Mesajul ministrului Educatiei, Daniel David, la inceput de an scolar 2025-2026: "Educatia si-a facut datoria, trebuie sa intram intr-o logica de dezvoltare"

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Portal Invatamant

0 comentarii

Fii primul care comenteaza

Mesajul ministrului Educatiei, Daniel David, la inceput de an scolar 2025-2026: "Educatia si-a facut datoria, trebuie sa intram intr-o logica de dezvoltare"

29 Aug. 2025

Urmareste-ne pe Google News

Ministrul Educatiei si Cercetarii, Daniel David, transmite, intr-un mesaj dedicat inceputului de an scolar, ca Educatia "si-a facut datoria fata de ea insasi si fata de tara", prin urmare din acest moment trebuie "sa intram intr-o logica de dezvoltare".

Mesajul ministrului Daniel David, intitulat "Cum începem anul scolar 2025 - 2026: Per Aspera Ad Astra!", indeamna la solidaritate si decenta, in ciuda nemultumirilor si protestelor din sistem.

Redam mai jos mesajul integral al ministrului Educatiei, Daniel David, la inceput de an scolar

"Dragi oameni ai educatiei,

Anul scolar 2025 - 2026 incepe, asa cum observam cu totii, grevat de masurile de criza fiscal-bugetara. Nimeni nu si le-a dorit, dar suntem nevoiti sa le implementam pentru a putea incheia anul cu salarii si burse previzibile si pentru a putea apoi construi o speranta de dezvoltare in viitor. Cu siguranta, daca nu era criza fiscal-bugetara, aceste masuri nu ar fi fost luate sau ar fi fost luate in mod diferit.

Inevitabil, in astfel de situatii de criza apar controverse si pareri diferite asupra solutiilor. Dar, asa cum am mai afirmat public, putem iesi din aceasta situatie doar impreuna, prin solidaritate si cu actiuni rationale si decente, fara a lasa ca pozitionarile diferite sa devina animozitati sau reactii care afecteaza imaginea noastra sociala si functionarea sistemului nostru de educatie. O facem pentru noi, dar, mai ales, pentru viitorul copiilor nostri.

Educatia a intrat in Pachetul I de masuri fiscal-bugetare tocmai pentru ca incepem activitatile din luna septembrie si masurile trebuiau sa intre in vigoare de la inceputul anului scolar/universitar.

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI (2 culegeri)

Vezi AICI detalii

Aventura continua: Fise interactive pentru clasa pregatitoare - Comunicare in limba romana

Vezi AICI detalii

Pachetul I a avut efectele scontate: (1) evaluarea ECOFIN nu a dus la propunerea de suspendare a fondurilor europene/PNRR, iar evaluarile (2) S & P (iulie) si (3) Fitch (august) nu au dus tara in categoria „Junk”. Asadar, educatia va avea salarii si burse pana la sfarsitul anului si a contribuit, alaturi de alte domenii, si la stabilitatea tarii. Altfel spus, educatia si-a facut datoria fata de ea insasi si fata de tara, nu mai este loc pentru alte masuri de criza-austeritate in acest domeniu, iar din acest moment trebuie sa intram intr-o logica de dezvoltare!

Stiu ca ati avut multe intrebari si ingrijorari. Am ales sa comunic mai putin in perioada evaluarilor internationale pentru a nu stimula controverse care puteau afecta echilibrul financiar al tarii. In aceeasi logica, un alt motiv a fost dorinta de a ma asigura ca obiectivul cel mai important - plata salariilor si burselor pana la sfarsitul anului - se va realiza si in contextul acestor evaluari internationale. Acum, insa, este momentul sa discutam foarte direct despre toate masurile.

Sincer si direct spus, in aceasta perioada am fost paratrasnet pentru ingrijorari si critici, multe justificate si/sau de inteles omeneste, dar si prea multe exagerate pana la catastrofa, iar unele lansate chiar pe baza de dezinformare sau poate chiar cu rea vointa (nu mai pomenesc aici si de atacurile, unele imunde, la persoana, familie, colaboratori). In plus, in lumea complicata in care traim, din unele zone apar si incercari hibride de destabilizare a sistemelor de baza ale unei tari democratice, inclusiv educatia-cercetarea. De asemenea, am primit multe sfaturi si analize critice in registrul normalitatii, de la oameni normali, pentru situatii normale - cu care, in principiu, poti fi de acord -, desi eu aveam nevoie de sfaturi/critici utile, de la oameni normali, in situatia anormala de criza (din pacate multi au refuzat contextul si premisa de criza in care trebuie luate decizii).

