Tipuri de compunere
Pentru inceput, compunerea este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin intermediul caruia se formeaza cuvinte noi, prin unirea sau alaturarea unor cuvinte (sau fragmente de cuvinte) deja existente. Ca si la derivare si conversiune, prin compunere se obtin alte cuvinte din termeni care isi pierd sensul initial si dobandesc alte intelesuri.
In texte, identificam destul de usor cuvintele compuse, cum ar fi: matasea-broastei, a binevoi, cumsecade, fiecare, oricare, douazeci, dupa-amiaza, numaidecat, pana la, ding-dong, bineinteles, floarea-soarelui, prim-ministru, rea-vointa.
Mult mai dificil este, insa, sa stabilim procedeul de compunere. O clasificare propusa pentru compunerea cuvintelor este urmatoarea:
I. Compunere prin alaturare (juxtapunere) sau parataxa (caine-lup, de pe)
II. Subordonare sau hipotaxa (gura-leului, zgarie-branza, matasea-broastei, floarea-soarelui).
Atentie! Intre elementele cuvantului compus prin subordonare apare un raport specific, prin care un cuvant il determina pe celalalt, astfel incat sa se poata diferentia de compusele prin alaturare, unde asemenea raport nu apare.
Prin compunere prin subordonare se intelege:
1. Subordonarea atributiva:
a) substantiv + adjectiv; botgros, coate-goale, vorba-lunga, acid clorhidric, Almasu Mare etc.;
b) adjectiv + substantiv (in unele cuvinte mai vechi): buna-credinta, buna-cuviinta, bunavointa, rea-credinta, reavointa etc.;
c) substantiv + substantiv in genitiv: Calea Laptelui, ciubotica-cucului, gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocnitei, Neagra Sarului, Delta Dunarii etc.;
d) substantiv + substantiv cu prepozitie: apa de plumb, bou de balta, floare-de-colt, Rosiori de Vede, Baia de Arama etc.;
2. Subordonare completiva: fluiera-vant, incurca-lume, pierde-vara, zgarie-branza, duca-se pe pustii;
3. Subordonare fata de un adjectiv, avand ca rezultat un alt adjectiv:
a) adjectiv, nume de culoare, combinat cu determinantii deschis, inchis: rosu inchis/deschis;
b) doua adjective, nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui;
c) adjectiv verbal, precedat de un circumstantial: binecredincios, binevenit, clarvazator;
4. Subordonarea eterogena prin care se formeaza numeralele:
a) subordonarea circumstantiala, de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste” zece);
b) subordonarea atributiva, de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc.).
Compunerea prin subordonare caracterizeaza, mai ales, compunerea populara, reprezentand o izolare a unor constructii sintactice carora li se atribuie calitatea de parti de vorbire.
– Subordonare fata de un substantiv: astazi, Baia Mare, untdelemn, coate-goale, Ocna Sibiului, buna-cuviinta, Curtea de Arges, Ramnicu Sarat, bunaoara, traista-ciobanului, altadata, Fat-Frumos etc.
– Subordonare fata de un verb: pierde-vara, zgarie-branza, zgarie-nori, incurca-lume, linge-blide, gura-casca, vino-ncoace, duca-se pe pustii, lasa-ma-sa-te-las, soare-rasare, binecuvanta etc.
– Subordonare fata de adjectiv (avand ca rezultat un alt adjectiv, nume de culoare, sau adjectiv verbal, precedat de circumstantial): rosu- inchis, alb-galbui, binevenit, raufacator etc.
– Subordonare eterogena (specifica numeralului): doisprezece, patruzeci si cinci, trei sute cincizeci etc.“ („Gramatica limbii romane pentru elevi si profesori”, Adina Dragomirescu coord., p. 25).
III. Abreviere sau prescurtare (ADN, TAROM, ROMARTA)
Compunerea prin abreviere se poate realiza:
– cu initiale (exemple: CNP, OZN);
– cu fragmente de cuvinte (exemple: Plafar, ASIROM);
– cu initiale si fragmente de cuvinte (exemple: TAROM, DEX);
– cu fragmente de cuvinte si cuvinte (exemple: ROMARTA, ROMPETROL).
