"Bugetul alocat de Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice pentru derularea 'Euro 200' in anul 2015 este de 16 milioane de lei, estimandu-se ca vor beneficia de acest sprijin 17.779 de elevi si studenti", mai anunta Guvernul.
Programul "Euro 200" se deruleaza incepand cu anul 2004 iar obiectivele sale sunt stimularea achizitionarii de computere prin acordarea unor ajutoare financiare stabilite pe criterii sociale, respectiv crearea de competente in utilizarea mijloacelor IT& C. Potrivit Guvernului, in cei zece ani de aplicare a "Euro 200" au beneficiat de acest program 281.349 de elevi si studenti
Pentru a beneficia de programul "Euro 200", candidatii care trebuie sa depuna o cerere scrisa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa nu aiba mai mult de 26 de anu
- veniturile brute lunare ale familiilor din care provin sa nu depaseasca suma de 150 de lei pe membru de familie
- sa fie inscrisi in anul scolar 2014-2015 la o institutie de invatamant de stat
Daca solicitarea este eligibila, elevii vor primi de la unitatea scolara la care invata un bon valoric cu ajutorul caruia vor putea achizitiona un calculator desktop de la magazinele de specialitate.
Pentru a beneficia de finantare pentru calculator, solicitantii vor depune la inceputul anului scolar 2014-2015 un dosar la secretariatul unitatii de invatamant la care invata, care va contine urmatoarele documente:
-cerere prin care parintele sau tutorele solicita ajutorul financiar
-declaratie a parintelui sau tutorelui ca venitul brut pe membru de familie nu depaseste 150 lei si ca dispun de diferenta de bani pentru achizitionarea calculatorului
-copie certificat/carte de identitate a beneficiarului, al parintelui/tutorelui legal, cat si celorlalti membri ai familiei
-adeverinta de la unitatea de invatamant din care sa rezulte calitatea de elev/student a celorlalti frati sau surori
-acte doveditoare, in original, privind veniturile membrilor familliei
-adeverinta eliberata de catre unitatea de invatamant din care sa rezulte media generala/calificativul din anul scolar anterior depunerii cererii pentru Programul Euro 200
-adeverinta eliberata de catre unitatea de invatamant din care sa rezulte numarul de absente nemotivate din anul scolar anterior depunerii cererii
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 3 minute
Marian 16 Mai. 2015 16:11:52
In anul 2009, Cristian Pop- Eleches roman din Arad, profesor la Universitatea Columbia si Ofer Malamud, professor la Universitatea Chicago, amandoi cercetatori recunoscuti in Statele Unite, au demarat un studio privind efectele pe care le-a avut investitia in educatia prin calculator pentru copii din Romania. Au fost investigate 6814 familii din judetele Arad, Bistrita-Nasaud, Braila, Cluj, Maramures, Mures si Sibiu. Studil a urmarit rezultatele la invatatura ale acetor copii in raport cu alti elevi care nu au beneficiat de calculator.. Au fost considerate ca relevante notele la matematica, romana si engleza. Cercetarile finalizate in 2010 au condus la urmatoarele rezultate:1. In 87% dintre calcula toarele achizitionate erau instalate jocuri video, dar numai in 6% dintre ele erau instalate si programe educationale primate gratuity. 20% dintre copii au declarat ca se joaca zilnic diverse jocuri video pe calculator, in schimb numai 1% au decla rat ca foloseau zilnic computerul in scopuri educationale.
2. Aparitia calculatorului in spatial caminului a condus la scaderea timpului acordat rezolvarii temelor de acasa, a lecturii si a tuturor celorlalte activitati recreative.
3. Rezultatele scolare au scazut dramatic dupa achizitionarea calculatorului ajungand dupa numai un an sa aiba un nivel de pregatire mai scazut decat ceilalti copii de aceeasi varsta, care traiau in acelasi context socio-cultural.SILVIA CRIVEANU, CALCULATORUL DE ACASA-CONDITIE SUFICIENTA PENTRU ESECUL SCOLAR, FAMILIA ORTODOXA, NR. 10/2011 .
Cercetãrile aratã cã mediul an care trãieºte copilul nu trebuie sã fie unul agitat, construit artificial, ci, mai curand, unul liniºtit. Trebuie avut an vedere cã, pentru dezvoltarea creierului, este importantã, nu atat activitatea exterioarã, cat intensitatea proceselor interioare, reflexive, vorbirea cu sine ansuºi despre uimitoarea lume care-l anconjoarã.