Asa cum am afirmat deja, nu am putut raspunde decat la modul mai general, pentru ca orice interventie a mea ar fi generat mai multa agitatie privind masurile din Pachetul I si ar fi putut pune astfel sub risc evaluarile internationale amintite mai sus, cu impact negativ asupra sistemului nostru de educatie-cercetare, in particular, si asupra tarii, in general. Acum, insa, incerc sa prezint mai detaliat si echilibrat situatia, amintind, totusi, ca mai avem inca evaluarea Moody (septembrie) si evaluarea Comisiei Europene (octombrie), care, daca vor fi pozitive, ne vor permite un an 2026 ca inceput de dezvoltare.

Asadar, trebuie spus de la inceput ca masurile de criza fiscal-bugetara nu sunt reformele tintite de mine in sistem - eu le-am propus prin prisma Raportului QX -, ci interventii necesare pentru a avea in acest an si in anii care vin un sistem functional. Aceste masuri fiscal-bugetare au fost incluse in Acordul Politic al Coalitiei si au fost detaliate in Programul de Guvernare si in Legea Fiscal-Bugetara 141/2025. Am acceptat implementarea acestora cu conditia de a nu se concedia oameni si de a nu se reduce salarii, dar si cu respectarea principiului rationalitatii si anume ca masurile trebuie sa se regaseasca in unele practici ale tarilor din Uniunea Europeana si, in plus, in perspectiva ca unele dintre aceste masuri vor fi temporare. De asemenea, aceste masuri trebuie sa constituie baza pentru o crestere a sistemului nostru, in anii viitori, educatia avand nevoie de resurse suplimentare pentru salarii mai atractive, angajarea de specialisti (ex.: profesori de sprijin, informaticieni) si programe nationale de infrastructura (ex.: mai ales cea care vizeaza educatia timpurie). Implementarea lor s-a facut la nivelul ministerului, mereu cu atentie la feedback-ul oamenilor educatiei din sistem (elevi, studenti, profesori si sindicate: aici si aici), respectiv din ecosistemul mai larg (societate civila & autoritati locale), pornind de la multe discutii cu acestia, iar acolo unde a fost posibil, am implementat sugestiile lor. Multe lucruri functionale implementate in legislatia secundara emisa de minister au rezultat si din aceste discutii, inclusiv cu propuneri constructive avansate cu prilejul protestelor sindicale.

Prin urmare, dincolo de multele naratiuni asupra inceperii anului scolar, cum vom incepe, totusi, anul scolar, din perspectiva ministrului/ministerului?

Asa cum am mai afirmat, sistemul nostru de educatie are lumini si umbre, iar daca intre lumini gasim adesea oameni admirabili si cu bun-simt dedicati copiiilor si copii dedicati scolii, umbra cea mai intunecata este analfabetismul functional, care devine risc de securitate nationala.

In acest cadru, incepem anul scolar 2025 - 2026 cu un total de aproximativ 214.700 norme in sistem (229.110 in anul scolar 2024 - 2025), din care aproximativ 156.390 acoperite cu titulari (un numar similar cu cel din anul scolar 2024 - 2025), celelalte norme urmand a fi acoperite de suplinitori - iar suplinitorii calificati contribuie major la calitatea educatiei -, respectiv in regim de plata cu ora pentru ce va ramane liber. Vom reveni cu detalii suplimentare pe masura ce etapele de mobilitate didactica se vor incheia.

