Ministerul a precizat ca masura afecteaza doar clasele cu efective foarte mici, aproximativ 0,5% din totalul claselor, in special la nivel primar si gimnazial.
Potrivit sursei citate, majoritatea covarsitoare a claselor se incadreaza deja in noile limite, iar impactul va fi doar in cazul claselor sub efectiv. Totusi, este posibil ca reorganizarea sa duca la o crestere usoara a ponderei invatamantului simultan, de la 6% la 7,5%, procent care, potrivit ministerului, se mentine in linie cu exemple europene precum Franta si Irlanda.
Redam in randurile de mai jos comunicatul Ministerului Educatiei pe tema reorganizarii claselor
"Dupa reorganizarea celor 507 unitati de invatamant si cresterea normei didactice saptamanale de predare cu doua ore, o alta masura prevazuta de Legea fiscal-bugetara nr. 141/2025 a fost modificarea limitelor minime si maxime pentru numarul de copii la clasa.
Ministrul Daniel David a declarat in repetate randuri ca, desi intelege conditiile de criza, limitele minime si maxime ale claselor se pot stabili doar pe baza principiului rationalitatii, intelegand prin acest lucru ca nu iesim din anumite repere europene/internationale sau practici nationale recente. Unele dintre aceste repere identificate de ministru si specialisti din cabinetul sau au fost urmatoarele:
In general, efectul marimii/dimensiunii claselor asupra performantei educationale este mixt sau scazut (Filges si colab, 2018). Spre exemplu, Opantry si colab. (2025) arata ca modificarea numarului de copii intr-o clasa incepe sa conteze mai mult in ceea ce priveste performanta cand valoarea este in jurul a 15 copii, dincolo de acest prag contand mai mult calitatea profesorului si mediul de invatare (sigur, fara limite minimale sau maximale neobisnuite). In plus, astfel de decizii se iau in coroborare si cu resursele economice disponibile.
In traditia nationala recenta, lucrurile stau astfel:
Legea 1/2011 (forma initiala):
Primar: 12 (min.) - 25 (max.), cu media 20;
Gimnaziu: 12 (min.) - 30 (max.), cu media 25;
Liceu: 15 (min.) - 30 (max.), cu media 25.
Legea 198/2023:
Primar: 10 (min.) - 22 (max.), cu media 16;
Gimnaziu: 10 (min.) - 26 (max.), cu media 18;
Liceu: 15 (min.) - 26 (max.), cu media 22.
Ca exceptii, limitele minime pot fi scazute cu 2, iar cele maxime crescute fara limita (cu acordul ministerului).
Masurile de criza prin Legea 141/2025:
Primar: 12 (min.) - 24 (max.), cu media 18;
Gimnaziu: 12 (min.) - 28 (max.), cu media 20;
Liceu: 16 (min.) - 30 (max.), cu media 23.
Ca exceptii, limitele minime pot fi scazute cu 2, iar cele maxime crescute cu cel mult 4 (cu acordul inspectoratului scolar judetean). Ministerul nu va incuraja cresteri maximale, iar reducerea efectivelor la clase in functie de numarul de copii cu cerinte educationale speciale a ramas in vigoare.
Majoritatea claselor din Romania care se incadrau intre limitele anterioare se vor incadra si in noile limite. Asadar, in majoritatea covarsitoare a claselor, nu avem schimbari, masurile fiscal-bugetare afectand mai ales situatia claselor sub efectiv. Intr-adevar, acest demers de modificare a limitelor minime si maxime pentru numarul de copii in clasa a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adica aproximativ 0.5% din totalul claselor de invatamant primar si gimnazial din anul scolar 2024 - 2025) si, in mai mica masura, unele clase la nivel de liceu. De asemenea, in anul scolar 2024 - 2025 au functionat la nivel national, in clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi si 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la randul sau.
Este posibil ca aceste masuri fiscal-bugetare sa creasca usor ponderea invatamantului simultan (la nivel primar si gimnazial), in estimarea ministerului de la 6% in prezent la 7,5%. Din nou, acest procent nu iese din diverse repere europene. Spre exemplu, invatamantul simultan poate fi regasit si in Franta sau Irlanda, mai ales la ciclul primar, chiar in procente mai ridicate decat in Romania (Birot-Gautron si colab., 2025; Quail si Smyth, 2014, vezi si aici). Este adevarat, insa, ca un astfel de invatamant necesita si competente specifice in predare-invatare, demers care este un obiectiv-cheie pentru Ministerul Educatiei si Cercetarii. Asadar, tinta ministerului ramane una flexibila:
(1) reducerea invatamantului simultan prin relocarea adecvata a copiilor in scoli unde pot avea acces la un proces educational standard (asa cum tind spre exemplu practicile educationale din Finlanda)
sau
(2) derularea invatamantului simultan acolo unde este necesar, dar prin utilizarea unor metodologii adecvate, decizia urmand interesele comunitatii locale si evaluarea educationala a inspectoratelor scolare (asa cum tind, spre exemplu. practicile educationale din Franta si Irlanda).
Ministerul Educatiei si Cercetarii va informa public asupra rezultatelor definitive pentru anul scolar 2025 - 2026, atunci cand acestea vor fi disponibile in forma finala.
Ministerul Educatiei si Cercetarii multumeste tuturor profesorilor pentru implicarea in pregatirea anului scolar, in conditiile dificile ale crizei fiscal-bugetare"