In general, competentele privind notiunile de fonetica si vocabular dau copilului incredere sa isi exprime cu usurinta ideile, inlesnind obtinerea unor rezultate bune la examenele nationale.
Iata cateva notiuni generale privind sensurile cuvintelor, urmate de exercitii si sugestii de rezolvare.
Sensurile cuvintelor: sens propriu, sens secundar, sens figurat
Clasificarea cuvintelor
I. Dupa numarul de sensuri, cuvintele sunt:
- monosemantice − cuvinte care au un singur sens/inteles: natriu, antibiotic, infarct, neuron;
- polisemantice − cuvinte cu doua sau mai multe sensuri/intelesuri: a iesi, masa, cap, baie etc.
Exemple:
a iesi
− a rasari: A iesit un ghiocel.
− a se imprima: Am scris apasat si mi‐a iesit si pe partea cealalta.
− a se desfasura: Spectacolul a iesit bine.
− a realiza: Irinei i-a iesit o compunere frumoasa.
− a scapa: Mi‐a iesit un pantof din picior.
− a parasi: El a iesit din casa.
− a pleca: Maria a iesit in oras.
masa
− obiect de mobila: Mi‐am cumparat o masa ovala.
− mancare: Am luat masa in oras.
− ospat, petrecere: De ziua lui a dat o masa mare.
II. Dupa legatura dintre sensul lor si notiunile pe care le denumesc, cuvintele pot avea:
1. Sens propriu, care poate fi: sens propriu de baza, sens propriu secundar
2. Sens figurat
1. Sensul propriu:
a) Sensul propriu de baza este primul sens din dictionar al cuvantului, intelesul obisnuit al unui cuvant, cunoscut de toti vorbitorii:
El si‐a rupt un picior. (parte a corpului omenesc)
Irina a bagat o bomboana in gura. (cavitate bucala)
b) Sensul propriu secundar rezulta dintr‐o asemanare si depinde strict de context:
Masina s‐a lovit de piciorul podului. (stalp de sustinere)
El a cazut intr‐o gura de canal. (deschizatura)
2. Sensul figurat este sensul neobisnuit al unui cuvant, cu valori expresive, folosit pentru aforma o imagine artistica sau o figura de stil:
„Pe‐un picior de plai,
Pe‐o gura de rai” – in acest context, cuvintele „picior” si „gura” intra in alcatuirea unor metafore, si‐au pierdut sensul lor obisnuit si au dobandit valori artistice, expresive.
Exercitii Sensurile cuvintelor
1. Scrie doua enunturi cu cuvantul ploaie in care sa apara cu sens propriu si sens figurat.
2. Foloseste in enunturi cinci expresii sau locutiuni in care intra cuvantul lume si precizeaza, in paranteza, sensul acestora.
3. Stabileste sensul propriu si figurat al cuvintelor subliniate in exemplul de mai jos:
,,Mesteceni ard, asemenea unor lumanari albe, in enorma catedrala a padurii. La intervale rare, clinchetul talangilor picura in auz, fiind curgerii timpului cea mai dulce masuratoare.“
(Geo Bogza)
ard
sens propriu
sens figurat
catedrala
sens propriu
sens figurat
picura
sens propriu
sens figurat
curgere
sens propriu
sens figurat
dulce
sens propriu
sens figurat
4. Indica cel putin cinci expresii si locutiuni, in care intra cuvantul loc si construieste enunturi din care sa reiasa sensul acestora.
5. Foloseste in enunturi sase expresii/locutiuni in care intra cuvantul mana. Trece in paranteza explicatia lor.
6. Ilustreaza, prin exemple, diferite sensuri ale verbului a calca. Precizeaza aceste sensuri.
7. Indica in paranteza sensurile cuvantului polisemantic cald, pornind de la exemplele de mai jos:
a) Este cald afara. (_____________________________________)
b) Miroase a paine calda. (_______________________________)
c) Are imbracaminte calda. (______________________________)
d) L‐a intampinat cu o privire calda. (_______________________)
e) Ii rasunau inca in urechi cuvintele lui calde. (_______________)
8. Alcatuieste propozitii in care verbul a urzi sa fie folosit cu trei sensuri diferite, pe care sa le precizezi.
9. Alcatuieste trei enunturi in care cuvantul inima sa fie folosit cu diferite sensuri, pe care sa le precizezi in paranteza.