Cresterea normei didactice cu 2 ore pe saptamana ne mentine in general in zona mediei Uniunii Europene (aprox. 20 de ore de predare/saptamana, cf. unui raport Eurydice, 2021 - Teacher in Europe...) si a altor tari vestice cu un model mai apropiat noua (ex.: Franta; Spania, Irlanda). Aceasta crestere duce la o mai mare interactiune a elevilor cu profesori calificati, dar trebuie sa vina cu o reducere a incarcarii birocratic-administrative asupra cadrelor didactice pentru diferenta de timp din timpul total de lucru (ex.: in medie 4 ore de predare la 8 ore timp de lucru zilnic), demers deja inceput. Daca facem bine acest lucru, cred ca orice cadru didactic prefera sa aiba din timpul de lucru mai multe ore de predare, in loc de ore birocratic-administrative. De asemenea, introducerea orelor remediale (mai ales, dar nu exclusiv, la nivelul invatamantului primar) creeaza premisele pentru un program national cu impact educational pozitiv in timp. In cadrul acestor ore copiii (1) consolideaza lucrurile invatate, (2) recupereaza competentele neasimilate si (3) invata cum sa le utilizeze la viata de zi cu zi, ceea ce face educatia mai atractiva (cu impact pozitiv asupra reducerii abandonului scolar) si mai eficienta (cu impact pozitiv asupra reducerii analfabetismului functional). In fine, ma bucura ca cel putin 98,6% dintre titulari au reusit sa aiba cele doua ore in plus in aceleasi unitati scolare (fara fragmentare suplimentara in alte unitati scolare). Pentru ceilalti titulari am incercat sa creez prin reglementarile ministerului mecanisme care sa nu mai fragmenteze norma didactica, daca exista deja o fragmentare in 3 sau mai multe unitati scolare.

Reorganizarea retelei scolare a dus la o reducere a fragmentarii acesteia (cu aproximativ 8,1%) si la o mai mare flexibilitate in crearea normei didactice (ex.: fara a mai fi partajata administrativ in mai multe unitati scolare cu personalitate juridica), dar trebuie testata in acest an, iar eventualele disfunctionalitati pot fi corectate pentru anul scolar 2026 - 2027. In acest proces, fiecare unitate teritorial administrativa (ex.: comuna) a ramas cu cel putin o unitate scolara cu personalitate juridica, indiferent de numarul de copii, iar acolo unde s-au facut reorganizari, copiii si personalul didactic/administrativ au ramas in aceeasi structura.

Regandirea limitelor pentru clasele de elevi nu a dus la schimbari dramatice, majoritatea claselor aflandu-se intre limitele minime - maxime, astfel incat nu au fost modificari majore (ex.: la nivel de invatamant primar si gimnaziu s-au reorganizat clasele cu 8 - 9 elevi, adica 0,5% din numarul total de clase). In plus, s-au mai redus unele situatii mai putin obisnuite. Spre exemplu, eliminam situatiile din anul scolar 2024 - 2025, unde am avut la nivel national, in clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi si 107 clase cu 7 elevi. Nu in ultimul rand, in acest context trebuie reamintit ca reducerea efectivelor la clase in functie de numarul de copii cu cerinte educationale speciale a ramas in vigoare, iar ministerul a descurajat utilizarea exceptiei pentru depasirea limitei superioare a numarului de copii intr-o clasa cu valoarea maxima (4). In fine, daca vom opta in anii urmatori pentru mentinerea invatamantului simultan, avem nevoie - ca prioritate - de utilizarea unor strategii si metode didactice adaptate, exprimate cat mai repede si in trainingul cadrelor didactice pentru acest tip de invatamant (vezi aici).

In cazul burselor, fondul de burse va fi mai mare decat in anul 2022 - 2023, fara a se putea insa compara cu fondurile de burse din 2023 - 2024 / 2024 - 2025 (cand contextul politic si legislativ a fost altul). In pofida restrictiilor bugetare, am prioritizat bursele sociale pentru a putea mentine in sistemul de invatamant preuniversitar copiii din mediile defavorizate. Este, insa, necesar ca, la reechilibrarea fiscal-bugetara, fondul de burse pentru studenti sa revina la metodologia anterioara, iar in cazul elevilor sa readucem un procent rezonabil de burse pentru performanta olimpica. Pentru a facilita tranzitia acestei perioade de criza, vom propune un program de sustinere a burselor prin implicarea autoritatilor locale si a diverselor companii din mediul economic.

Regandirea valorii platii cu ora (ca optiune voluntara a cadrului didactic) s-a aliniat cu valoarea din ora de salariu pentru timpul total de lucru. In viitor, se pot analiza valori diferentiate, in functie de contexte specifice.

