Parintii cer RECORECTAREA lucrarilor de la Evaluarea Nationala 2014. Scrisoarea in care o profesoara cere iertare elevilor pentru subiectele la romana
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Premierul Victor Ponta asteapta parerea specialistilor, dupa ce Federatia Nationala a Asociatiilor de Parinti a solicitat demisia cadrelor didactice care au realizat subiectele de la Evaluarea Nationala 2014 si recorectarea lucrarilor.
Subiectele probei de limba romana de la evaluarea elevilor de clasa a VIII-a sunt contestate de Federatia Nationala a Asociatiilor de Parinti, care reclama dificultatea unuia dintre acestea, considerat in afara programei, si faptul ca un altul a avut baremul prost gandit.
Federatia Nationala a Asociatiilor de Parinti enumera nemultumirile legate de subiecte intr-o scrisoare deschisa adresata ministrului Educatiei, Remus Pricopie. Scrisoare este facuta publica, potrivit semnatarei ei - Mihaela Guna, presedintele federatiei, in contextul afisarii, vineri, a rezultatelor la examenele de Evaluare Nationala 2014.
"Am ajuns astazi (vineri, n.r.) sa facem coada la scolile din Romania pentru a depune contestatiile pentru notele de la proba de Limba si Literatura Romana din cadrul examenului mai sus-mentionat. Consideram ca Centrul National de Evaluare, din subordinea dumneavostra a elaborat subiectele la aceasta proba fara sa tina cont de programa elevilor si fara sa aiba o legatura cu realitatile scolii gimnaziale din Romania", se arata la inceputul mesajului adresat ministrului Educatiei.
Printre nemultumirile parintilor legate de subiectele de la Evaluarea Nationala 2014 la limba romana se numara:
- poezia "Ganduri pentru Anul Nou" este una filozofica, gen care se studiaza la liceu;
- cele doua compuneri de la literatura sunt asociate ca teme, fapt care a facut ca un copil care nu a inteles mesajul poeziei sa nu aiba oportunitatea unei recuperari pe o tema diferita;
- elevii au avut de mentionat mai multe sinonime pentru trei cuvinte din versurile acesteia, cerinta la care baremul a fost "prost gandit si nu a lasat libertate profesorilor evaluatori sa ia in considerare toate variantele de raspuns corecte;
- contestat este si ultimul subiect al probei: "Redacteaza, in 80-150 de cuvinte, o scurta naratiune in care sa prezinti o intamplare petrecuta in timpul participarii la o intalnire organizata de scoala, cu un scriitor contemporan";
"Aceasta intrecere a profesorilor propunatori de subiecte din Centrul National de Evaluare a reusit sa-i faca pe copiii nostri sa inteleaga ca toata munca lor a fost desconsiderata. Criteriile de evaluare pe post ale expertilor din institutia respectiva au in vedere numai acest lucru? Pentru ca altfel, nu vedem de ce ar ramane in functii dupa asemenea bataie de joc la adresa copiilor si a dascalilor lor", spune in finalul scrisorii Mihaela Guna.
Nemultumita de subiectele de la Evaluarea Nationala 2014 este si o profesoara de limba romana, care a scris a scris o scrisoare in care le-a cerut iertare elevilor.
Redam scrisoarea integral:
"Dragii mei prieteni,
Nu stiu daca intereseaza pe multi dintre voi examenul de la sfarsitul clasei a opta, dar pentru ca n-am vreun blog, ziar sau emisiune TV, va scriu voua, poate transmiteti mai departe… Ar trebui sa schimbam ceva, cat inca se mai poate.
