Definitivat.jpg" style="width: 80px; float: left; margin-left: 10px; margin-right: 10px; height: 103px;" />
Varianta de test de mai jos a fost extrasa din culegerea Teste REZOLVATE de Limba si Literatura Romana pentru reusita la examenul de DEFINITIVARE.
SUBIECTUL 1 (60 de puncte)
A. Redactati un eseu de 600-900 de cuvinte, in care sa motivati, formuland doua argumente, apartenenta
la un curent cultural/literar sau la o orientare/miscare culturala/literara a unui text epic aparținand lui
Mihail Sadoveanu, valorificand doua referinte critice sau de istorie literara. 20 de puncte
B. Prezentati interjectia. 20 de puncte
In elaborarea raspunsului veti avea in vedere:
— mentionarea unei trasaturi definitorii a interjectiei;
— exemplificarea a patru aspecte importante pentru interjectie;
— ilustrarea, cu cate un exemplu, a patru functii sintactice pe care le poate indeplini interjectia;
— precizarea a doua aspecte legate de punctuatia interjectiei.
C. Cititi urmatorul text: 20 de puncte
Nu vi se face cateodata, iarna, celor ce aveti calorifer, dor de foc? De un foc de soba, cu lemne care
sa palpaie si sa trosneasca in valvatai dionisiace?
Toate simturile, imbatate, se impartasesc din viata arzatoare ce danțuie pe vatra deschisa. Auzul aro-
meste in cantecul bustenilor. Ochii se ilumineaza de fantasticul joc de salamandre al flacarilor in rochii
de matase aprinsa. Pielea se indulceste molcom la mangaierile dogoarei. si o aroma de molid amestecata cu putin iz de fum iti bucura mirosul, aducandu-i aminte, ca si gustului, despre bunatati de mult apuse, pastravi afumati, branza in scoarța de brad, rachiu de ienupere...
Cand mi se uraste cu caldura de cuptor de uscat prune a caloriferului, dau depesa unui prieten, silvi-
cultor, si, fara sa mai astept raspuns, iau trenul si urc defileul Oltului. La o halta unde se ițesc oameni
in alb si negru, ma asteapta sania sau nadisanca, dupa imprejurari. Și chiar in aceeasi seara ma prigonesc la o vatra uriasa, rasturnat in jilțul cu dulama de urs azvarlita pe spatar.
Și din nou ma copleseste imaginea din copilarie, cand soba alba, zvelta, cu aripi launtrice de vapaie,
gura de para si picioare de stalpi fierbinti, imi parea ingerul ocrotitor al casei, varsand binecuvantarile
caldurii ceresti peste noi...
Prietenul, dupa ce-ti oranduieste treburile pe afara si imparte porunci pentru a doua zi, intra, noptatec,
mirositor a proaspat si a ger. si ne auca pe amandoi, privind luminile focului, o strasnica partida de ta-
cere, pe care nu o curma decai vestirea cinei. Abia atunci, la al treilea paharel de tuica fiarta, ni se
destelenesc graiurile si pornim la un taifas, de care, din cand in cand, cocosi galagiosi isi anina strigarile lor de caraule ale noptii...