Eu cred sincer ca, pe nemultumirile generate in mod uman de masurile de criza fiscal-bugetara, trebuie construit intelept:

- Pe termen scurt, trebuie sa ne asiguram ca in domeniul educatiei profesorii pensionati pot fi implicati in activitati educationale si trebuie pregatit cu grija bugetul pe anul 2026, inclusiv avem de implementat serios PNRR-ul renegociat, cu finalizare in luna august 2026.

- Pe termen mediu, trebuie sa ne asiguram ca, in legea salarizarii unitare, se onoreaza salariul de start pentru debutant/asistent universitar angajat de autoritati, ca masura de crestere a atractivitatii domeniului.

- Pe termen lung, trebuie sa tintim 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru educatie si 1% din PIB pentru cercetare.

- Indiferent de termen, masurile-fiscal bugetare temporare (sau altele relevante pentru sistemul nostru de educatie-cercetare) trebuie ajustate odata cu revenirea tarii din criza fiscal-bugetara.

Pentru concretizarea acestor lucruri, veti avea in mine nu doar un partener, ci mai ales un promotor al acestora. Asa cum am spus, educatia (alaturi de cercetare) are nevoie de resurse suplimentare, folosite cat mai intelept, mai ales pentru salarii atractive, angajare de specialisti (ex.: profesori de sprijin/informaticieni) si programe nationale de infrastructura (ex:. mai ales educatia timpurie).

Desi sunt secundare acum - prima linie fiind reprezentata de masurile de criza, pentru a putea avea un sistem care functioneaza -, masurile de reforma pe linia Raportului QX continua si se vor accentua pe masura ce depasim criza fiscal-bugetara, in zona preuniversitara cele mai avansate fiind legate de curriculum, iar la nivelul invatamantului superior si cercetarii, cele legate de procesul de evaluare si de reorganizare a arhitecturii acestor sisteme.

In concluzie, va invit, dragi oameni ai educatiei, sa confruntam nemultumirea din prezent - o vad in mesaje si proteste, dar nici eu si nici voi nu am contribuit direct de-a lungul anilor la aceasta situatie de criza fiscal-bugetara -, dar sa construim optimist pe aceasta un viitor mai bun. Reiau aici ideea de la inceput si anume ca putem iesi din aceasta situatie doar impreuna, prin solidaritate si cu actiuni rationale si decente, fara a lasa ca pozitionarile diferite sa devina animozitati sau reactii care afecteaza imaginea noastra sociala si functionarea sistemului nostru de educatie, iar acest lucru trebuie facut pentru noi toti, dar, mai ales, pentru viitorul copiilor nostri.

Asa cum am raspuns intr-un interviu, am acceptat (alaturi de alti colegi) si sacrificiul de imagine, pentru ca in final sa pot ajuta tara si sistemul nostru de educatie-cercetare. Pentru mine, ca specialist-tehnocrat in acest guvern, nu functia de ministru este cea mai importanta, cel mai important este sa reusim sa avem un inceput de an scolar functional, fara festivisme care nu se potrivesc cu conditiile de criza, dar cu conditiile necesare pentru o buna functionare, iar apoi sa ne angajam in reforme de dezvoltare in beneficiul tuturor, nu in masuri de criza-austeritate!

Cu pretuire,

Prof. univ. dr. psih. Daniel DAVID

Ministrul Educatiei si Cercetarii

Membru al Academiei Romane (m.c.) si al Academiei Europene"

Te-ai hotarat sa sustii examenul de Definitivare?

Examenul de DEFINITIVAT â€“ Venit. Dat. Luat!

Ai acum solutia care face diferenta:

âœ… Culegerea UNICAT cu 15 teste REZOLVATE la Limba si Literatura Romana
âœ… Elaborata de profesori cu experienta, sub coordonarea dnei prof. Camelia Hreban
âœ… Conforma cu subiectele oficiale si programa CNEE

Pregateste-te inteligent si ia examenul din prima!

...Vezi AICI detaliile complete <<

Portal Invatamant

Redactia Portal Invatamant este formata dintr-o echipa de profesionisti in domeniul educational, colectiv care va ofera zilnic noutati din invatamant, modele de subiecte pentru examene si sfaturi pentru scoala.