10. Indica, in enunturi, trei sensuri ale cuvintelor polisemantice: a trece, coada.
Rezolvare exercitii Sensul cuvintelor
1. ploaie
Afara s‐a pornit o ploaie puternica. – sens propriu
Lacrimile ii cadeau ploaie pe obraji. – sens figurat
2. lume
a‐si lua lumea in cap, a pleca in lume, de gura lumii, cat e lumea si pamantul, parca e toata lumeaa lui
De suparare, omul si‐a luat lumea in cap si a plecat de‐acasa. (sens figurat)
Fata de imparat a plecat in lume, sa‐si caute norocul. (sens figurat)
Bunica se temea de gura lumii si respecta toate traditiile. (sens figurat)
Cat e lumea si pamantul, mereu vor fi oameni de omenie. (sens secundar)
Era asa de fericit, de parca era a toata lumea a lui. (sens secundar)
3.
ard –sens propriu: se topesc in foc; sens figurat: stralucesc
catedrala –sens propriu: biserica mare in serviciui unui episcop; sens figurat: templu, lacas sfant
picura –sens propriu: a cadea picatura cu picatura; sens figurat: rasuna
curgere –sens propriu: actiunea de a curge, a se misca necontenit in directia pantei (ape); sens figurat: trecerea timpului.
dulce –sens propriu: cu gustul mierii; sens figurat: blanda, placuta, melodioasa, mangaietoare.
4. loc
Stateau la un loc. (impreuna)
Din loc in loc se zareau gradini de legume. (ici si colo, pe alocuri)
A ramas tintuit locului. (a ramas neclintit)
Grabit, isi facea loc prin multime. (isi croia drum, razbatea)
Atitudinea sa a dat loc la discutii. (a provocat)
A luat loc linistit la birou. (s‐a asezat)
5. mana
Au lucrat mana-n mana. (in colaborare)
Ar fi bagat mana-n foc pentru fratele sau. (ar fi garantat)
I-a dat o mana de ajutor sa termine plivitul. (a ajutat)
Nu putea rezolva problema, era legat de maini si de picioare. (in imposibilitatea de a actiona)
Politia a pus mana pe traficant. (a prins)
Sta cu bratele incrucisate si asteapta. (inactiv)
6.a calca
Calca atent printre gropile de pe strada. (pasea)
A calcat pe la carciuma. (s‐a abatut)
Am calcat tara in lung si‐n lat. (am cutreierat)
Tatarii ne-au calcat tara in mai multe randuri. (au pustiit, au pradat)
Vitele au calcat pamantul semanat. (au batatorit)
A calcat fara mila florile. (a strivit)
Inainte, oamenii calcau strugurii pentru a face must. (tescuiau)
Si-a calcatpe inima, salutand‐o. (si‐a infrant un sentiment)
Ei si-au calcat cuvantul. (nu au respectat, au incalcat)
Ea si‐a calcat bluza cea noua. (a netezit)
7.
a) Este cald afara. (placut)
b) Miroase a paine calda. (proaspata)
c) Are imbracaminte calda. (calduroasa)
d) L‐a intampinat cu o privire calda. (prietenoasa)
e) Ii rasunau inca in urechi cuvintele lui calde. (afectuoase)
8.a urzi
Bunica a urzit un nou covor pentru a‐1 tese. (a aseza urzeala in razboiul de tesut)
El a urzit un plan de actiune. (a concepe)
A urzit complotul pentru detronarea regelui. (a unelti, a complota)
9.inima
Isi simtea inima batand cu putere. (cord)
A tras o carte de inima rosie. (cupa)
I s‐a bucurat inima auzind vestea cea buna. (sufletul)
Ea seamana cu mama sa la chip si la inima. (caracter, fire)
Capitala reprezinta inima tarii. (centrul)
A ajuns la inima cepei. (miezul)
10.a trece, coada
a trece
Am trecut pe la un magazin, in drum spre casa. (m‐am oprit)
Raceala mi‐a trecut in cateva zile. (s‐a vindecat)
Timpul trece repede atunci cand faci ce‐ti place. (se scurge)
coada
Fata si‐a prins parul in coada.(coafura)
Mai multi oameni erau la coada la paine. (la rand)
Coada randunicii are o forma aparte. (parte terminala a corpului unei pasari)
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 8 minute
08Nov.2024
.jpg)
Explicatii si exercitii extrase din lucrarea 
![Vorbirea indirecta. Explicatii si Modele de teste [REZOLVATE]](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/13161_600x315_2.jpg)