Aud mereu discursuri despre cat de bine si de mult invatam noi sau altii mai in varsta decat noi pe vremea comunismului si despre cum nu invata generatiile actuale, care nu au moral si printip… De fapt, generatiile actuale sunt mult mai inteligente decat noi si e vina noastra, parinti si profesori, ca nu le oferim ce le trebuie. Priviti-va copiii, sa nu-mi spuneti ca nu stiu mult mai multe decat stiati voi la varsta lor…
Sa ma intorc insa la proba de romana de la examenul de luni. Sunt profund dezamagita de subiecte si de barem. Ma gandesc de doua zile la copiii mei care au muncit foarte mult anul acesta si la cat o sa fie de dezamagiti. La Gloria, Tudor, Lidia, Laura, Oana, Antonela, Cristina sau Andrei si la multi altii, care, probabil, vor lua note sub asteptarile lor si mai mici decat nivelul lor real. De ce? Din vina celor care au conceput subiectul, baremul, din cauza viziunii celor care conduc invatamantul sau, mai bine zis, a lipsei lor de viziune. Concluzia va fi, sunt sigura, ca suntem mai prosti decat cei din Occident si ca profesorii sunt slab pregatiti, ca nu stiu sa-i invete, dar nu-mi spuneti ca nu stiti copii care, in orice parte a Europei s-ar fi dus, nu s-au inscris intr-o clasa superioara celei din Romania. Avem, de fapt, probleme cu marea cantitate de informatii, cu subfinantarea invatamantului, nu cu desteptaciunea copiilor nostri. Eu cred ca guvernantii nostri ne spun „prosti” pentru ca asa suntem mai usor manipulabili.
Asadar, copiilor li s-a dat sa-si spuna parerea despre mesajul unui text liric, la prima vedere – Randuri pentru Anul Nou, de Minulescu. Textul era mult peste nivelul de varsta si capacitatea de intelegere a unui copil de 14 ani, iar eu am in programa o singura ora pe an in care ii invat sa-si exprime opinia in legatura cu o tema oarecare. Cei care fac asemenea subiecte nu stiu asta? Textul nu avea prea multe figuri de stil, ca sa le poata comenta, lucru pe care copiii l-au invatat. Asadar, viata mea depinde de intelegerea unui text al unui poet simbolist. De-as fi avut un pastel, macar o poezie de dragoste, ceva ce pot „vedea”, intelege…
Apoi, li s-au dat sinonime… pentru „fiindca”, copilul a scris „deoarece”, dar si „pentru ca”. Numai ca aceasta expresie nu aparea in barem si multe profesoare nu au luat raspunsul in considerare, „pentru ca e locutiune”. Baremul ar trebui sa epuizeze toate variantele de raspuns, nu sa lase profesorul sa aleaga. Eu le-am dat punctele, altii nu. La fel, pentru „cer”: in barem apareau „solicit”, „pretind”, dar, judecand contextual – „Ai auzit ce-ti cer?” –, copilul a scris „vreau”, „te rog”, cum mi se pare si firesc. In fond, nu soliciti de la Anul Nou sa fie neprihanit… A ramas, din nou, ca profesorul sa aleaga. Eu am dat punctele, altii nu.
Urmatorul exercitiu le cerea sa prezinte rolul virgulei, iar explicatia era ca aparea „o constructie in cazul vocativ”. Dar multi copii au scris „constructie incidenta”. N-au luat cele 6 puncte, desi, conform Gramaticii Academiei, pe care cei care fac subiectele n-o consulta, constructia incidenta cuprinde vocative! Se scrie asta, negru pe alb, la pagina 741, vol. 2.
Al treilea item se referea la masura versurilor. Daca n-ai numarat corect silabele o data in viata ta, ai pierdut 6 puncte, mai mult decat valoreaza singurul exercitiu de morfologie, pe care o studiem 8 ani, in sute de ore…
Si, daca tot veni vorba, daca n-ai scris un adjectiv propriu-zis, nu iei nimic, pentru ca nu stii sa le diferentiezi pe acestea de cele provenite din participiu. Dar, in aceeasi Gramatica mi se spune, la pagina 141, vol. 1, ca adjectivele propriu-zise includ si participiile si gerunziile adjectivizate. Ce facem!? Mie mi se pare important ca un copil stie sa recunoasca adjectivul, prepozitia, dar eu nu pot sa-i dau nimic, nici macar amaratul ala de punct, daca n-a scris „prepozitie simpla”!
