Potrivit premierului, aplicarea noii legi va fi conditionata de realitatile economice si de obligatiile asumate privind reducerea deficitului bugetar. Prin urmare, spune Bolojan, strategia propusa este urmatoarea:
-
angajatii din sectorul public care au salarii peste un anumit nivel nu vor beneficia de cresteri in perioada urmatoare;
-
in schimb, cei cu venituri mai mici vor primi majorari, insa gradual, nu brusc.
"Daca e sa sa fac niste predictii, legea de salarizare va intra in urmatorii ani in vigoare treptat. Am mai avut astfel de lucruri. Pentru a putea corecta dezechilibre majore care sunt acumulate in sectorul public, in mod evident, se va merge pe ideea ca cei care sunt peste un anumit nivel de salarizare sa nu le mai creasca salariile, asteptand ca sa-i ajunga cresterile din urma. Iar cei carora trebuie sa li se creasca salariile, nu li se va putea creste de pe o zi pe alta cu o suma mare, pentru ca si in 2027 trebuie sa ne reducem deficitul cu un punct procentual, si in 2028. Deci intrarea in vigoare pentru a corecta aceste nedreptati care s-au acumulat de 20 de ani nu se va putea face de pe o zi pe alta. Estimez o intrare etapizata in timp", a spus Ilie Bolojan, intr-un interviu acordat
G4media.ro.
Declaratia de acum a premierului reia afirmatiile facute in urma cu cateva saptamani pe
Legea salarizarii unitare - de AICI!
Ce inseamna pentru profesori si salariile lor?
Abordarea Guvernului ar putea avea un impact direct asupra profesorilor, o categorie care in mod repetat a reclamat nivelul scazut al salarizarii in raport cu importanta sociala a profesiei.
De altfel, profesorii se numara printre categoriile bugetare cele mai afectate de inechitatile actuale. Veniturile profesorilor nu doar ca au stagnat in ultimii ani, ci chiar s-au redus considerabil cu toate "ajustarile" aplicate din sistem in ceea ce priveste norma didactica, plata cu ora sau indemnizatia de hrana.
Reamintim, norma didactica a crescut in anul scolar 2025-2026 la 20 de ore pe saptamana, tariful la plata cu ora a fost mult diminuat iar pentru indemnizatia de hrana s-a aplicat un plafon de 6.000 de lei net, ceea ce inseamna ca doar profesorii ale caror salarii de baza nete sunt sub pragul de 6.000 de lei mai beneficiaza de aceasta.
Drept raspuns, sindicatele din Educatie au cerut in repetate randuri abrogarea imediata a masurilor anti-educatie cuprinse in Legea nr. 141/2025 privind unele masuri fiscal-bugetare si a actelor subsecvente, argumentand ca:
-
Majorarea cu 2-4 ore saptamanal a normei didactice de predare pentru cadrele didactice s-a facut din pix, fara nicio compensare salariala – din contra, salariile multora au scazut incepand cu 1 septembrie;
-
Comasarea fortata a unitatilor de invatamant si majorarea efectivelor de elevi, prescolari si/sau anteprescolari la clasa/grupa au generat dificultati de acces la educatie pentru elevii din mediile defavorizate si au subminat calitatea actului didactic individualizat;
-
Reducerea cu peste 50% a tarifului pentru „plata cu ora” descurajeaza acoperirea posturilor la disciplinele cu deficit de profesori;
-
Limitarea degrevarilor pentru personalul didactic de conducere sufoca managementul scolar.
Deocamdata, salariile bugetarilor, inclusiv ale profesorilor, raman inghetate la nivelul din noiembrie 2024 si in acest an, ca urmare a adoptarii
Ordonantei de Urgenta 156/2024, cunoscuta drept "Ordonanta-trenulet".