Vasile Voiculescu, "Taina gorunului"
Scrieti raspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Numiti o functie a comunicarii identificata in textul dat, prezentand rolul ei in fragment. 2 puncte
2. Transcrieți un cuvant care sa contina diftong si un cuvant care sa contina triftong din urmatoarea
secventa: Cand mi se uraste cu caldura de cuptor de uscat prune a caloriferului, dau depesa unui prieten,
silvicultor, si, fara sa mai astept raspuns, iau trenul si urc defileul Oltului. 2 puncte
3. Explicati modul de formare a fiecaruia dintre urmatoarele cuvinte: molcom, cateodata. 2 puncte
4. Motivati utilizarea semnului intrebarii in secventa: De un foc de soba, cu lemne care sa palpaie si sa
trosneasca in valvatai dionisiace? 2 puncte
5. Precizati ce parte de vorbire este fiecare din cuvintele subliniate: La o halta unde se ițesc oameni in
alb si negru, ma asteapta sania sau nadisanca, dupa imprejurari. 2 puncte
6. Exemplificati prin enunțuri, doua valori morfologice ale cuvantului noi, precizandu-le. 2 puncte
7. Mentionati functia sintactica a cuvintelor subliniate din secventa: Și ne apuca pe amandoi, privind
luminile focului, o strasnica partida de tacere, pe care nu o curma decat vestirea cinei. 2 puncte
8. Prezentati, in 50-70 de cuvinte, rolul verbelor la modul indicativ, timpul prezent in textul dat. 2 puncte
9. Transcrieti doua propozitii subordonate diferite din fraza urmatoare, precizand felul acestora:
Cand mi se uraște cu caldura de cuptor de uscat prune a caloriferului, dau depesa unui prieten, silvicultor, si,
fara sa mai astept raspuns, iau trenul si urc defileul Oltului. 2 puncte
10. Comentati, in 60-L00 de cuvinte, urmatoarea secvența din text:
si din nou ma copleseste imaginea din copilarie, cand soba alba, zvelta, cu aripi launtrice de vapaie,
gura de para si picioare de stalpi fierbinti, imi parea ingerul ocrotitor al casei, varsand binecuvantarile
caldurii ceresti peste noi... 2 puncte
Prezentati, pe baza secventei alese, modul in care se formeaza/dezvolta competenta specifica. in prezentarea demersului didactic veti avea in vedere urmatoarele aspecte:
– prezentarea unui element de continut asociat competentei specifice date; 4 puncte
– explicarea relatiei dintre competenta specifica data si elementul de continut ales; 4 puncte
– detalierea unei activitati de invatare, relevante pentru formarea/dezvoltarea competentei specifice date; 4 puncte
– elaborarea a doi itemi de tip diferit (obiectivi/semiobiectivi/subiectivi) pentru evaluarea modului in care s-a format/dezvoltat competenta specifica data. 4 puncte
Nota! Se acorda 14 puncte pentru redactare (utilizarea limbii literare si a limbajului de specialitate, organizarea ideilor in scris, ortografie, punctuatie).
Varianta de test a fost extrasa din culegerea Teste REZOLVATE de Limba si Literatura Romana pentru reusita la examenul de DEFINITIVARE.
REZOLVARI TEST
SUBIECTUL 1
A. Mihail Sadoveanu — Fantana dintre plopi, vezi solutia propusa la Varianta 12 mai jos:
Mihail Sadoveanu se incadreaza in galeria marilor povestitori romani, ca si Ion Neculce si Ion
Creanga. El scrie in perioada interbelica o opera caracterizata, in primul rand, prin vastitate, fiind considerat intemeietorul romanului istoric in literatura romana. Valoroase sunt, deopotriva, si scrierile sale sociale, dintre care se remarca volumul de povestiri „Hanu Ancutei”.
Volumul este alcatuit din noua povestiri, aparent independente, relatate insa de naratorii oaspeti ai
aceleiasi locatii, un spatiu prielnic depanarii firelor narative, la o cana de vin, dinaintea unei mese imbelsugate. „S-a spus despre Sadoveanu ca este un mare povestitor: ceea ce povesteste el sunt o mie si
una de nopti ale romanilor.” (Nicolae Manolescu)
Povestirea este specia genului epic, de scurta intindere, cu un singur fir narativ, in care se relateaza
la persoana intai din punctul de vedere al unui povestitor subiectiv, martor sau personaj al intamplarii.
in prim-planul acestei specii literare se afla actiunea propriu-zisa, iar personajele ei sunt doar schitate.
Din punctul de vedere al tehnicii narative, Sadoveanu urmeaza un model celebru, povestirea in rama
sau povestirea in povestire. Astfel, cele noua povestiri istorisite la han sunt inserate in naratiunea propriu-zisa de catre noua naratori, care le relateaza, fiind personaje sau martori la intamplarile redate.
Rama se constituie ca un element de unitate al volumului, fixand locul, timpul si durata depanarii amintirilor.
Tehnica narativa utilizata presupune un rol dublu al fiecarei instante a comunicarii. Povestitorul naratiunii-cadru, o ipostaza autoriala proiectata in text, este un drumet neindividualizat prin nume propriu,
fiind reprezentantul unei colectivitati care, „intr-o toamna aurie”, poposeste la han si asculta relatarile
celorlalti oaspeti. El indeplineste rolul de martor si ascultator in cadrul mirific al hanului, pentru ca,
dupa un timp, dupa ce povestirile s-au sedimentat in mintea sa, sa le transpuna artistic.