La subiectul al doilea apare un text nonliterar scris de Corina Zorzor. I-or fi cerut acordul ca sa-i foloseasca textul? Cerintele nu privesc intelegerea textului, asa cum ne laudam ca o facem, avand ca model testele PISA, ci, poate, atentia. Foarte multi copii n-au formulat enunturi corecte, pentru ca au fost indusi in eroare de intrebare. Ei, ne mai incurcam cu chestii de-astea…
La al cincilea item erau doua subordonate care puteau fi interpretate diferit. Prima, temporala sau conditionala, dar si ultima, indirecta sau de scop. Imi amintesc scandalul de acum doi ani, cand propozitia a fost clar subiectiva, dar s-a corectat, pana la urma, in doua feluri. De ce nu si acum? Merge, la fel de bine, „il incurajeaza pe cititor la…” ca si „il incurajeaza pentru a intelege”.
Tema compunerii libere a fost nemaipomenita. Cat or fi stat sa se gandeasca la asta? Copilul sa prezinte o intamplare petrecuta in timpul participarii la o intalnire cu un scriitor contemporan! Cei mai multi copii n-au scris cele 10-15 randuri necesare. S-au intalnit cu scriitorul contemporan fara nume, celebru, Dan Puric, idolul mamei, Andrei Plesu/Plesa, Mircea Dinescul cu fular alb, Andreea Esca, Mircea Cartarescu, Nichita Stanescu – o ea!! –, dar si cu Mihai Eminescu, Creanga, si i-au pus intrebari si au fost emotionati. Ce-ar fi putut spune mai mult? Am gasit o singura lucrare in care aparea un soricel la prezentarea cartii marelui scriitor, sedus de mirosul de cascaval al unei carti culinare. Vina nu e a lor ca nu stiu niciun nume de scriitor – unii mai stiu –, pentru ca cei care apar frecvent la televizor nu sunt scriitorii, oamenii de cultura etc., ci oameni de un cu totul alt gen.
E, asadar, vina noastra, a celor mari, ca toleram un astfel de sistem si suntem parte a lui, si eu imi cer iertare fata de Cristi, Alberto si toti ceilalti copii „ai mei” ca nu i-am invatat altceva, nu stiu nici eu ce, care sa le fi adus o nota mai mare la un examen atat de important pentru ei. Imi cer iertare in fata inteligentei lor, a zambetului lor, a ochilor inlacrimati cu care vor privi notele. O sa-i privim si pe acestia plecand in alte tari, care nu-i vor considera prosti, ci buni de munca. Vor fi si doctori, si ingineri…
Si astea n-ar fi decat cateva probleme legate de acest examen. Sper ca nu v-am plictisit. Nu-mi spuneti ca nu va intereseaza, pentru ca si copiii vostri o sa creasca",
Carmen Stoica, profesoara la Scoala 99, Bucuresti
Oferiti-i copilului dvs. suportul unei pregatiri conforme programei scolare in vigoare!
Culegerile ajuta acum elevul:
-> sa recapituleze/asimileze/lamureasca/fixeze notiunile de examen;
-> sa exerseze rezolvari similare celor de la examen;
-> sa capete incredere in fortele proprii;
-> sa atinga performante cu efect benefic pentru evolutia ulterioara.
...Vezi AICI detaliile complete <<
Maria
Stimate domn/doamna
Nu vreau sa intru in polemica cu Dvs., in fond fiecare are dreptul la o opinie eu am o alta..., dar vreau sa va contrazic, punctual, cu doua precizari:
- cerinta din subiect era "Noteaza cate un sinonim potrivit PENTRU SENSUL DIN TEXT [...]", asa ca "te rog" sau "vreau" etc. se potriveau foarte bine.
