Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Scolar Judetean Dolj, cele mai multe au fost cazuri usoare de violenta intre elevi - atingerea nedorita fara conotatie sexuala, scuiparea, imbrancirea, trantirea, aruncarea cu obiecte etc., ton ridicat cu intentie, tachinare, ironii, insulte/injuraturi, poreclire, intimidare, noteaza
Agerpres.
Totodata, au fost 35 de cazuri de bullying (din care 22 in rural, 13 in urban), 32 au fost cazuri de vatamare corporala, lovire, aruncarea cu obiecte (din care 14 in rural si 18 in urban), 3 cazuri de automutilare (in urban), 2 cazuri de cyberbullying (in urban), un caz de consum substante psihoactive (in urban), un caz de tentativa de suicid (in rural), un caz din categoria agresiunii sexuale (in mediul urban), 2 cazuri de instigare la violenta si discriminare (in urban), un caz de incendiere sau tentativa de incendiere.
CJRAE Dolj: Pandemia a favorizat agresivitatea elevilor
Directorul Centrului Judetean de Resurse Educationale si Asistenta Psihopedagogica (CJRAE) Dolj, Mariana Padureanu, a atras atentia ca pandemia a favorizat agresivitatea, in special in mediul online, iar realitatea cyberbullyingului ar putea fi mai grava decat arata statisticile.
"Perioada in care copiii au fost izolati si nevoiti sa-si desfasoare activitatea exclusiv online a favorizat manifestarea agresivitatii in mediul virtual. In spatele unui ecran este mult mai usor sa emiti jigniri, amenintari sau comentarii rautacioase. Dupa incheierea pandemiei, insa, majoritatea cazurilor raportate sunt legate de violenta produsa efectiv in unitatile de invatamant, acolo unde pot fi inregistrate oficial", a spus directorul CJRAE Dolj.
In ceea ce priveste cauzele violentei, directorul CJRAE vorbeste despre o combinatie de factori: economici, sociali, familiali si de mediu, dar subliniaza ca fiecare caz are particularitatea sa, iar identificarea exacta a cauzelor ar necesita analize detaliate la nivelul fiecarei unitati de invatamant, prin comisiile constituite pentru astfel de situatii.
Cand parintii nu colaboreaza, interventia devine dificila
Potrivit CJRAE Dolj, un obstacol major in interventie il reprezinta lipsa de colaborare a familiilor. "De multe ori este foarte greu sa contactam familia sau sa o convingem sa vina la consiliere. Fara acordul parintilor, consilierul scolar nu poate intervei", explica directorul.
Exceptie fac doar cazurile de forta majora, precum tentativele de suicid, unde interventia este permisa pentru protejarea vietii copilului.
Presiunea familiei duce la reducerea comportamentelor agresive
Un profesor diriginte de la un liceu din Dolj vorbeste deschis despre experientele traite in ultimii ani, experiente care arata cat de fragil este echilibrul intr-o colectivitate de elevi.
"M-am confruntat cu bullying-ul si la seria trecuta, si la seria aceasta. La una din clase, un elev era agresat constant in timpul orelor, fiind lovit cu hartiute, pana cand, epuizat, a cedat si a povestit totul in fata colegilor. I-am vazut pe toti cum s-au coalizat impotriva lui", isi aminteste dirigintele.
Un exercitiu aparent simplu - cererea de a scrie anonim numele agresorilor - a scos la iveala realitatea. "Jumatate de clasa a scris numele victimei". Abia dupa ce profesorul a transmis un mesaj ferm pe grupul clasei, unde erau inclusi si parintii, comportamentele s-au mai temperat.
La actuala serie, situatia nu este cu mult diferita.
Dirigintele povesteste ca, la inceputul carierei, incerca sa rezolve singur conflictele, discutand cu parintii si cu elevii. "Nu stiu in ce masura puteam schimba lucrurile. Solutia care functioneaza cel mai rapid ramane confruntarea directa intre parinti. Discutiile devin tensionate, uneori se ajunge la amenintari cu judecata, dar, paradoxal, asa se potolesc lucrurile", mai spune dirigintele.
Intr-unul dintre cazuri, parintii agresorului si-au cerut scuze, iar copilul a plans. La scoala, insa, dirigintele si-a dat seama ca agresorul a jucat teatru, ca nu avea niciun regret.
"Chiar si asa, presiunea exercitata de familie a dus la reducerea comportamentelor agresive. De obicei violenta ia forma unei hartuiri constante, care ajunge frecvent la lovituri, chipurile neintentionate. Reactia parintilor apare doar atunci cand sunt anuntati de consecinte concrete: scaderea notei la purtare, referat disciplinar, implicarea politiei sau a instantei. Cauza este lipsa de educatie din partea agresorilor, inclusiv a parintilor acestora. Desi, la nivel declarativ, parintii par sa inteleaga gravitatea situatiei, in practica nu intervin consecvent. Se potolesc doar cand aud de politie sau de judecata. Trebuie sa recunoastem ca violenta din scoli nu este doar o problema de comportament a copiilor, ci rezultatul unui lant de slabiciuni - de la familie, la scoala si pana la institutiile care ar trebui sa ofere sprijin. Iar, de multe ori, profesorul ramane singur, incercand sa stinga conflicte cu mijloace limitate, intr-un sistem care reactioneaza mai degraba la criza decat la preventie", mai spune dirigintele.