Un alt factor necesar dezvoltãrii creierului este experienþa cuvantului in dialogul cu proprii pãrinþi. Aceºtia constituie cea mai buna cãlãuzã pe care copilul o poate avea pentru a anþelege lumea anconjurãtoare si pentru a-ºi dezvolta mintea. Dialogul cu aceºtia, cuvantul rostit rar, explicat cu rãbdare si dragoste de cãtre pãrinþi, ocupã, dupã ultimele cercetãri, rolul cel mai important an configurarea reþelelor neuronale, mai mult decat oricare experienþã.
O altã condiþie necesarã dezvoltãrii normale a creierului este implicarea ºi participarea activã a copilului la existenþa sau experienþa cotidianã. Neuropsihologii au constatat faptul ca interacþiunea activã cu mediul, atat la nivelul fizic al atingeri ºi jocului, cat ºi la cel psihologic al reflecþiei ºi imaginaþiei, este esenþialã pentru dezvoltarea normalã a cortexului.
Televiziunea, din perspectiva descrisa anterior, nu poate fi consideratã propice pentru edificarea structurilor neuronale caracteristice unui creier normal, ci, dimpotrivã, poate fi vãzutã ca un mediu ce ampiedicã sau reprimã o evoluþie fireascã. Copilul an faþa televizorului nu are parte de experienþa obiºnuitã a limbajului, de stimularea dialogicã a gandirii ºi reflexiei pe care pãrinþii, bunicii sau mediul uman, an general, le oferã. Stimulii vizuali ºi auditivi percepuþi an faþa micului ecran sunt atat de agresivi, se succed cu asemenea rapiditate, ancat depãºesc capacitatea creierului de a-i controla. Efectul inevitabil va fi inhibarea unor importante procese mentale.
Copiii se obiºnuiesc de la televizor sã nu mai doreascã sã anþeleagã ce se antamplã an lumea care-i anconjoarã. Se mulþumesc doar cu senzaþiile . Experienþa vizionãrii TV nu este una a spaþiului ºi a timpului real, a distanþelor ºi a duratelor reale, ci a unora virtuale, sugerate sau doar simulate in interiorul lumii televizualului. Copilului ii lipseºte posibilitatea cunoaºterii prin atingerea ºi manipularea fizicã a materialelor, una dintre condiþiile desfãºurãrii procesului de cunoaºtere ºi prin urmare, de structurare a traseelor neuronale. Prin televizor cei mici sunt lipsiþi de liniºtea ºi rãgazul necesare dezvoltãrii mecanismelor limbajului intern ºi ale gandirii reflexive.
A-i anvãþa pe copii cu televizorul ºi a cultiva acest obicei an viaþa noastrã anseamnã, de fapt, a modela niºte structuri neuronale care determinã cortexul sã rãspundã la provocãrile realitãþii potrivit tipului de experienþã propus de vizionarea televizorului; anseamnã sã anvãþãm creierul cu atitudinea pasivã, sã-l facem dependent de "plãcerea facilã a ecranului video", sã "ai slãbim abilitãþile mentale" obiºnuindu-l sã nu reflecteze, sã nu gandeascã realitatea, sã nu dialogheze sau sã nu se concentreze cu atenþie la problemele pe care le antampinã. Astfel, uitatul la TV nu va constitui numai o obiºnuinþã cotidianã, ci se va cristaliza antr-o structurã corticalã care va influienþa semnificativ antregul orizont de conºtiinþã ºi existenþã a telespectatorului.
În urmã cu mai bine de 70 de ani, cand se discuta despre „binefacerile” cinematografiei an educaþie ºi anvãþãmant, marele pedagog ºi vizionar, Vasile Bãncilã trãgea un semnal de alarmã an privinþa efectului excesului de imagini asupra imaginaþiei, cuvintele lui profetice fiind mai mult decat actuale an ceea ce priveºte televizualul: „Excesul de imagini poate obosi imaginaþia sau sã o andepãrteze, fiindcã sufletul rãmane sã se mulþumeascã numai cu imagini. În acel moment, omul a devenit o fiinþã exterioristã, care-ºi cautã viaþa an afarã, an noi ºi iarãºi noi excitaþii. El a pierdut resortul creaþiei interne ºi devine un cerºetor de senzaþii ºi imagini, nostalgic dupã altceva ºi aproape veºnic plictisit, fiindcã nu mai poate adãuga de la el nimic… Este tocmai imaginea omului actual, a omului modern” .