Portalinvatamant.ro iti propune o
serie de culegeri pentru clasele V-VIII care il vor ajuta pe copil sa inteleaga si sa fixeze cunostintele rezolvand exercitii structurate pe niveluri de invatare diferentiate si pe trepte progresive de dificultate.
Definitie: Adverbul este partea de vorbire neflexibila care exprima caracteristicile unei actiuni, ale unei insusiri, ale unei stari sufletesti si ale unor circumstante in care se desfasoara o actiune. Adverbul poate determina un verb, un adverb, un adjectiv, o interjectie sau un substantiv care defineste actiuni, stari, insusiri.
Semiadverbul este un tip de adverb care nu are functie sintactica in propozitie si nu apare singur in enunt, ci doar in combinatie cu alte parti de vorbire, carora le completeaza sensul: numai, doar, chiar, tot, si, mai, cam, prea, macar, nici, inca, decat, macar etc.
Semiadverbele sunt lipsite de autonomie si exprima valori semantice, cum ar fi:
– aproximarea: cam
– restrictia: numai, doar
– durata: tot
– continuitatea: mai
– incluziunea sau adaosul: si
– insistenta: chiar
– au topica fixa, in cele mai multe cazuri si stau inaintea verbului
– au corp fonetic redus
Semiadverbele nu au o pozitie fixa absoluta in propozitie, insa putem remarca faptul ca, de regula, ele apar inaintea termenului pe care il completeaza.
Exemple:
A venit cam tarziu.
A venit doar Maria la intalnire.
Il astept tot acolo.
Atentie!
1. Exista adverbe care au devenit marci gramaticale, cum ar fi:
– adverbul nu, care este un constituent al formei negative averbului (nu merg) sau neaga alte parti de propozitie
– adverbele care formeaza gradele de comparatie/de intensitate: mai, putin, foarte etc.
2. Exista adverbe care constituie o propozitie intreaga.
Exemple:
Negresit, va ajunge la timp.
Regretabil, a pierdut trenul.
Sincer, nu-mi vine sa cred!
3. O categorie aparte de adverbe reprezinta marci de organizare textuala, adica ajuta la structurarea textelor de diferite tipuri, fiind numite conectori pragmatici: totusi, dimpotriva, in schimb, de fapt, de altfel, in primul rand, in al doilea rand, pe de o parte, pe de alta parte. Nu au functie sintactica si ordoneaza textele de tip argumentativ.
De asemenea, foarte important de precizat aici este ca in limba romana contemporana, exista tendinta de a inlocui adjectivul pronominal de intarire cu semiadverbele "chiar", "tocmai", cu adverbul personal sau cu adjectivele singur, propriu.
Exemple:
L-am intrebat chiar pe el.
Ne-a raspuns la e-mail tocmai el.
Eu personal i-am dat invitatia.
Ea singura a scris poezia.
A actionat dupa propria lui constiinta.
Ca orice adjectiv, adjectivul pronominal de intarire poate sta dupa cuvantul determinat sau inaintea acestuia. El insoteste un alt pronume sau un substantiv.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 7 minute
15Mai.2025
![Programa si modele de subiecte [REZOLVATE] Titularizare Invatatori 2025](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/7722_600x315_2.jpg)