- La precizarea masurii primelor doua versuri: pentru aceeasi greseala, elevul era depunctat de 2 ori . "Bine-ai venit" apare in ambele versuri
Vedeti va rog "Baremul subliniat" aparut pe site-ul edu.ro.
Nu este tocmai in regula ...
Mihaela
Pe cine reprezentați, doamna Gunã?
Asistãm de cateva zile la o campanie de denigrare a sistemului de anvãțãmant, cu atacuri ce vin din toate pãrțile: o profesoarã obscurã de la Școala Nr.99 ale cãrei intervenții din mass-media presa scrisã, televiziune ai demonstreazã impostura, Federația Naționalã a Asociațiilor de Pãrinți, o federație care nu are propuneri concrete un an antreg, dar se manifestã sistematic an prejma examenelor naționale, avand atitudini contradictorii, și Consiliul Elevilor, dintr-o datã bun cunoscãtor al programei școlare și cu pretenții de specialist an domeniul evaluãrii.
Dacã profesoara cu pricina, așa cum bine observa un comentator ieri, și-a autodenunțat involuntar malpraxisul ceea ce ar impune autosesizarea ISMB, Asociația Pãrinților și Consiliul Elevilor – cu un discurs nu numai asemãnãtor stilistic, ci cu aceleași erori științifice și dovedind superficialitate vezi titlul poeziei la care fac referire și unii și alții – „Ganduri cãtre Anul Nou” de Ion Minulescu – an realitate „Randuri pentru Anul Nou” nu pot fi decat instrumente grosolane de manipulare a opiniei publice, folosite, nu se știe de cine, cu scopul de a „demite profesorii care au formulat subiectele”.
Dar nu despre subiecte este vorba an acest moment evident, așa cum au demonstrat profesorii pe a cãror probitate moralã și științificã mã bazez și din discuțiile purtate cu elevii de la diverse școli, ele au fost nu numai conforme cu programa, ci și previzibile, tipul acesta de subiect fiind exersat pe parcursul antregului an școlar, ci despre doamna Mihaela Gunã, președinta Federația Naționalã a Asociațiilor de Pãrinți.
Prezentã doar an anumite momente an presã, doamna Gunã reacționeazã antr-un mod de-a dreptul surprinzãtor, ancercand sã demonstreze cã este expertã an domeniul disciplinei limba și literatura romanã și a științei evaluãrii, an ciuda pregãtirii sale de inginer textilist. Dacã cu doi ani an urmã, an scandalul generat de aceeași Evaluarea naționalã, doamna Gunã era de acord cã o decizie referitoare la un barem de evaluare și notare nu se ia la solicitarea strãzii: „Aceastã decizie afecteazã credibilitatea Ministerului Educaþiei - gestionarul sistemului de educaþie din Romania. Baremul de corectare al unor probe nu se stabileºte an Piaþa Universitãþii ºi nici pe stradã, an faþa ministerului ºi nici nu þine cont de statistica rãspunsurilor date la proba respectivã.” Culmea, an acest an, atitudinea domniei sale este diferitã, demonstrand cã doamna Gunã și-a ansușit foarte repede atitudinea demagogicã a politicienilor poate ași dorește sã se reprofileze și cã, evident, este portavocea altcuiva persoanã fizicã sau partid politic, nici nu mai conteazã.
Este ansã doamna Gunã și federația pe care o conduce reprezentativã pentru pãrinții din Romania, pentru toate asociațiile de pãrinți din țarã? A fost dansa mandatatã sã aibã intervenția hilarã, de un patetism mai mult decat jalnic: „Am ajuns astãzi sã facem coadã la ºcolile din Romania pentru a depune contestaþiile pentru notele de la proba de Limba ºi Literatura Romanã din cadrul examenului mai sus-menþionat. Considerãm cã Centrul Naþional de Evaluare, din subordinea dumneavoastrã a elaborat subiectele la aceastã probã fãrã sã þinã cont de programa elevilor ºi fãrã sã aibã o legãturã cu realitãþile ºcolii gimnaziale din Romania”.