Rama povestirii fixeaza coordonatele spatiale si temporale ale naratiunii.
Reperele spatiale sunt exacte; hanul, dus la celebritate de scrierea sadoveniana, are drept corespondent
o locatie reala din Moldova; in plan fictional, acesta devine un loc simbolic cu valoare de motiv literar,
propice depanarii amintirii. Reperele temporale prezinta doua coordonate: trecutul, timpul
naratiunii-cadru, in care drumetul poposeste la han si asculta intamplari desfasurate intr-un timp povestit
anterior celui al povestirii propriu-zise. Timpul naratiunii este doar sugerat, „intr-o toamna aurie”,
„intr-o indepartata vreme demult”.
„Fantana dintre plopi” este cea de-a patra povestire dintre cele noua, relatata de capitanul de mazili
Neculei Isac, si are ca idee centrala iubirea.
Neculai Isac este naratorul si personajul principal al istorisirii, al carei punct de plecare deriva
dintr-un amanunt al fizionomiei sale: „ochiul drept stans si inchis ii dadea ceva trist si straniu”. Vechiul
sau prieten, comisul Ionita, il roaga sa le povesteasca „intamplarea naprasnica”, in care isi pierduse „o
lumina”. in prezentul de la han, timpul naratiunii-cadru, omul ajuns la maturitate povesteste fapte petrecute in trecutul sau, timpul narat, pe cand era inca foarte tanar: „De-atuncea au trecut ani peste douazeci si cinci.”
Firul epic al relatarii subiective se incheaga intr-un timp alert, prefatat de formula de adresare „domnilor si fratilor”, care denota respectul si afecÈ›iunea fata de audienta. Actiunea povestirii respecta momentele subiectului, debutand cu expozitiunea. Cu douazeci si cinci de ani in urma, Neculai Isac era negustor de vinuri in tinutul Sucevei si face un popas la Hanu Ancutei. in timp ce se plimba calare prin imprejurimile hanului, intalneste niste tigani care se scaldau la rau. Intriga povestirii consta in aparitia
unei tinere tiganci, pe nume Marga, in varsta de optsprezece ani, care il fascineaza pe calator.
Isac ii da ei si reprezentantului grupului, Hasanache, cate un ban de argint si pleaca, fiind fermecat de frumusetea
fetei. Desfasurarea actiunii continua firul epic. Ziua urmatoare, fata vine la han sa-i arate ce si-a cumparat
din banul primit: niste cizmulite. Isi dau intalnire intr-un loc romantic, langa han, la fantana dintre plopi
si petrec impreuna o seara de neuitat, cu promisiunea ca se vor vedea din nou cand el se va intoarce de
la Pascani, unde trebuia sa-si vanda marfa. Punctul culminant al povestirii consta in marturisirea Margai,
la urmatoarea intalnire, ca Hasanache planuieste sa-l omoare pentru a-i fura banii, iar ea fusese trimisa
drept momeala. Tanarul fuge, dar talharii erau deja pe urmele lui; in confruntarea cu acestia, isi pierde
„lumina” ochiului stang, dar scapa cu viata. Deznodamantul prezinta reintoarcerea sa la fantana, insotit
de ajutoare de la han, dar, din pacate, Marga nu mai era in viata, ci fusese omorata si aruncata in fantana;
urmele de sange risipite pe piatra ii infioara pe cei prezenti si il fac pe tanar sa traiasca revelatia sacrificiului in numele iubirii.
Din punctul de vedere al artei narative, relatarea subiectiva se remarca prin numeroase elemente de
oralitate, care au rolul de a indica perspectiva narativa auditoriului de la han, dar si de a implica lectorul
in subiectul povestirii. Astfel, stilul sadovenian imbina elemente populare, arhaice sau regionale
(„mazal”, „multamire” etc.) cu un limbaj expresiv deosebit („lumina”, „fantana”).
Remarcabil la Sadoveanu, alaturi de uimitoarele descrieri, este si darul rar de a capta audienta, atat
prin subiectele alese, cat si prin stilul sau inconfundabil de povestitor.
„Mihail Sadoveanu consacra definitiv povestirea, asigurandu-i o participare esentiala si prestigioasa
la viata formelor epicului.” (Edgar Papu)
B.
