Cauzele principale sunt legate de sporul natural negativ din ultimele doua decenii, dar si de migratia internationala.
Invatamantul prescolar a inregistrat un numar de copii cu 22,6% mai mic fata de 2010, iar elevii din invatamantul preuniversitar sunt cu circa 6% mai putini.
"Legea educatiei, desi vasta si detaliata, nu reuseste sa reglementeze toate aspectele sistemului educational, in special in ceea ce priveste evaluarea sistemului si reperele cercetarii stiintifice. Pe de alta parte, volatilitatea sistemului a condus la neclaritati si/sau decalaje in aplicarea unor proceduri in ceea ce priveste calitatea actului educational sau a managementului din unitatile de invatamant. Mai mult, desfiintarea scolilor de arte si meserii (in anul 2009) a facut aproape imposibila continuarea studiilor pentru un numar important de elevi care au absolvit clasa a VIII-a, in special din mediul rural, unde reteaua liceelor este mult mai slab dezvoltata in comparatie cu mediul urban", se arata intr-o analiza a Institutului National de Statistica.
Incepand cu anul scolar 2011-2012 a fost reintrodus invatamantul profesional, cu durata de doi ani. Aceasta masura a fost promovata printr-un program national si a urmarit sa ofere o alternativa celor care doreau sa urmeze o ruta de educatie si pregatire practica in cadrul unui program specializat de profesionalizare accelerata, dezvoltat in parteneriat strans cu mediul de afaceri. inscrierea in aceasta forma de invatamant era posibila dupa finalizarea clasei a IX-a.
"Calitatea unui sistem de educatie trebuie sa fie propagata pe piata fortei de munca si, mai departe, sa se reflecte in gradul de dezvoltare a economiei nationale si a societatii.
In tara noastra, lipsa unui sistem de monitorizare functional in ceea ce priveste relatia dintre oferta educationala si cererea actuala si de perspectiva a pietei fortei de munca a generat disfunctii semnificative ale sistemului de educatie: specializari limitate sau perimate, neglijarea formarii de specialisti in anumite domenii de interes si supraaglomerarea altora, subocuparea fortei de munca etc.", se arata in analiza INS.
Cea mai mare rata neta de cuprindere in invatamant se inregistreaza in Municipiul Bucuresti (95,5%), urmatorul judet in ierarhie fiind Cluj (87,0%).
La polul opus, cu cele mai mici rate nete de cuprindere in invatamant, se afla judetele Giurgiu (46,8%) si Ialomita (48,9%).
Un indicator statistic care semnaleaza lipsa participarii la educatie este abandonul scolar.
Pe medii de rezidenta, abandonul scolar este mai frecvent in mediul rural, in special pentru invatamantul gimnazial. in invatamantul primar nu exista diferente semnificative intre urban si rural, in ceea ce priveste rata abandonului (decalajul pe medii de rezidenta atingand un maxim 0,6 puncte procentuale in anul scolar 2015-2016).
O evaluare mai detaliata a pierderilor scolare, inclusiv a fenomenului de abandon scolar, se poate realiza prin metoda analizei pe cohorte. Aceasta metoda de masurare presupune urmarirea participarii la educatie a unei cohorte de elevi, pe intreg parcursul unui ciclu scolar (clasele I-IV, clasele V-VIII) si calcularea pierderilor inregistrate in aceasta perioada ca urmare a abandonului, repetentiei sau a altor cauze (exmatriculare, deces etc.).
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 2 minute
01Ian.2019
.jpg)
![Subiecte BAC 2025 [pe discipline]: descarca subiectele si baremele pentru toate probele scrise](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/13645_600x315_2.jpg)