Lipsa de argument, o cvasipermanențã an discursul public, construcțiile ilogice, erorile științifice și interferența stilurilor sunt cateva dintre caracteristicile acestei „reacții” a FNAP, specifice unui text lucrat „pe genunchi”, la comandã sau, poate, doar specifice unui om care nu are competențe de comunicare scrisã an limba romanã. Nu anțeleg cui servește aceastã reacție, nu anțeleg vehemența cu care doamna Gunã atacã Evaluarea naționalã, cum nu anțeleg nici urmãtoarele lucruri, pe care ami permit sã le notez mai jos sub forma unor antrebãri adresate direct doamnei Mihaela Dunã:
1. Pentru cine lucrați de aceastã datã? Cine v-a cerut sã reacționați? Cine v-a scris acest text care relevã o lecturã superficialã a subiectului și a baremului invocate?
2. Copilul/copiii dumneavoastrã sunt elevi an sistemul de anvãțãmant preuniversitar? Din cate știu eu, nu. Atunci de ce continuați sã vã asumați funcția de președinte al acestei federații?
3. Ați studiat, dupã absolvirea Facultãții de Industrie Textilã, Facultatea de Litere? Aveți experiențã an elaborarea curriculumului școlar sau ați absolvit vreun curs postuniversitar pe tema evalãrii an anvãțãmantul preuniversitar?
4. Cate sute de asociații de pãrinți au contestat FNAP-ul?
Doamna Gunã, cred cã sunteți o jalnicã marionetã, o trompetã spartã care nu scoate decat niște sunete lipsite de armonie. Ar trebui sã vã opriți din aceastã ancercare de a canta. Ceea ce se aude din direcția dumneavoastrã este doar un zgomot ruginit.
Dedalus
"Daca nu ai numarat corect silabele..." etc.
In primul rand trebuie sa desparti corect in silabe. Daca stii asta, este improbabil sa gresesti la numaratoare.
Si, da, asta este! Daca nu numeri corect, pierzi punctele. Cum altfel ar trebui sa fie?!
La fel cu sinonimele lui "a cere". O fi in text echivalent cu alte constructii de tipul "te rog", dar cerinta era de sinonime, nicidecum de echivalente.
A cere nu este si nici nu poate fi echivalent cu a ruga.
Greselile acestea denota insa altceva: faptul ca de fapt elevii nu au fost invatati sa inteleaga cerintele, ci li s-au pompat in cap diverse retete de rezolvare.
In programe cele pe care eu le stiu, nu sunt toate apare intelegerea cerintelor.
Dedalus
Era de asteptat ca o generatie de parinti crescuti in dispretul efortului de a invata sa se revolte impotriva subiectelor.
La fel precum echipele de fotbal care nu se antreneaza si dau vina pe arbitru pentru ca au pierdut.
Subiectul cu descrierea unei intilniri cu un scriitor contemporan era despre compunerea libera. Asta testa, capacitatea de exprimare, cu un minim de imaginatie.
Dar printii se faca ca nu inteleg acest lucru, repetand la nesfarsit ca "in scolile romanesti nu se poate invita un scriitor contemporan".
Trecand peste aberatia ideei ca in 4 patru ani de zile un profesor de romana nu a organizat nici o intilnire cu un scriitor, chiar in aceste conditii este inaceptabil pentru un copil de 14 ani sa nu poat povesti o intilnire cu un scriitor, chiar imaginara fiind.
Si celelalte plangeri mi se par in acelasi registru, adica de acoperire a lipsei de interes pentru invatatura.
noutatile despre
scoala copiilor tai.
primesti Raportul Gratuit
