Potrivit lui Dragos Pislaru, ministerul a constatat mai multe disfunctionalitati care ridica semne de intrebare cu privire la modul in care au fost utilizati banii europeni.
"Apelul de proiecte cu titlul Microbuze electrice pentru elevi a fost gandit pentru a sprijini comunitatile locale si pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport sigur, modern si prietenos cu mediul. Din pacate, analiza documentatiilor transmise de consiliile judetene arata ca modul de implementare a fost neuniform si lipsit de o coordonare centralizata", a transmis ministrul, intr-un mesaj publicat pe pagina de Facebook.
Concret, Dragos Pislaru scrie ca 40 de judete au derulat 74 de achizitii separate, fara coordonare centralizata, ceea ce a dus la diferente uriase de pret pentru microbuze similare (intre 99.000 si 263.000 euro), fara justificari tehnice. Totodata, au existat si intarzieri la livrare, liste neconforme ale beneficiarilor si riscul unui prejudiciu bugetar din fonduri PNRR.
Ministrul a subliniat ca institutiile abilitate trebuie sa stabileasca daca sunt simple erori sau practici neconforme.
Redam mai jos mesajul ministrului Investitiilor si Proiectelor Europene, Dragos Pislaru
"Am decis sa sesizez Parchetul European pe subiectul achizitiei microbuzelor electrice pentru elevi.
De asemenea, voi dispune transmiterea catre Departamentul pentru Lupta Antifrauda si Consiliul Concurentei a rezultatelor verificarii realizate de Corpul de Control al ministrului Investitiilor si Proiectelor Europene.
Am luat aceste masuri ca urmare a constatarii mai multor disfunctionalitati care ridica semne de intrebare cu privire la modul in care au fost utilizati banii europeni.
Apelul de proiecte cu titlul „Microbuze electrice pentru elevi” a fost gandit pentru a sprijini comunitatile locale si pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport sigur, modern si prietenos cu mediul. Din pacate, analiza documentatiilor transmise de consiliile judetene arata ca modul de implementare a fost neuniform si lipsit de o coordonare centralizata.
In locul unui sistem integrat, cu achizitii centralizate si standarde unitare, fiecare judet a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate si conditii de livrare.
In total, au fost 74 de achizitii derulate individual de catre 40 de judete.
Aceasta descentralizare, desi justificata de dorinta de flexibilitate locala, a generat efecte absolut reprobabile: diferente semnificative de pret intre microbuze similare si lipsa unor justificari clare privind diferentele majore de cost.
Au fost identificate situatii in care acelasi tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achizitionat, in judete diferite, la valori semnificativ variabile — intre un minim de 99.000 euro si un maxim de 263.000 de euro per unitate, fara modificari tehnice care sa justifice diferentele.
Au fost receptionate echipamente in afara termenilor de livrare, diferentele de pret variind uneori si pana la de trei ori mai mult fata de pretul cel mai mic.
Nu exista justificari tehnice sau financiare care sa acopere diferentele majore de cost.
Diferenta semnificativa de pret pentru microbuze similare ridica suspiciuni de intelegere intre firme (pret de cartel), pretul nereprezentand o imagine reala a preturilor practicate pe piata.
Deoarece ofertele de pret nu sunt fundamentate, acestea genereaza un potential prejudiciu bugetar, reprezentand un indiciu de achizitie ineficienta sau neconforma prin prisma obligativitatii de respectare a principiilor de legalitate, eficienta si economicitate in utilizarea optima a alocarii / cheltuirii bugetului aferent PNRR si a bugetului national aferent.
Totodata, exista diferente intre listele localitatilor beneficiare de microbuze electrice conform cererii de finantare si localitatile care au primit in final microbuze conform proceselor verbale de predare/primire.
In lumina tuturor acestor aspecte, am dispus transmiterea tuturor constatarilor catre institutiile abilitate: Parchetul European, Departamentul pentru Lupta Antifrauda si Consiliul Concurentei.
Rolul lor este sa verifice daca diferentele de pret si modalitatea de utilizare a informatiilor minime obligatorii din ghid au fost simple erori administrative sau practici care afecteaza buna gestionare a fondurilor europene.
Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene nu are rolul de procuror sau de judecator. Altfel spus, nu avem calitatea legala sa dam verdicte definitive ori sa condamnam potentiale incalcari ale legii.
Ce trebuie insa sa facem la nivel administrativ este sa invatam din aceste situatii si sa aplicam lectiile pentru viitor. Vom lucra impreuna cu ministerele de linie pentru ca viitoarele apeluri de proiecte europene sa includa obligativitatea unei analize de piata solide, a unor preturi de referinta realiste si a unei coordonari mai eficiente intre institutii.
Romania are nevoie de o administratie care functioneaza unitar si responsabil. Banii europeni sunt bani publici, iar de folosirea lor corecta si transparenta depinde insasi modernizarea Romaniei.
Cand vorbim de bani publici, nu ne permitem neglijenta, improvizatie sau lipsa de rigoare si nu voi tolera niciodata asemenea situatii"