Interjecția este partea de vorbire neflexibila care are intonatie exclamativa, exprima o stare
sufleteasca (un sentiment), manifestari de voința (o adresare, un indemn) sau imita diferite
sunete si zgomote din natura.
Clasificare:
a) Dupa inteles
— Propriu-zise: vai, au, ah etc.
— De adresare: mai, bre, bai etc.
— Onomatopeice: trosc, miau, cucurigu etc.
b) Dupa origine
— Primare (mostenite din latina): zau, vai
— imprumutate din alte limbi: amin, bre, balal
— Create spontan in limba romana: ei, zdup
— Provenite din alte parti de vorbire: fa, pacat, as
c) Dupa forma
— Simple: ab, boc
— Compuse: ia hai, tic-tac
d) Dupa disponibilitatile sintactice
— Neintegrate in structura unei propoziÈ›ii (nu au functie sintactica)
— Integrate in structura unei propoziÈ›ii (au functie sintactica)
e) Functii sintactice:
— Subiect: S-a auzit trosc!
— Predicat verbal: Hai la scoala.
— Nume predicativ: E vai de el.
— Atribut interjectional: Sunetul miau-miau se aude din tufis.
Dupa o interjectie se foloseste virgula sau semnul exclamarii, in functie de intensitatea a ceea
ce exprima interjectia.
La interjectiile de adresare cu valoarea unui vocativ, virgula se foloseste in functie de locul de
acestea in enunt.
1. Una dintre functiile comunicarii care poate fi identificata in textul dat este functia poetica care se
axeaza pe mesaj, mai ales pe forma mesajului. Ea este marcata de variatele procedee ale expresivitatii.
in acest sens se pot observa in text numeroase figuri de stil: epitete (molcom; apuse), metafore ( valvatai
dionisiace; fantasticul joc de salamandre al flacarilor), personificari (viața arzatoare ce danțuie pe vatra
deschisa, mangaierile dogoarei) etc.
2. Diftong: caloriferului
hiat: iau
3. molcom s-a format prin schimbarea valorii gramaticale din adjectiv in adverb;
cateodata s-a format prin compunerea termenilor „cate”, „o” si „data”.
4. Semnul intrebarii marcheaza finalul unui enunt interogativ.
5. unde — adverb relativ
sau — conjunctie coordonatoare adversativa i
6. pronume personal: Noi am sosit acasa.
adjectiv: Pantofii erau noi.
7. pe amandoi — complement direct
de tacere — atribut substantival prepoziÈ›ional
8. Verbul este nucleul comunicarii. In acest text epic predomina verbele la modul indicativ, timpul
prezent. Indicativul exprima, intotdeauna, o actiune reala, sigura, conferind impresia de certitudine, iar
verbele la prezentul narativ creeaza impresia de prezent in ceea ce priveste unele fapte din trecut: ma
copleseste, oranduieste, se destelenesc etc.
9. Cand mi se uraste cu caldura de cuptor de uscat prune a caloriferului, — propoziÈ›ie subordonata
circumstantiala de timp;
dau depesa unui prieten, silvicultor — propozitie principala
10. Stand in fata sobei si privind focul, personajului ii revin imagini din copilaria indepartata. Atunci
soba i se parea desprinsa dintr-un basm avand puteri supranaturale. Totodata, ea era simbolul familiei.
Se simtea ocrotit de ea si poate tocmai aceasta dorinta de a fi din nou ocrotit, ca adult, il copleseste: imi
parea ingerul ocrotitor al casei, varsand binecuvantarile caldurii ceresti peste noi...
SUBIECTUL al II-lea
Sugestii de rezolvare:
1. Pentru secventa din „Programe scolare de limba si literatura romana pentru clasele a V-a —a VIII-
a”, aprobate prin Ordin al ministrului nr. 3.393/28.02.2017, clasa a V-a, se poate alege continutul: Rezu-
matul.
2. Pentru secventa din “ Programa scolara, Limba si literatura romana pentru clasa a X-a, ciclul inferior
al liceului”, aprobata prin Ordin al ministrului nr. 5.09949.09.2009, se poate alege conÈ›inutul: Eseu:
tema si viziunea despre lume in opera Moara cu noroc, loan Slavici.
Varianta de test de mai sus a fost extrasa din culegerea Teste REZOLVATE de Limba si Literatura Romana pentru reusita la examenul de DEFINITIVARE.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 3 minute
19Aug.2020
.png)
.png)