IV. Compunerea savanta
Este un tip de compunere realizat cu ajutorul elementelor de compunere savanta: prefixoide si sufixoide, care sunt cuvinte efective in limbile greaca si latina din care provin.
Exemple:
– cu prefixoide/false prefixe, in realitate cuvinte din limbile greaca sau latina (exemple: tele: teleconferinta, telecomanda);
– cu sufixoide/false sufixe (exemple: ˗fob – claustrofob, arahnofob).
Dictionar de Prefixoide
auto – „de la sine” „insusi”, „singur” – autocaracterizare, autodenunt
bio – „referitor la viata”: biosfera, biodegradabil
geo – „referitor la pamant”: geofizica
hidro – „referitor la apa”: hidrobicicleta
macro – „mare”: macrounivers
micro – „mic”: microfibra
poli – „mai mult”: politehnica
pseudo – „fals”: pseudoartist
Disctionar de Sufixoide
-fug – „care alunga”: vermifug
-cid – „care ucide”: insecticid
-fil – „care iubeste”, „care este pasionat”: anglofil, francofil
-fob – „care se teme”/„care uraste”: claustrofob, electrofob
In acest caz, ni se pare mai simplu sa retinem urmatoarele aspecte:
– compunerea se realizeaza prin alaturare (cu sau fara cratima), contopire sau abreviere;
– compunerea savanta este un procedeu diferit, separat, realizat cu ajutorul prefixoidelor si al sufixoidelor.
OBSERVATIE
1. Anumite clasificari actuale, din mediul universitar, propun o altfel de tipologie a tipurilor de compunere, dupa cum urmeaza:
– compunere prin juxtapunere (alaturare fara element de relatie): caine-lup, caiet-program, floarea-soarelui, Baia Mare;
– compunere prin jonctiune (alaturare cu element de relatie):
– jonctiune conjunctionala: vrute si nevrute, verzi si uscate;
– jonctiune prepozitionala: floare-de-colt, vipera cu corn, Curtea de Arges;
– compunere prin aglutinare: bunavointa, untdelemn;
– compunere de tip propozitie sau fraza: vino-ncoace, du-te-vino;
– compunere prin abreviere:
– din initiale de cuvinte (sigle): PSD, PNL, CFR;
– din fragmente de cuvinte (acronime): Plafar, cico, dero, aprozar;
– din initiale si fragmente de cuvinte: SANEPID, TAROM, ROMARTA.
2. Exista tipuri speciale de compunere: compunerea parasintetica si compunerea savanta (tematica):
– compunerea parasintetica – se refera la cuvintele formate, succesiv, prin derivare si compunere:
Exemple: marinimie ˃ mare + inima (compunere) + sufixul -ie (derivare)
(a) intruchipa ˃ intru + chip (compunere) + sufixul -a (derivare)
– compunerea savanta (tematica) – compunere cu ajutorul prefixoidelor (false prefixe) si al sufixoidelor (false sufixe): ambigen, filologie, geografie, polivalent, pseudocultura, germanofil, hidrofob, insecticid etc
ATENTIE: nu ignorati primul hop serios din viata copilului dvs.: examenul de Evaluare Nationala la Limba Romana, de la sfarsitul clasei a VIII-a.
E un eveniment a carui importanta, evident, nu mai trebuie subliniata. De nota la acest examen depinde admiterea la liceu si, desigur, va doriti ca liceul la care intra copilul dvs. sa fie cu prestigiu, cu profesori de top si cu un anturaj de buna factura, care sa nu va expuna copilul la tentatii periculoase si la influente negative.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 3 minute
18Apr.2025.png)
Lucrarea "Capcanele gramaticii si literaturii romane – Ghid gimnaziu" este una dintre cele mai recomandate carti pentru elevii de gimnaziu (...click AICI pentru a vedea exemple >>).
